3:2 care a fost credincios Celui ce L-a randuit, cum si Moise a fost credincios in toata casa lui Dumnezeu.
Credincios. Se face referire la credinciosia lui Isus de-a lungul misiunii Sale pe pamant. La intrupare El S-a smerit, renuntand la prerogativele Sale de Dumnezeu si luand natura umana. A suferit lipsurile si ispitele care I-au impresurat viata pe pamant, a mers inainte cu hotarare si tarie, pana la cruce (vezi Filipeni 2:5–8; Evrei 2:14, 17; 12:2; Vol. V, pp. 917–919). In toate lucrurile El a fost credincios planului hotarat inainte de intemeierea pamantului (vezi DA 147, 208).
L-a randuit. [,,L-a numit”, KJV]. Gr. poieo, ,,a face”, ,,a savarsi”, ,,a randui” (vezi Marcu 3:14). Hristos a fost credincios fata de Tatal, venind ca reprezentant al Lui pe acest pamant (vezi Ioan 1:14). In tainicul sfat de pace dintre Tatal si Fiul (vezi Zaharia 6:13), cand a fost faurit planul de mantuire, Hristos a fost de acord sa vina pe pamant. La implinirea acestui plan El S-a supus de bunavoie Tatalui, fiind sigur de prerogativele Dumnezeirii. El S-a subordonat Tatalui pentru toata durata vietii Sale pe pamant, pentru ca sa traiasca o viata ca om printre oameni si pentru ca viata Lui desavarsita sa le poata oferi acestora un exemplu de legatura pe care trebuia sa o aiba ei cu Tatal ceresc (vezi Matei 6:9; Ioan 1:14; compara cu Vol. V, p .918). In felul acesta Tatal ,,L-a randuit” pe Hristos pentru misiunea Sa pe pamant (vezi Ioan 3:16), iar Hristos S-a dovedit ,,credincios” in rolul acesta de subordonat.
Cum si Moise. In v. 1–6 Hristos este comparat cu Moise, cel care a dat poporului legea (Ioan 1:17; 7:19) si care, intr-un anumit sens, a intemeiat natiunea iudaica. Pavel vrea sa demonstreze ca Hristos este infinit mai mare decat Moise (Evrei 3:3). Inalta stima pe care Iudeii din Noul Testament o manifestau fata de Moise este evidenta din mandria pe care o dadeau pe fata cand sustineau ca sunt ,,ucenicii” sai (Ioan 9:28, 29). S-a aratat deja ca Hristos este egal cu Tatal (Evrei 1:8) si superior ingerilor (v. 4), iar acum se declara ca ii este superior lui Moise. Mai tarziu se va fi arata ca le este superior lui Avraam (cap. 7:2, 4; compara cu v. 15), tatal natiunii (Ioan 8:39; vezi Matei 1:1), lui Levi (Evrei 7:9, 10) si lui Aaron (v. 11) – iar preotia Lui este superioara preotiei lui Aaron.
,,Moise a facut intocmai cum ii poruncise Domnul” (Exodul 40:16); el era un conducator credincios si vrednic de incredere. La fel, traind ca om printre oameni, Hristos L-a reprezentat corect pe Tatal Sau, facand doar acele lucruri care erau in armonie cu voia lui Dumnezeu si-I erau placute Lui (Ioan 4:34; 6:38; 8:28, 29). La sfarsitul lucrarii Sale pe pamant El I-a raportat Tatalui Sau: ,,am sfarsit lucrarea, pe care Mi-ai dat-o s-o fac” (cap. 17:4).
Casa lui Dumnezeu. [,,Casa lui”, KJV]. Aici Moise este comparat cu un ispravnic caruia i s-au dat in grija treburile gospodariei stapanului sau (vezi Geneza 15:2; Luca 12:42; 16:1, 2). Iosif a servit in calitatea aceasta in casa lui Potifar (Geneza 39:1–6). Ispravnicul era custodele proprietatii stapanului sau si administratorul gospodariei. ,,Casa” la care se face referire aici este poporul ales de Dumnezeu, prin care El avea de gand sa duca la indeplinire planul de mantuire. In vremurile vechi casa aceasta era natiunea iudaica, dar acum este biserica crestina (vezi Vol. IV, pp. 26, 35).
In KJV (unde apar doar cuvintele ,,casa lui”) nu este clar daca pronumele ,,lui” se refera la Moise sau la Dumnezeu, cum s-ar putea deduce din v. 4. Daca se refera la Moise, atunci este evidentiata misiunea sa de a o supraveghea. Daca se refera la Dumnezeu, atunci se subliniaza faptul ca aceasta casa este proprietatea Sa. Pentru scopuri practice, intelesul este acelasi in ambele cazuri. Se pare ca ultima parte a v. 2 este luata din Numeri 12:7, unde Dumnezeu il declara pe Moise ,,credincios” peste ,,casa” Sa.