Printable ModeEvrei, 6
|
6:1 De aceea, sa lasam adevarurile incepatoare ale lui Hristos, si sa mergem spre cele desavarsite, fara sa mai punem din nou temelia pocaintei de faptele moarte, si a credintei in Dumnezeu, De aceea. Autorul continua indemnul pe care l-a inceput in cap. 5. Cititorii sai se hraneau spiritual cu lapte, in loc sa de hraneasca cu hrana mai tare. Ei erau inca prunci si se multumeau sa ramana asa. El doreste ca ei sa fie mai profunzi in lucrurile spirituale si sa nu se limiteze la realizarile lor actuale. Adevarurile incepatoare. [,,Principiile”, KJV]. Literal, ,,inceputul”, denotand principiile elementare ale doctrinei lui Hristos. Acestea sunt definite in partea a doua a v. 1 si in v. 2. Cele desavarsite. [,,Perfectiune”, KJV]. Sau ,,maturitate”. Temelia. E bine sa se puna o temelie buna, dar acela care nu cladeste pe ea nu va avea niciodata o constructie terminata. Autorul isi propune sa lase la o parte ,,adevarurile incepatoare”, luand ca un lucru de la sine inteles ca oamenii sunt bine intemeiati in ele. El nu le uita, ci le paraseste in acelasi sens in care un zidar paraseste fundatia atunci cand inainteaza in construirea unei cladiri. Scriitorul enumera sase principii fundamentale pe care este zidita credinta crestina. El doar le pomeneste, neinsistand asupra lor, deoarece e convins ca cititorii au facut deja cunostinta cu ele. Pocaintei. Gr. metanoia, ,,o schimbare a mintii” (vezi 2 Corinteni 7,9). Aceasta este cea dintai in lista principiilor fundamentale. Cel cu adevarat pocait isi apreciaza faptele din trecut in balanta morala, iar prin harul lui Dumnezeu isi schimba vechea sa minte fireasca cu mintea [sau gandul] lui Hristos. El e transformat prin innoirea mintii sale (Romani 12,2). Pocainta nu este in primul rand o experienta emotionala, ea este mai degraba un proces adanc care afecteaza mintea si viata, avand ca rezultat ,,o faptura noua” asa incat ,,cele vechi s-au dus”, si ,,toate lucrurile s-au facut noi” (2 Corinteni 5,17). Faptele moarte. Probabil sunt ,,moarte” in sensul de pacatoase. Pacatosul traieste ,,in greselile si in pacatele” lui (Efeseni 2,1). Acestea sunt lucruri de care stie ca trebuie sa se desparta inainte de a deveni crestin. Compara cu Evrei 9,14. Credintei in Dumnezeu. Acesta este al doilea din lista principiilor fundamentale. Pocainta are loc fata de faptele moarte, credinta este in Dumnezeu. Pocainta este latura negativa a mintii crestine, credinta este latura pozitiva. Cele vechi trebuie sa fie parasite, cele noi trebuie sa fie apucate. Pocainta fata de faptele moarte exprima o schimbare deplina a mintii – o noua atitudine spirituala – care il determina pe credincios sa paraseasca faptele moarte si sa se intoarca la Dumnezeu. Acestea doua, pocainta si credinta, sunt socotite de scriitor primele principii fundamentale ale Evangheliei. Daca un om este pe deplin convertit, daca s-a intors de la viata lui trecuta si a renuntat la faptele moarte, daca s-a intors cu credinta la Dumnezeu, atunci el are o temelie tare, care nu-l va lasa fara ajutor cand la vreme de necaz. 6:2 invatatura despre botezuri, despre punerea mainilor, despre invierea mortilor si despre judecata vesnica. Botezuri. Gr. baptismoi (la singular baptimos). Nu acesta este cuvantul obisnuit pentru botezul crestin, ci baptisma, (compara cu Matei 3,6). Baptismos apare numai aici si la Marcu 7,48; Evrei 9,10. Pot fi citate dovezi textuale importante pentru folosirea acestui cuvant in Coloseni 2,12. In Marcu 7,4.8; Evrei 9,10, acesta se refera la numeroasele acte de curatire ale ritualului iudaic. Totusi aici nu acesta este sensul lui, intrucat reglementarile cu privire la aceste spalari nu ar putea sa fie considerate ca doctrina a crestinismului. Este cu putinta, totusi, ca autorul sa se fi gandit la botezul crestin, dar sa fi folosit termenul baptismoi facand referire la ritual in aspectele lui cele mai elementare. Unii vad in baptismoi o referire la cele doua botezuri din biserica crestina: botezul cu apa si botezul cu Duhul Sfant. Cu privire la acestea doua, Ioan Botezatorul spunea: ,,Eu, da, v-am botezat cu apa, dar El va va boteza cu Duhul Sfant” (Marcu 1,8). Dupa invierea Sa, Isus a spus: ,,Caci Ioan a botezat cu apa, dar voi, nu dupa multe zile, veti fi botezati cu Duhul Sfant” (Faptele Apostolilor 1,5; compara cu Ioan 3,5; Faptele Apostolilor 11,16; 1 Corinteni 12,13). Totusi, daca autorul se gandea in primul rand la aceste doua forme de botez crestin, atunci ar fi fost de asteptat sa foloseasca forma baptismata in loc de baptismoi, mai ales ca al doilea apare ulterior in aceasta epistola ca o clara referire la spalarile ceremoniale (Evrei 9,10). De aceea este preferabila explicatia care pretinde ca baptismoi reprezinta botezul crestin in aspectele lui cele mai elementare. Punerea mainilor. Aceasta este a patra din doctrinele fundamentale prezentate. In Vechiul Testament punerea mainilor insemna primirea binecuvantarii si a slujbei (vezi Geneza 48,9–14; Numeri 8,10.11; Deuteronom 34,9). In Noul Testament era urmat acelasi obicei. Deosebit de importanta era punerea mainilor apostolilor dupa botez, un act prin care credinciosii primeau Duhul Sfant (vezi Faptele Apostolilor 8,17.18; 19,6). Intrucat mai inainte autorul amintise de ,,botezuri”, probabil ca avea in minte aceasta functie deosebita. Cu privire la ritualul de hirotonire, vezi Faptele Apostolilor 6,6; 1 Timotei 4,14. Invierea mortilor. Cu privire la importanta acestei doctrine, vezi 1 Corinteni 15. Judecata vesnica. Doctrina judecatii ocupa un loc important atat in Vechiul Testament (vezi Psalmi 9,3–8.15.16; Daniel 7,9.10; compara cu Iuda 14,15) cat si in Noul Testament (vezi Matei 12,41.42; 25,31–46; Luca 11,31.32; 2 Corinteni 5,10). Ar trebui observat faptul ca iudeo-crestinii nu intampinau nici o dificultate in intelegerea acestor sase principii, deoarece toate sunt expuse in Vechiul Testament. Primejdia care ii confrunta pe acesti crestini statea in a se multumi cu ceea ce adusesera din iudaism si a nu accepta cu toata inima doctrinele crestinismului. 6:3 Si vom face lucrul acesta, daca va voi Dumnezeu. Vom face. Pot fi citate dovezi textuale importante pentru exprimarea ,,sa facem”. Autorul ii incurajeaza pe cititori sa treaca dincolo (v. 1) de principiile elementare ale Evangheliei. El dorea ca ei sa paraseasca aceste lucruri fundamentale in sensul in care un copil isi paraseste Abecedarul atunci cand trece la prima sa carte de Citire. Dar in realitate nici un copil, si nici chiar cel mai intelept om de stiinta, nu va da la o parte alfabetul. El se va folosi intotdeauna de cele 26 de litere ale lui. La fel se intampla si cu aceste principii fundamentale; ele nu sunt trecute cu vederea, pe ele se cladeste. Autorul vrea sa treaca dincolo de adevarurile de baza, la altele mai adanci. Daca va voi Dumnezeu. Compara cu Faptele Apostolilor 18,21; 1 Corinteni 4,19; 1 Corinteni 16,7. 6:4 Caci cei ce au fost luminati odata, si au gustat darul ceresc, si s-au facut partasi Duhului Sfant, Este imposibil. Versetele 4-6 au de-a face cu soarta celor care se indeparteaza de Dumnezeu. Intrebarea in discutie se refera la posibilitatea recuperarii celor care au avut o profunda experienta crestina dar au decazut. Pot acestia sa fie recuperati pentru o ucenicie crestina si sa primeasca din nou mila� ? Acest pasaj a reprezentat pentru multi sursa unei mari perplexitati si descurajari. Pare sa invete ca cei care au cazut de la credinta sunt pierduti in mod irevocabil. Printre parerile diferite care au fost exprimate, doua sunt demne de a fi luate in considerare� : (1) ca apostazia de care se vorbeste aici se refera la comiterea pacatului de neiertat (vezi Matei 12� :31, 32), de vreme ce aceasta este singura forma de apostazie lipsita de speranta. (2) ca pasajul corect interpretat nu sustine totala lipsa de speranta a apostaziei amintite, ci o speranta conditionata (vezi Evrei 6� :6). Cei mai multi comentatori accepta prima parere, desi cea din urma are merite si poate fi aparata pe baze grecesti. Ideea ca pocainta era imposibila in asemenea circumstante era obisnuita printre iudei. Ei invatau, de exemplu, ca un astfel de caz a fost cel al omului care a pacatuit cu voia, increzandu-se intr-o pocainta viitoare� : “Daca cineva spune: voi pacatui si ma voi pocai, voi pacatui si ma voi pocai, nu i se va da nici o ocazie sa se pocaiasca. [daca cineva spune]: voi pacatui si Ziua Ispasirii va aduce ispasire pentru mine, Ziua Ispasirii nu-i va aduce nici o ispasire” (Misnah Yoma 8. 9, Soncio ed. of the Talmud, p. 423). Ei invatau, de asemenea ca pocainta era imposibila omului care conducea multimea spre pacat: ,,Oricine conduce pe multi sa fie neprihaniti, prin acela nu vine pacatul; si oricine conduce pe multi spre pacat, acestia nu-i ofera posibilitatea de a se pocai” (Misnah, Aboth 5. 18 Soncino ed. of the Talmud, P. 71). Este, de asemenea, interesant, un alt pasaj din Cartea lui Sirach : ,,Nu zice ’Am pacatuit, dar ce mi s-a intamplat’ Caci Jahve sufera mult. Nu te bizui pe iertare, caci vei adauga pacat dupa pacat. Si nu zice ’Indurarile Sale sunt mari, El va ierta multimea nelegiuirilor mele’; caci mila si mania sunt ale Sale si mahnirea Lui ramane asupra celui neevlavios. Nu intarzia sa te intorci la El si nu amana de pe o zi pe alta; caci indata vine mania Sa si in vremea razbunarii vei pieri” (ch. 5 :4-7; R. H. Charles, The Apocrypha and Pseudopigrapha of the Old Testament, vol. 1, p. 332). Luminat. Sau ,,iluminat” (vezi Efeseni 1:18). Luminati. Sau ,,iluminati” (vezi Efeseni 1,18). Au gustat. Gr. geuomai (vezi cap. 2,9). Se pare ca aici are sensul de ,,a experimenta”. Compara cu Psalmi 34,8. Darul ceresc. Adica darul mantuirii sau poate un dar special al Duhului (Romani 5,15; 1 Corinteni 12). Partasi Duhului Sfant. Adica aceia care au primit o revarsare a Duhului fie ca o energie divina la convertire (Ioan 3,5), fie prin acordarea unui dar special (1 Corinteni 12). 6:5 si au gustat Cuvantul cel bun al lui Dumnezeu si puterile veacului viitor Gustat. Gr. geuomai (vezi v. 4). Cuvantul acesta sugereaza mai mult decat o cunoastere superficiala. El implica studiu, meditatie si primire. Puterile. Gr. dunameis (vezi Faptele Apostolilor 1,8), aici insemnand probabil ,,minuni”, ca la Evrei 2,4. In biserica primara au fost savarsite multe minuni, eliberari, multi bolnavi au fost vindecati, si uneori chiar mortii au fost readusi la viata (Faptele Apostolilor 3,6–9; 5,15.16; 6,8; 8,6; 12,7; 20,9–12). A gusta aceste puteri inseamna a avea parte de ele, fie ca unul asupra caruia s-a savarsit vindecarea sau vreo alta minune, fie ca unul care le-a savarsit sau a fost martor la ele. Cei carora li se vorbea aici vazusera marea putere a lui Dumnezeu realizand ceea ce era cu neputinta pentru om sa faca. Veacului viitor. [,,Lumii viitoare”, KJV]. Probabil se face referire la imparatia viitoare, pentru care Veacul Evangheliei, cu minunile lui, era o pregustare sau o garantie. Aceste elemente diferite sunt enumerate pentru a arata ca aceste persoane avusesera o experienta adevarata. Fusesera martori la marea putere a lui Dumnezeu in propria lor viata si in viata altora. Le fusese incredintat mult si avea sa li se ceara mult. 6:6 si care totusi au cazut, este cu neputinta sa fie innoiti iarasi, si adusi la pocainta, fiindca ei rastignesc din nou pentru ei, pe Fiul lui Dumnezeu, si-L dau sa fie batjocorit. Care totusi au cazut. [,,Daca vor cadea”, KJV]. Sau ,,daca au cazut”. Gravitatea caderii este masurata prin privilegiile de care au avut parte. Contextul sugereaza o apostazie majora. Este cu neputinta. Versetele 4–6 se ocupa de soarta celor care cad de la credinta. Intrebarea in discutie este daca exista vreo posibilitate de reintoarcere a unora care au avut o experienta crestina veritabila, dar au apostaziat. Pot fi readusi in biserica crestina si pot primi din nou har? Pasajul acesta a fost o sursa de nedumerire si descurajare pentru multi. Se pare ca el afirma ca aceia care au cazut de la credinta sunt irevocabil pierduti. Printre multele opinii, doua sunt vrednice de luat in considerare: (1) Apostazia de care se vorbeste aici este savarsirea pacatului de neiertat (vezi Matei 12,31.32), intrucat aceasta este unica forma de apostazie care este fara nadejde. (2) Pasajul, inteles corect, nu vorbeste despre o irevocabilitate absoluta, ci de o irevocabilitate conditionala (vezi Evrei 6,6). Cei mai multi comentatori sunt de acord cu primul punct de vedere, desi al doilea este demn de luat in calcul si, pe baza versiunii grecesti, poate fi bine aparat. Era des intalnita printre iudei ideea ca pocainta este cu neputinta in anumite circumstante. Ei sustineau, de pilda, ca aceasta este situatia celui care traieste in pacat, bazandu-se pe faptul ca va veni o zi in care se va pocai: ,,Daca cineva zice: ‘Voi pacatui si ma voi pocai, iarasi voi pacatui si iarasi ma voi pocai,’ acelui nu i se va da ocazia sa se pocaiasca. Daca cineva zice: ‘Voi pacatui, iar in Ziua Ispasirii voi fi iertat’, atunci Ziua Ispasirii nu ii va aduce iertarea.” (Mishnah Yoma 8. 9, Soncio ed. of Talmud, p. 423). Ei mai sustineau si ca pocainta era cu neputinta pentru cineva care ii facea pe altii sa pacatuiasca: ,,Daca cineva face pe multi sa fie drepti, atunci prin el nu se iveste pacatul, dar daca cineva face pe multi sa pacatuiasca, fapta aceasta nu-i da posibilitatea sa se pocaiasca.” (Mishnah Aboth 5. 18, Soncio ed. Of the Talmud, p. 71). Demn de amintit este si un pasaj din Cartea lui Sirah: ,,Nu zice: ‘Am pacatuit, ce sa fac?’ Caci Yahweh este indelung rabdator. Dar nu te bizui pe iertare, ca sa adaugi pacat la pacat. Si nu zice: ‘Mari sunt indurarile Lui, El va ierta multimea faradelegilor mele’, caci El este milostiv, dar si drept. Iar mania Sa se revarsa asupra celor rai. Nu intarzia sa te intorci la El, si nu amana lucrul acesta de la o zi la alta; caci mania Lui izbucneste dintr-o data, si atunci vei pieri.” (cap. 5, 4–7; R. H. Charles, The Apocrypha and Pseudepigrapha of the Old Testament, vol. 1, p. 332). Innoiti iarasi… la pocainta. Adica a avea dorinta de a se pocai. Nu este vorba despre un om care cauta sa se intoarca la Dumnezeu si gaseste pocainta imposibila, ci despre un om fara nici o dorinta de a se reintoarce la experienta de la care a apostaziat. In ce priveste sensul pocaintei, vezi v. 1. Fiindca. [,,Vazand ca”, KJV]. Interpretarea pasajului depinde in mare masura de traducerea acestui cuvant. In versiunea greaca apare doar participiul verbului ,,a rastigni”. In engleza (KJV) cuvantul ,,vazand” (ca si in romana cuvantul ,,fiindca”) este de adaos, intr-un efort de a arata legatura dintre verbul amintit si restul propozitiei. Dar se pot folosi alte cuvinte. Constructia participiala din versiunea greaca poate exprima timp, cauza, conditie sau scop. Unii comentatori sugereaza ca aici propozitia este temporala si ca ar fi corecta urmatoarea traducere: ,,Este cu neputinta sa fie innoiti iarasi, si adusi la pocainta, cata vreme continua sa-L rastigneasca pe Fiul lui Dumnezeu”. O astfel de folosire temporala a participiului este obisnuita in greaca. Daca este adoptata aceasta varianta, atunci ideea este ca aceia care apostaziaza nu pot fi readusi la credinta cata vreme continua de a fi nepocaiti. Daca este adoptata folosirea cauzala a participiului (,,vazand” – KJV, ,,fiindca” – traducerea Cornilescu – ,,deoarece” etc.), atunci pasajul se refera la pacatul de neiertat, deoarece numai cei vinovati de acest pacat nu pot fi readusi la pocainta. Pacatul acesta se manifesta de obicei prin rezistenta continua la chemarea lui Dumnezeu si la apelul Duhului Sfant. El consta intr-o impietrire a inimii, pana cand nu omul nu mai poate sa raspunda glasului divin. De aceea o persoana care a pacatuit impotriva Duhului Sfant nu mai are nici o remuscare, nici un sentiment de intristare pentru pacat, nici o dorinta de a se feri de el, iar constiinta nu-l mai invinuieste. Daca cineva are o dorinta sincera de a face ce este bine, atunci poate fi sigur ca inca mai este nadejde pentru el. Lucrul acesta ar trebui sa fie o sursa de mangaiere pentru sufletul descurajat, dar nu trebuie in nici un caz sa fie folosit ca un indemn la nepasare. Dumnezeu doreste sa-i mangaie pe cei descurajati, dar vrea de asemenea sa-l avertizeze poporul Sau cu privire la primejdia de a ajunge la punctul de unde nu se mai pot intoarce. Rastignesc din nou. Gr. anastauroo, ,,a rastigni” ,,a crucifica”, ,,a crucifica din nou”. In scrierile nebiblice anastauroo inseamna pur si simplu ,,a rastigni”, dar in pasajul de fata contextul favorizeaza sensul figurat, ,,a rastigni (a crucifica) din nou”, ,,a crucifica iarasi”. Un astfel de sens este deosebit de semnificativ intrucat aceia carora li se adreseaza sunt iudeo-crestini, al caror neam fusese vinovat de crucificarea Fiului lui Dumnezeu pentru prima data (Faptele Apostolilor 3,14.15). Daca acesti crestini L-ar lepada pe Mantuitorul lor si s-ar intoarce la vechile lor cai, aceasta ar fi ca si cum L-ar rastigni din nou. Si-L dau sa fie batjocorit. [,,Il face de ocara publica”, KJV]. Sau ,,Il dispretuiesc pe fata”. Propozitia aceasta poate fi tradusa: ,,cata vreme continua sa-L dispretuiasca pe fata pe Hristos” (vezi mai sus la ,,fiindca”). 6:7 Cand un pamant este adapat de ploaia care cade adesea pe el, si rodeste o iarba folositoare celor pentru care este lucrat, capata binecuvantare de la Dumnezeu. o iarba folositoare celor pentru care este lucrat, capata binecuvantare de la Dumnezeu. Este adapat de ploaia. [,,Absoarbe ploaia”, KJV]. Tabloul de aici este cel al pamantului care primeste apa din cer si da in schimb plante si hrana pentru om. Aceasta este o ilustratie a inimii omului, care primeste ploaia si roua binecuvantata din cer si ar trebui sa produca, in schimb, roade spre slava lui Dumnezeu. Lucrat. Literal, ,,cultivat”, ,,lucrat”. Binecuvantare de la Dumnezeu. Si anume rodnicia lui. 6:8 Dar daca aduce spini si maracini, este lepadat si aproape sa fie blestemat, si sfarseste prin a i se pune foc. Spini si palamida. Dumnezeu ii binecuvantase pe crestinii evrei si astepta ca ei sa aduca roada. Daca, in ciuda binecuvantarilor pe care El le revarsase asupra lor si in ciuda luminii cu care le luminase cararea, ei tot refuzau sa aduca roada sau daca apostaziau, avea sa fie un singur sfarsit pentru ei: despartirea de Dumnezeu si lepadarea. Aproape sa fie blestemat. Compara cu Geneza 3,17.18. Autorul nu sugereaza ca ei sunt deja in starea deznadajduita descrisa in Evrei 6,4–6. Dar, fara roade, o astfel de stare este ,,aproape”. Ei sunt avertizati impotriva unui drum care va avea ca rezultat lepadarea lor (vezi cap. 2,1–3; 10,26–29). I se pune foc. Compara cu Deuteronom 29,23. 6:9 Macar ca vorbim astfel, preaiubitilor, totusi de la voi asteptam lucruri mai bune si care insotesc mantuirea. Prea iubitilor. Aceasta este singura data cand este folosit, in intreaga Epistola catre Evrei, acest cuvant afectuos. Lucruri mai bune. Autorul le vorbise cu severitate cititorilor sai, dand avertizari si mustrandu-i. Acum ii alinta. El e convins ca ei nu vor sa lepede chemarea lui Dumnezeu si ca, totusi, au nevoie de mustrare. Ei sunt in primejdia de a cadea, neluand seama la cele ce li se vestise (cap. 2,1–3). Sunt in primejdie de a repeta greseala Israelului din vechime, care nu a intrat in ,,odihna Lui” (cap. 4,1). Ei n-au progresat si n-au crescut satisfacator, ci sunt inca prunci, cand ar fi trebuit sa fie maturi (cap. 5,11–14). Iar acum ii avertizeaza cu privire la primejdia de a ramane in urma. Dar el atenueaza oarecum aceasta mustrare, spunandu-le ca e convins de lucruri mai bune in privinta lor, dar cu toate acestea lasa impresia ca starea lor este grava si ca trebuie sa se fie atenti ca nu cumva sa piarda viata vesnica. Care insotesc mantuirea. Sau ,,care tin de mantuire”. Autorul nu arata care sunt lucrurile acestea, dar din cele spuse deja, cititorul nu se putea insela in privinta acestora. 6:10 Caci Dumnezeu nu este nedrept ca sa uite osteneala voastra si dragostea, pe care ati aratat-o pentru Numele Lui, voi, care ati ajutorat si ajutorati pe sfinti. Dumnezeu nu este nedrept. Se face apel la justitia si echitatea lui Dumnezeu. Ca sa uite. Dumnezeu nu uita nici o fapta buna, oricat de mica. Ele sunt toate inregistrate si vor fi luate in seama la Ziua Judecatii. Un pahar de apa rece oferit cuiva nu este uitat (Matei 10,42); lacrimile de intristate sau de simpatie sunt tinute minte si inregistrate (vezi Psalmi 56,8). Osteneala. [,,Munca”, KJV]. Dovezile textuale favorizeaza omiterea acestui cuvant. Pentru Numele Lui. Adica fata de El. Aici ,,numele”, asa cum se intampla adesea, tine locul persoanei despre care este vorba (compara cu Psalmi 7,17). Ati ajutorat… pe sfinti. Lucrul acesta pare prea marunt pentru a fi pomenit, cand sunt lucruri mult mai mari cari cer sa li se dea atentie. Ajutorul oferit in timp de nenorocire, gazduirea cuiva peste noapte, hrana si bautura date unui drumet, ospitalitatea si amabilitatea – toate acestea sunt scrise in cartea lui Dumnezeu. Si Dumnezeu nu uita astfel de fapte generoase (vezi Matei 10,42; 25,31–40). 6:11 Dorim insa ca fiecare din voi sa arate aceeasi ravna, ca sa pastreze pana la sfarsit o deplina nadejde, Dorim. Gr. epithumeo, ,,a dori cu infocare”. Ravna. [,,Sarguinta”, KJV]. Gr. sponde (vezi Romani 12,8). Pana la sfarsit. E bine sa se inceapa, dar este si mai bine sa se sfarseasca. Oricat ar fi de bun un inceput, el e zadarnic daca nu este dus pana la capat. Fagaduinta lui Dumnezeu este ca ,,Acela care a inceput in voi aceasta buna lucrare, o va ispravi” (Filipeni 1,6). Prea multi din cei care incep nu duc la bun sfarsit. 6:12 asa incat sa nu va leneviti, ci sa calcati pe urmele celor ce, prin credinta si rabdare, mostenesc fagaduintele. Sa nu fie leneviti. [,,Sa nu fiti lenesi”, KJV]. Gr. nothroi, ,,lenesi”, ,,trandavi”. In cap. 5,11, unde este vorba de pricepere, nothroi este tradus ,,greoi”. Lenevia sau trandavia sunt opusul ravnei. Multi considera religia o chestiune intamplatoare, la care pot participa dupa bunul lor plac. Pentru ei ea nu ocupa primul loc, ci este printre ultimele prioritati. In ce-i priveste, orice altceva trebuie facut mai intai, iar lui Dumnezeu I se ofera doar ce ramane. Insa prioritatile nu trebuie inversate. Sa calcati pe urmele. [,,Sa fiti urmasii”, KJV]. Literal, ,,imitatori”. Credintei. Acest punct esential este tratata pe larg in cap. 11 (vezi comentariul de acolo). Rabdare. Gr. makrothumia, ,,rabdare”, ,,rezistenta”, ,,statornicie”. Mostenesc fagaduintele. Vezi cap.4,1. 6:13 Dumnezeu, cand a dat lui Avraam fagaduinta, fiindca nu putea sa Se jure pe unul mai mare decat El, s-a jurat pe Sine insusi, Dumnezeu … a dat lui Avraam fagaduinta. Avraam este prezentat ca un exemplu de om care prin rabdare ,,a dobandit fagaduinta” (v. 15). Sa se jure pe unul mai mare. Vezi v. 16. S-a jurat pe Sine insusi. O referire la Geneza 22,16.17. 6:14 si a zis: Cu adevarat te voi binecuvanta, si iti voi inmulti foarte mult samanta. Cu adevarat te voi binecuvanta. [,,Binecuvantand te voi binecuvanta”, KJV]. Mai degraba ,,cu siguranta te voi binecuvanta”. Expresia ,,binecuvantand voi binecuvanta” este o traducere literala a unei expresii ebraice prin care se accentueaza puternic actiunea verbului. Iti voi inmulti foarte mult samanta. [,,Inmultind voi inmulti”, KJV]. Mai degraba ,,cu siguranta voi inmulti” (vezi mai sus la ,,cu adevarat te voi binecuvanta”). 6:15 Si astfel, fiindca a asteptat cu rabdare, a dobandit fagaduinta. A asteptat cu rabdare. Vezi v. 12. Avraam este un exemplu pe care sa-l imite altii. A dobandit fagaduinta. Si anume prin nasterea lui Isaac. Acest fiu al fagaduintei era o garantie a multimii descendentilor, iar prin ei, si mai ales prin samanta, ,,Hristos” (Galateni 3,16), urma sa fie o binecuvantare pentru toate natiunile. 6:16 Oamenii, ce-i drept, obisnuiesc sa jure pe cineva mai mare; juramantul este o chezasie, care pune capat orisicarei neintelegeri dintre ei. Mai mare. Oamenii de obicei jura pe Dumnezeu. Dar Dumnezeu, neavand pe cineva mai mare pe care sa poata jura, a jurat pe Sine Insusi (v. 13). Chezasie. [,,Confirmare”, KJV]. Gr. bebaiosis, folosit aici ca un termen legal care inseamna ,,garantie legala”. Un juramant are un aspect pozitiv – ofera garantie legala – si unul negativ – pune capat neintelegerii. 6:17 De aceea si Dumnezeu, fiindca voia sa dovedeasca cu mai multa tarie mostenitorilor fagaduintei nestramutarea hotararii Lui, a venit cu un juramant; Voia sa dovedeasca. [,,Voia sa arate”, KJV]. Nu era necesar ca Dumnezeu sa jure. Cuvantul Lui este tot atat de clar ca si juramantul Sau. A fost un lucru minunat ca S-a asezat pe aceeasi treapta cu omul, consimtind sa jure cu privire la adevarul fagaduintei. Mostenitorilor. Nu numai Avraam, dar si toti mostenitorii, inclusiv descendentii sai spirituali (Galateni 3,29). Nestramutarea hotararii Sale. [,,Imutabilitatea sfatului Sau”, KJV]. Sau ,,statornicia scopurilor Sale”. A venit cu. [,,A confirmat cu”, KJV]. Gr. mesiteuo, ,,a media”, ,,a sluji ca garantie”, ,,a garanta”. Confirmarea cuvantului lui Dumnezeu printr-un juramant este relatata in Geneza 22,16–18. 6:18 pentru ca, prin doua lucruri care nu se pot schimba, si in care este cu neputinta ca Dumnezeu sa minta, sa gasim o puternica imbarbatare noi, a caror scapare a fost sa apucam nadejdea care ne era pusa inainte, Doua lucruri care nu se pot schimba. Adica fagaduinta lui Dumnezeu si juramantul Sau. Nici un juramant nu poate sa adauge ceva la ceea ce Dumnezeu spusese si nici nu poate sa-l faca mai sigur. Confirmarea printr-un juramant a fost realizata de Dumnezeu doar de dragul nostru. Oamenii folosesc juramantul pentru a confirma ceva, iar Dumnezeu S-a aplecat sa faca acelasi lucru, pentru a ne ajuta in credinta noastra. Juramantul acesta a fost fara indoiala de mare ajutor pentru cei care au trait inainte de Hristos. Daca se nastea vreo indoiala in mintea lor, atunci puteau sa se gandeasca la faptul ca Dumnezeu nu doar ca a fagaduit lucrul acesta dar l-a si confirmat printr-un juramant. Prin urmare, El avea sa-Si tina cuvantul. In felul acesta juramantul trebuia sa intareasca credinta multora. Puternica imbarbatare. [,,Puternica mangaiere”, KJV]. Mai degraba ,,o puternica incurajare”. A caror scapare. [,,Am alergat pentru scapare”, KJV]. Se poate ca aceasta ilustratie sa fi fost luata din vechea practica, prin care o persoana, crezandu-se in primejdie, alerga la templu ca la un loc de scapare (vezi Exodul 21,13.14; 1 Regi 2,28–34). Sa apucam. [,,Sa punem mana”, KJV]. Verbul acesta ar trebui pus in legatura cu substantivul ,,imbarbatare”. Nadejdea. Vezi Romani 5,4; 8,24; 12,12. Ne era pusa inainte. Sau ,,statea inaintea noastra”. Nadejdea mantuirii este pusa inaintea tuturor si poate fi apucata de toti. 6:19 pe care o avem ca o ancora a sufletului; o nadejde tare si neclintita, care patrunde dincolo de perdeaua dinauntrul Templului, Ancora. Se introduce o alta metafora. O ancora tine pe loc o corabie in furtuna si o fereste de a fi izbita de stanci. Exista si cazuri de ancore care aluneca. Dar lucrurile nu stau asa cu ancora care ne tine ,,nadejdea”. Care patrunde. Adica nadejdea patrunde. Dincolo de. [,,Inauntrul”, KJV]. Gr. esoteros, ,,inauntru”, ,,dupa”. In tot Noul Testament cuvantul acesta apare doar aici si in Faptele Apostolilor 16,24, unde descrie interiorul inchisorii in care au fost aruncati Pavel si Sila. Esoteros este mai frecvent in LXX (vezi Exodul 26,33; Leviticul 16,2.12.15; etc.). Perdeaua. Gr. katapetasma, ,,cortina”, ,,perdea”. Cuvantul acesta apare de sase ori in Noul Testament. De trei ori este folosit cu privire la perdeaua Templului, care a fost sfasiata la moartea lui Hristos (Matei 27,51; Marcu 15,38; Luca 23,45). Celelalte ocazii in care este folosit sunt in Evrei (cap. 6,19; 9,3; 10,20). In referirile la Sanctuar din LXX cuvantul katapetasma este folosit pentru a descrie (1) perdeaua care separa Sfanta de Sfanta Sfintelor (Exodul 26,31.33), (2) perdeaua de la usa cortului (Exodul 26,37; 36,37), (3) perdeaua de la poarta curtii (Exodul 38:18). Faptul ca perdeaua de la usa cortului si perdeaua care despartea Sfanta de Sfanta Sfintelor erau numite amandoua katapetasma da o explicatie simpla pentru folosirea, in Evrei 9,3, a cuvantului ,,perdeaua [katapetasma] a doua” pentru a descrie perdeaua dinauntru. Intrebarea este: La care perdea se refera autorul in cap. 6,19, cand spune ca dincolo de ea patrunde nadejdea noastra? Unii cercetatori biblici neadventisti, care invata ca Hristos, indata dupa inaltare, Si-a inceput lucrarea in Sfanta Sfintelor din Sanctuarul ceresc, sustin ca aici katapetasma se refera la perdeaua care separa Sfanta de Sfanta Sfintelor. Ei se folosesc de cuvintele ,,dincolo de perdea”, care sunt o traducere a expresiei grecesti esoteron tou katapetasmatos, care, in toate cele patru ocazii cand apare in LXX (Exodul 26,33; Leviticul 16,2.12.15), descrie Sfanta Sfintelor. Totusi, nu inseamna neaparat ca daca ,,perdeaua” de aici se refera la perdeaua care desparte Sfanta de Sfanta Sfintelor, atunci Hristos, la inaltarea Sa, Si-a inceput lucrarea de mijlocire in Sfanta Sfintelor (vezi mai jos, la punctul ,,1”). Urmeaza trei explicatii posibile ale sintagmei ,,dincolo de perdea”, care sunt toate in acord cu doctrina adventista cu privire la Sanctuar: 1. 1. ,,Perdeaua” inseamna cortina care desparte cele doua compartimente. Dar Pavel vorbeste despre intrarea lui Hristos in Sfanta Sfintelor pentru a o dedica, impreuna cu restul sanctuarului, atunci cand Si-a preluat functia de Mare Preot. Dedicarea aceasta este mentionata in Daniel 9,24 (vezi comentariul de acolo) si este simbolizata prin dedicarea sanctuarului pamantesc dupa construirea lui (Exodul 40; vezi si cap. 30,26–29). 2. 2. In Evrei 6,19 Pavel lasa nedefinit cuvantul ,,perdea”. El doreste sa atraga atentia nu la perdea, ci la ceea ce este ,,dincolo de” perdea, si anume locul unde Hristos Mare, nostru Preot Isi desfasoara activitatea. Cu alte cuvinte, Pavel foloseste cuvantul ,,perdea” (katapetasma), nu in termenii unei discutii tehnice asupra constructiei sanctuarului ceresc, ci ca o figura de stil pentru a descrie ceea ce desparte cele vazute de cele nevazute, cele pamantesti de cele ceresti. De aceea, sintagma ,,dincolo de perdea” inseamna, pur si simplu, a fi in prezenta lui Dumnezeu. Potrivit cu acest punct de vedere, nadejdea noastra intra chiar in prezenta lui Dumnezeu, unde a intrat Hristos Insusi (v. 20; cap. 9,24). 3. 3. In alta parte in Evrei Pavel descrie in mod specific perdeaua care separa Sfanta de Sfanta Sfintelor, ca ,,perdeaua a doua” (cap. 9,3). De aceea, atunci cand vorbeste simplu despre ,,perdea” (cap. 6,19) se refera cu siguranta la perdeaua de la poarta tabernacolului. In plus, intrucat sanctuarul ceresc si serviciile lui erau prefigurate de sanctuarul pamantesc, atunci cand Hristos S-a inaltat la cer, El ,,a intrat” in Sfanta – intaiul compartiment – pentru a incepe prima faza a lucrarii Sale ceresti (vezi GC 420). 6:20 unde Isus a intrat pentru noi ca inainte mergator, cand a fost facut Mare Preot in veac, dupa randuiala lui Melhisedec. Inainte mergator. Gr. prodromos, ,,mergand [alergand] inainte”. Aici este singura data in Noul Testament cand este folosit acest cuvant. El apare de doua ori in LXX, o data in Numeri 13,20 si o data in Isaia 28,4, referindu-se la strugurii sau la smochinele timpurii (prodromoi). Aplicat la Isus, cuvantul pare sa sugereze ca El a mers intaiul la Dumnezeu si ca noi vom merge dupa El. Ideea este similara cu cea exprimata in Evrei 2,10 prin cuvantul archegos (vezi comentariul acolo). Mare Preot in veac. Vezi cap. 5,6. Autorul se intoarce acum cu ingeniozitate la subiectul de la care a facut digresiune (discutat in cap. 5,11 - 6,19). Subiectul preotiei este pe deplin tratat in cap. 7. COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1 GC 470; 2T 124 5 CH 33; FE 173; ML 293; 5T 745; 6T 444 6 AA 306; AH 328; FE 284; MB 10; PP 580; TM 39, 147; 1T 133; 3T 438; 5T 243 7, 8 Ed 216 13 1T 203 17 PK 164; 1T 203 18 PP 371, 517 18, 19 GC 350 19 EW 72; 1T 300, 566; 2T 304; 5T 113 19,20 GC 421, 489; ML 8; 5T 742 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: