English Home Romanian Home
Electronic Bible Online Pages Multi Language Phone Application One Language d/">Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Electronic Books Online Pages Build Ebook Phone Application Download Ebook Phone Application Download Desktop Application Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Create Bible Application Create E-Books Application
Credits News
About our project   |    Mobile Pages   |   
Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / Evrei

Adventist

Romanian_non-diacritics

Printable ModePrintable Mode

Evrei, 2


2:1 De aceea, cu atat mai mult trebuie sa ne tinem de lucrurile, pe care le-am auzit, ca sa nu fim departati de ele.

De aceea. Adica datorita suprematiei Fiului fata de ingeri, tema cap. 1, si, in consecinta, din cauza importantei soliei Fiului ,,la sfarsitul acestor zile” (vezi cap. 1:2). Cu atat mai mult trebuie sa ne tinem. Sau ,,sa dam cu atat mai multa atentie”. Fiul, Dumnezeu, a fost Cel care vorbise. Pe care le-am auzit. Modul in care a ajuns solia la ei, este descris in v. 3.

Ca sa nu fim departati de ele. [,,Ca sa nu le lasam sa ne scape”, KJV]. Expresia poate fi tradusa astfel: ,,ca nu cumva sa ne ratacim dincolo de ele” sau ,,ca nu cumva sa fim dusi de valuri, departe de ele”. Autorul se teme ca nu cumva cititorii sai sa scape din vedere importanta celor spuse despre Hristos. Iudeo-crestinii aveau un mare zel pentru revelatia Vechiului Testament, dar erau in primejdia de a nu vedea importanta noii descoperii care fusese data.

Plutirea impins de curent este unul dintre cele mai usoare si placute, dar in acelasi timp printre cele mai inselatoare si primejdioase mijloace de locomotie. Nu e nevoie de efort pentru a fi dus de curentul apei, si cand cineva aluneca in josul apei catre o moarte sigura, sentimentul este de bunastare si de multumire, chiar de somnolenta. Miscarea in jos este de abia perceputa, deoarece atunci cand barca aluneca in josul raului, ea pare sa ramana nemiscata. Apa se misca impreuna cu barca, iar aceasta aparenta estet inselatoare.



2:2 Caci, daca Cuvantul vestit prin ingeri s-a dovedit nezguduit, si daca orice abatere si orice neascultare si-a primit o dreapta rasplatire,

Cuvantul vestit prin ingeri. Este o referire la sistemul de legi instituit la Sinai (vezi Galateni 3:19). Nezguduit. [,,Statornic”, KJV]. Gr. bebaios, ,,sigur”, ,,ferm”, ,,stabilit”. Legea era in vigoare, iar incalcare ei nu putea trecuta cu vederea fara pedeapsa.

Abatere. [,,Incalcare”, KJV]. Gr. parabasis, literal, ,,o abatere”, de unde sensul figurat, ,,o incalcare”, ,,o trecere peste”. Cuvantul acesta implica o incalcare constienta, un act deliberat, in contrast cu o greseala intamplatoare. Pe intuneric un om poate sa se impiedice si sa treaca peste o linie pe care n-o vede si de a carei existenta nu stie. Lucrul acesta difera de acelasi incident petrecut in lumina deplina a zilei, cand se vede clar semnul de avertizare. Acest lucru este o abatere voita.

Neascultare. Gr. parakoe (vezi Romani 5:19).

O dreapta rasplatire. Legea mozaica specifica pedeapsa pentru diferite feluri de incalcari ale ei. Desi ,,vestita prin ingeri”, legea era de origine divina si, prin urmare, ca si autorul ei, era dreapta in toate penalitatile si cererile ei.



2:3 cum vom scapa noi, daca stam nepasatori fata de o mantuire asa de mare, care, dupa ce a fost vestita intai de Domnul, ne-a fost adeverita de cei ce au auzit-o,

Cum vom scapa noi. Aceasta intrebare retorica cere raspunsul ,,nu vom scapa”. In versiunea greaca folosirea accentuata a pronumelui ,,noi” are rolul de a-i pune in contrast pe cei de azi cu cei care, in timpurile Vechiului Testament, calcau legea mozaica (v. 2). Ei neglijasera ,,Cuvantul vestit prin ingeri”, iar cei la care se face referire prin pronumele ,,noi” sunt in primejdie sa neglijeze cuvantul rostit de Hristos.

Nepasatori. [,,Neglija”, KJV]. Gr. ameleo, ,,a fi nepasator fata de”, ,,a nu avea grija de”, ,,a neglija”. Multi din crestinii evrei se agatau de vechiul sistem iudaic si erau inclinati sa dispretuiasca Evanghelia. Scopul acestei epistole era sa arate ca vechiul sistem ajunsese la sfarsit si ca mantuirea putea fi gasita numai prin Hristos si Evanghelia Sa.

Avertizarea este valabila in orice epoca. Nu exista scapare pentru aceia care sunt nepasatori fata de apelurile Evangheliei. Poate ca aceasta nu inseamna o lepadare pe fata a lui Hristos, ci doar

o amanare si o neglijenta. O asemenea atitudine este extrem de primejdioasa si daca omul persista in ea, va avea parte de moartea vesnica.

O mantuire asa de mare. Este mare pentru ca Dumnezeu este autorul ei. Este mare datorita pretului ei, viata Fiului lui Dumnezeu. Este mare prin ceea ce realizeaza: reinnoirea trupului, a sufletului si a spiritului, si inaltarea omenirii sus in cer.

Vestita intai de Domnul. In contrast cu ceea ce a fost ,,vestit prin ingeri” (v. 2). ,,Dumnezeu, la sfarsitul acestor zile, ne-a vorbit prin Fiul” (cap. 1:1, 2). Este vorba despre solia proclamata de Hristos in timpul lucrarii Sale pe pamant. In ce priveste semnificatia titlului ,,Domn”, cand e aplicat la Hristos, vezi Ioan 13:13; 20:28.

Ne-. [,,Noua”]. Aici autorul se asaza in aceeasi categorie cu aceia carora Evanghelia le fusese vestita [,,confirmata”] de catre cei care o auzisera direct de la Isus. Aceasta marturisire exclude posibilitatea ca unul din cei doisprezece apostoli sa fie autorul Epistolei catre Evrei. Multi sustin ca il aceasta exclude si pe Pavel, deoarece el se lauda ca nu a primit Evanghelia de la vreun om, ci prin descoperirea lui Isus Hristos (Galateni 1:12). Totusi argumentul pronumelui ,,ne-” nu este destul de concludent, deoarece se poate ca autorul sa fi facut o afirmatie generala. In plus, au fost fara indoiala multe lucruri care i-au fost confirmate lui Pavel de catre martori oculari ai vietii lui Hristos. Bineinteles ca taina Evangheliei a primit-o direct de la Domnul Isus. Problema autorului trebuie sa fie solutionata pe temeiul altor considerente (vezi Introducerea la aceasta epistola, si anume paternitatea).

Adeverita. [,,Confirmata”, KJV]. Gr. bebaioo, ,,a statornici”, ,,a confirma”. Evanghelia nu le-a fost doar vestita, ea a fost proclamata cu putere convingatoare.



2:4 in timp ce Dumnezeu intarea marturia lor cu semne, puteri si felurite minuni, si cu darurile Duhului Sfant, impartite dupa voia Sa!

In timp ce Dumnezeu. [,,Si Dumnezeu”, KJV]. Dumnezeu de asemenea a dat marturie cu privire la veridicitatea soliei Evangheliei. Solia nu putea sa aiba o atestare mai puternica. Semne. Pentru definirea semnelor, a minunilor si a miracolelor, vezi Vol. V, p. 208. Vezi Romani 15:19. Darurile. Literal, ,,distribuirii”. In ce priveste o enumerare a acestor daruri, vezi 1 Corinteni 12:8–10, 28; compara cu Efeseni 4:11, 12.



2:5 In adevar, nu unor ingeri a supus El lumea viitoare, despre care vorbim.

Dupa voia Sa. Vezi 1 Corinteni 12:11. Lumea viitoare. Fara indoiala ca este o referire la imparatia slavei care va fi stabilita la a doua venire a lui Hristos (vezi Matei 4:17; 5:3). Compara cu Efeseni 1:21; Evrei 6:5.



2:6 Ba inca, cineva a facut undeva urmatoarea marturisire: Ce este omul, ca sa-Ti aduci aminte de el, sau fiul omului, ca sa-l cercetezi?

Undeva. [,,Intr-un anumit loc”, KJV]. Acest cuvant nu implica incertitudinea cu privire la locul unde este versetul acesta, ci este doar un mijloc de a introduce o afirmatie, neconsiderandu-se necesara citarea sursei.

Ce este omul? Citatul din v. 6–8 este din LXX, Psalmi 8:4–6. Prin inspiratie autorul epistolei catre Evrei extinde intelesul pasajului, aplicandu-l la Hristos (Evrei 2:9). In ce priveste principiile care stau la baza unor astfel de aplicatii, vezi Deuteronom 18:15.



2:7 L-ai facut pentru putina vreme mai prejos de ingeri, l-ai incununat cu slava si cu cinste, l-ai pus peste lucrarile mainilor Tale:

Pentru putina vreme. Sau ,,cu putin”. Versiunea greaca permite amandoua variante. Ambele idei sunt adevarate. Prima este potrivita mai ales cand este aplicata la Hristos (v. 9), deoarece prin intrupare El a fost facut mai prejos decat ingerii numai pentru scurt timp.

L-ai incununat. Aceasta atrage atentia asupra menirea lui Adam si a Evei, asa cum apare ea in Geneza 1:28 (vezi comentariul de acolo). Dumnezeu nu l-a creat pe om ca sa fie serv sau sclav.

L-ai pus peste lucrarea mainilor Tale. Dovezile textuale sunt impartite intre pastrarea si omiterea acestei propozitii. S-ar putea sa fi fost adaugata in unele manuscrise (MSS) pentru a completa citatul din Psalmi 8:4–6.



2:8 toate le-ai supus sub picioarele lui. In adevar, daca i-a supus toate, nu i-a lasat nimic nesupus. Totusi, acum, inca nu vedem ca toate ii sunt supuse.

Le-ai supus. [,,In supunere”, KJV]. Dupa ce i-a creat pe Adam si Eva, ,,Dumnezeu i-a binecuvantat, si … le-a zis: 'Cresteti, inmultiti-va, umpleti pamantul si supuneti-l'” (Geneza 1:28). Astfel, omul este proprietarul pamantului si are stapanire asupra fiecarei vietati.

Nu i-a lasat nimic. Invatatii nu au ajuns la o intelegere in privinta extinderii acestei stapaniri originale. Unii cred ca ea implica puterea asupra naturii si a elementelor ei, ca cea manifestata de Hristos cand a fost pe pamant; altii sustin ca este vorba doar despre stapanirea omului asupra creatiunii si superioritatea lui fata de ea.

Omul a reusit sa supuna destul de mult fortele naturii. A ajuns sa zboare si in acelasi timp sa sondeze tainele marii. Pune frau puternicilor caderi de apa si face din electricitate slujitorul sau. Cuvintele rostite de om ajung pana la marginile pamantului; el strabate continentele si scoate la iveala bogatii din inima pamantului. Dezintegreaza atomul si elibereaza o forta incomensurabila.

Inca nu. In ciuda realizarilor sale remarcabile (vezi mai sus la ,,nu i-a lasat nimic”), omul sta neajutorat in fata anumitor forte ale naturii. El a reusit sa amane moartea, dar nu poate ca sa scape definitiv de ea. Este foarte mult controlat de Satana, asa ca nu reuseste sa-si indeplineasca pe deplin insarcinarea primita la creatiune.



2:9 Dar pe Acela, care a fost facut pentru putina vreme mai prejos decat ingerii, adica pe Isus, Il vedem incununat cu slava si cu cinste, din pricina mortii, pe care a suferit-o; pentru ca, prin harul lui Dumnezeu, El sa guste moartea pentru toti.

Dar… pe Isus, Il vedem. Cuvantul ,,dar” denota un contrast. Omul ,,inca nu” are stapanirea (vezi v. 8), ,,dar … pe Isus, Il vedem”. El este stapan. El a fost incununat cu slava si cinste. El are toata autoritatea (Matei 28:18).

Mai prejos. [,,Putin mai prejos”, KJV]. Sau ,,pentru putina vreme mai prejos” (vezi v. 7). Aici se vorbeste despre Hristos ca fiind om cu adevarat, tot asa cum in capitolul intai a fost demonstrata divinitatea Sa deplina. Natura lui umana Il face in stare sa fie un mare preot de care oamenii sa aiba nevoie (v. 17, 18). Bineinteles ca in cer Hristos era cu mult mai presus decat ingerii. Dar cand a devenit de bunavoie om, Si-a luat locul printre oameni si n-a cerut favoruri speciale. Dar nici chiar in conditiile acestea nu a renuntat la dumnezeirea Sa. Stia de unde a venit (Ioan 13:3); stia ca are putere sa ierte pacatele (Matei 9:6); stia ca oricand putea sa ceara in sprijinul Sau ajutor de sus (cap. 26:53). Dar desi avea aceasta putere niciodata nu a folosit-o pentru a Se salva pe Sine, numai daca Dumnezeu a considerat necesar. A face lucrul acesta ar fi insemnat sa-Si descalifice lucrarea. In ce priveste umilinta lui Hristos, vezi Filipeni 2:5–8.

Incununat cu slava. Este vorba de momentul inaltarii Sale la cer (vezi Evrei 1:3; compara cu Filipeni 2:9).

Din pricina mortii. [,,Pentru suferinta mortii”, KJV]. Mai degraba ,,din pricina ca a suferit moartea”. De asemenea ordinea cuvintelor in versiunea greaca favorizeaza legatura dintre aceste cuvinte si expresia ,,incununat cu slava si cu cinste”. De aceea pasajul scoate in evidenta nu scopul intruparii, ci rezultatul mortii: inaltarea.

Pe care a suferit-o. [,,Gustat-o”, KJV]. Gr. geuomai, ,,a manca”, ,,a gusta”, ,,a experimenta”. Pasajul nu sugereaza, asa cum cred unii, ca Hristos doar a gustat usor din moarte si ca nu a suferit masura ei deplina. Ghetsemani arata ca El a baut paharul pana la capat si ca a gustat moartea asa cum nici un om nu a gustat-o vreodata.

Prin harul lui Dumnezeu. Pot fi citate dovezi textuale (vezi p.10) pentru exprimarea ,,fara Dumnezeu”, sugerand ca Hristos a suferit singur chinul mortii, fara sustinerea lui Dumnezeu. Unii invatati, atat vechi cat si moderni, sustin ca acesta este sensul original. Totusi majoritatea dovezilor sunt in favoarea exprimarii din KJV. In acelasi timp ambele sensuri sunt adevarate. Hristos a indurat singur chinul (vezi Matei 27:46); suferinta Sa a fost pentru om o demonstrare a iubirii lui Dumnezeu.

Pentru toti. [,,Pentru fiecare om”, KJV]. Sau ,,in folosul fiecarui om”. Sacrificiul lui Hristos este valabil pentru toti (vezi Romani 5:15). Fiecare om care vrea poate sa aiba parte de foloasele mortii lui Hristos (vezi Apocalipsa 22:17).



2:10 Se cuvenea, in adevar, ca Acela pentru care si prin care sunt toate, si care voia sa duca pe multi fii la slava, sa desavarseasca, prin suferinte, pe Capetenia mantuirii lor.

Se cuvenea. Gr. prepo, ,,a se potrivi”, ,,a se cuveni”, ,,a fi potrivit”. Pentru care. Sau ,,din cauza caruia”. ,,Toate lucrurile” exista deoarece Dumnezeu a voit ca ele sa existe (1 Corinteni 8:6). Prin care. Dumnezeu este Acela prin care ,,toate lucrurile” au luat fiinta. Compara cu Romani

11:36. Scripturile Il prezinta si pe Hristos ca pe Unul prin care au fost create toate lucrurile (Coloseni 1:16; compara cu Evrei 1:2). Tatal a fost Cel ,,care a facut toate lucrurile” prin Isus Hristos. Efeseni 3:9.

Sa duca pe multi fii la slava. [,,Sa duca pe multi fii la slava”, KJV]. Dupa cum Hristos, dupa umilirea Sa, a fost proslavit (vezi Ioan 17:5), tot asa moartea Lui avea sa ii duca pe multi la slava. In ce priveste intelesul ducerii in slava, vezi Romani 8:30. Pentru insemnatatea cuvantului ,,fii”, vezi Romani 8:14. Acest cuvant este ales anume pentru a arata legatura dintre Hristos, Fiul, si cei rascumparati, care sunt Ii fratii (vezi Evrei 2:11–18).

Sa desavarseasca. [,,Sa faca perfect”, KJV]. Gr. teleioo, ,,a completa”, ,,a face desavarsit”, ,,a aduce la desavarsire”. In ce priveste adjectivul teleios, vezi Matei 5:48. Autorul nu vrea sa spuna ca Hristos nu era mai dinainte desavarsit. Hristos era desavarsit ca Dumnezeu. La intruparea Sa a fost desavarsit ca om. Dar prin suferintele Sale a devenit desavarsit ca Mantuitor (vezi Faptele Apostolilor 5:31). Ideea exprimata aici de cuvantul teleioo este aceea de a ajunge la o tinta predeterminata, de a sfarsi o alergare, de a incheia un curs prescris. Inainte de a veni pe pamant, lui Hristos Ii era bine cunoscut drumul pe care trebuia sa il urmeze; fiecare pas Ii era clar. Pentru a ajunge la tinta El trebuia sa parcurga tot drumul. Nu putea sa Se opreasca inainte de ajunge la destinatie, trebuie sa staruie pana la sfarsit. Aceasta este ideea exprimata aici: parcurgerea unui drum, nu vreo desavarsire morala.

Suferinte. Hristos a ajuns la pozitia Sa inalta pe cararea suferintei. ,,Moartea pe care a suferit-o” L-a transformat in Mantuitor si L-a facut capetenia care ii duce multi fii la slava. Suferintele ispitei L-au facut in stare sa fie ,,un mare preot milos si vrednic de incredere”, ca sa poata ,,sa vina in ajutorul celor ce sunt ispititi” (vezi v. 17, 18). Daca Hristos ar fi venit in lumea aceasta si Si-ar fi petrecut viata in pace si multumire, pazit de ingerii din cer si ferit de intamplarile si ispitele obisnuite ale oamenilor, El nu ar fi fost facut desavarsit pentru slujba Sa. Astfel nu ar fi avut prilejul sa demonstreze cum ar fi procedat in situatii limita. Daca nu ar fi fost ispitit in toate lucrurile, oamenii s-ar fi intrebat ce ar fi facut El daca ar fi fost cu adevarat flamand, istovit, bolnav; ce ar fi facut daca ceilalti L-ar fi ocarat, blestemat, scuipat, biciuit si in cele din urma L-ar fi atarnat pe o cruce. Si-ar mai fi pastrat El linistea si S-ar mai fi rugat pentru vrajmasii Sai? Daca aceia in care Se incredea L-ar fi abandonat, s-ar fi lepadat de El, si L-ar fi parasit in ceasul Lui cel mai greu, S-ar fi increzut El, nedescurajat, in Dumnezeu? Daca, in cele din urma, s-ar fi parut ca Dumnezeu Insusi Il paraseste, iar groaza intunericului L-ar fi inconjurat si aproape L-ar fi zdrobit, ar mai fi baut El paharul sau ar fi renuntat? Intrebari de felul acesta si le-ar fi pus oamenii daca Isus ar fi fost ferit de ispita si de suferinta.

Capetenia. [,,Capitanul”, KJV]. Gr. archegos, ,,conducator”, ,,sef”, ,,intemeietor”, ,,principe”.

Cuvantul achegos apare de patru ori in Noul Testament si este de doua ori tradus ,,Domnul” (Faptele Apostolilor 3:15; 5:31) si de alte doua ori cu ,,Capetenia” (Evrei 2:10; 12:2).

In limba greaca clasica archegos este folosit pentru stramosul unui clan grec, pentru eroi si chiar ca un nume divin dat lui Apollo. Pentru textul de fata unii sugereaza intelesul de ,,pionier”, un sens necorespunzator, deoarece intruparea si moartea lui Hristos sunt cele care au facut cu putinta ca membrii neamului omenesc sa fie adusi la slava. El a deschis drumul. Dar expresia este nepotrivita deoarece Hristos este mai mult decat un pionier. El este Mantuitorul. Cei care Il urmeaza sunt mantuiti.



2:11 Caci Cel ce sfinteste si cei ce sunt sfintiti, sunt dintr-unul. De aceea, Lui nu-I este rusine sa-i numeasca frati,

Cel ce sfinteste. Este vorba, in acest context, de Hristos (vezi cap. 9:13, 14).

Cei ce sunt sfintiti. Acestia sunt acei ,,multi fii” care sunt dusi la slava (v. 10).

Dintr-unul. Adica din Dumnezeu Tatal. Hristos Fiul si acei ,,multi fii” au toti un singur Tata.

Nu-I este rusine. In ciuda superioritati Sale fata de ingeri (Evrei 1:4; compara cu Luca 9:26). Frati. Vezi Matei 12:49; 50; compara cu Ioan 20:17.



2:12 cand zice: Voi vesti Numele Tau fratilor Mei; Iti voi canta lauda in mijlocul adunarii.

Voi vesti numele Tau. Cuvintele acestea sunt citate din Psalmi 22:22. Psalmul 22 este un psalm mesianic (vezi introducerea la acest psalm). Pavel foloseste acest pasaj pentru a-si justifica afirmatia ca cei sfintiti (v. 11) sunt frati ai lui Hristos.

Frati. Este un cuvant plin de insemnatate, pentru care a fost citat pasajul din Psalmi (vezi v. 11).



2:13 Si iarasi: Imi voi pune increderea in El. Si in alt loc: Iata-Ma, Eu si copiii, pe care Mi i-a dat Dumnezeu!

Si iarasi. O formula care introduce un nou citat.

Imi voi pune increderea. Aceste cuvinte sunt citate din 2 Samuel 22:3 sau mai probabil din Isaia 8:17, deoarece urmatorul citat este din Isaia 8:18. Autorul Epistolei catre Evrei da pasajului acesta o aplicatie mesianica. El Il vede pe Isaia ca pe un tip al lui Hristos, iar pe copiii sai ca pe reprezentanti ai copiilor spirituali ai lui Hristos. Metafora este schimbata de la ,,frati” la ,,copii”, dar este scoasa in evidenta aceeasi idee fundamentala – Hristos este partas cu noi la natura umana, ilustrata aici de faptul ca un tata si copiii lui au aceeasi natura.

Pe care Mi i-a dat Dumnezeu. In rugaciunea Sa dinainte de Ghetsemani Hristos S-a referit de opt ori la ucenicii Sai ca fiindu-I dati de Dumnezeu (Ioan 17:2, 6, 9, 11, 12, 24). El nu Si-a atribuit Siesi onoarea, ci I-a dat slava lui Dumnezeu pentru rezultatul activitatii vietii Sale.



2:14 Astfel dar, deoarece copiii sunt partasi sangelui si carnii, tot asa si El insusi a fost deopotriva partas la ele, pentru ca, prin moarte, sa nimiceasca pe cel ce are puterea mortii, adica pe diavolul,

Copiii. Si anume copiii mentionati in v. 13.

Sunt partasi. Sau ,,au fost facuti partasi”. Copiii au aceeasi natura umana.

Tot asa si El. Adica Hristos.

A fost … partas. [,,A luat parte”, KJV]. Forma din greaca sugereaza ideea luarii in stapanire a

unui lucru nou. Aceasta a facut-o Isus. El era divin, dar a luat natura noastra omeneasca, contopind in chip misterios cele doua naturi (vezi Ioan 1:14). Pentru ca sa poata trai toate experientele omenirii, Hristos a devenit om.

Prin moarte. Adica moartea lui ca sacrificiu pe cruce (v. 9). Cand Isus a murit pe cruce, Satana parca a triumfat, deoarece se parea ca Insusi Fiul lui Dumnezeu recunoscuse puterea celui rau asupra mortii si a ajuns sa fie infrant de ea. Dar Dumnezeu avea un alt scop.

Sa nimiceasca. Gr. katargo, ,,a face fara valoare”, ,,a distruge” (vezi Romani 3:3). Puterea lui Satana asupra mortii fusese deja infranta, caci desi moartea naturala inca mai domneste, invierea este asigurata (vezi 1 Corinteni 5:20–22, 51–57). In cele din urma cel care a adus pacatul si moartea va fi el insusi nimicit (vezi Apocalipsa 20:10).

Cel ce are puterea. [,,Cel ce avea puterea”, KJV]. Satana are puterea mortii deoarece este autorul pacatului, iar moartea este rezultatul pacatului (vezi Romani 5:12). Imparatia lui este o imparatie a mortii si in ea stapanul este el. Cand pacatul domneste in viata noastra, domneste si moartea, si deci si Satana.

Hristos a fost Acela care a intrat in casa omului tare (Marcu 3:27), l-a legat pe vrajmas si a luat de la el prizonierii. Hristos a patruns in domeniul mortii – fortareata lui Satana – si i-a smuls acestuia prada pe care o tinea strans. Cand a socotit ca are putere asupra lui Hristos, cand mormantul a fost sigilat si Hristos inchis inauntru, Satana a tresaltat de bucurie. Dar Hristos a sfaramat legaturile mortii si a iesit afara din mormant, ,,pentru ca nu era cu putinta sa fie tinut” (Faptele Apostolilor 2:24). Nu numai ca Hristos Insusi a inviat, dar ,,mormintele s-au deschis si multe trupuri ale sfintilor care murisera, au inviat. Ei au iesit din morminte, dupa invierea Lui” (Matei 27:52, 53). Astfel, desi ,,omul cel tare si bine inarmat isi pazeste casa, … vine unul mai tare decat el si-l biruieste” (Luca 11:21, 22). Omul mai tare, Hristos, a patruns in domeniul mortii si l-a biruit pe acela care avea putere asupra motii, i-a luat captivii si i-a jefuit casa (Matei 12:29), ,,a dezbracat domniile si stapanirile si le-a facut de ocara inaintea lumii, dupa ce a iesit biruitor asupra lor prin cruce (Coloseni 2:15). De aici inainte, pentru credinciosi moartea este doar un somn, ei se odihnesc in pace pana cand ii va chema Dumnezeu. Pentru multi va fi chiar un somn fericit (Apocalipsa 14:13). Hristos ,,a nimicit moartea” (2 Timotei 1:10). El are ,,cheile mortii si ale locuintei mortilor” (Apocalipsa 1:18; compara cu 1 Corinteni 15:51–57).

Diavolul. Gr. diabolos (vezi Matei 4:1).



2:15 si sa izbaveasca pe toti aceia, care prin frica mortii erau supusi robiei toata viata lor.

Sa izbaveasca. Gr. apallasso, ,,a elibera”, ,,a da drumul”. Hristos a venit pentru a-i elibera pe oameni din robia pacatului si a mortii.

Prin frica mortii. [,,Prin frica de moarte”, KJV]. Aceasta este starea celor nemantuiti. Milioane de oameni sunt robi ai pacatului si tanjesc sa fie eliberati. Ei se tem de prezent, de viitor, de viata si de moarte. Exista vreo nadejde, vreo mangaiere sau vreo eliberare? Raspunsul este ca Hristos a nimicit puterea lui Satana, a desfiintat moartea, i-a eliberat si-i va elibera de temerile care i-au tinut captivi.

Robiei. In ce priveste comentariul cu privire la robia pacatului, vezi Romani 8:15.

Toata viata lor. Omul este nascut in pacat. El continua sa fie rob al acestuia pana cand este eliberat de Hristos.



2:16 Caci negresit, nu in ajutorul ingerilor vine El, ci in ajutorul semintei lui Avraam.

Negresit. [,,Cu adevarat”, KJV]. Gr. depou, ,,de sigur”.

In ajutorul … vine. [,,A luat … natura”, KJV]. Gr. epilambanomai, ,,a apuca”, ,,a prinde”, ,,a fi preocupat de”, ,,a ajuta”. Intrebarea este: care din sensurile acestea, atat de diferite, se aplica textului de fata? KJV adauga si cuvantul ,,natura”, dar timpul verbului din greaca nu permite acest lucru. Versiunea greaca zice ,,apuca”, daca se adopta sensul de ,,a apuca”. Intruparea nu ar putea fi descrisa ca un eveniment care continua sa aiba loc acum, asa cum ar reiesi din folosirea timpului prezent. Locutiunea ,,prin urmare”, din v. 17, nu s-ar potrivi cu referirea la intrupare din v. 16.

Sensul de ,,a ajuta”, este potrivit contextului si constructiei grecesti. El sugereaza exprimarea: ,,nu pe ingeri ii ajuta Hristos, ci pe membrii familiei omenesti”(cu acelasi inteles ca in traducerea Cornilescu). Sensul ,,a fi preocupat de” de asemenea ofera un sens corespunzator. Adoptandu-l pe acesta din urma, versetul ar zice: ,,Caci intr-adevar El nu e preocupat de ingeri, ci e preocupat de semintia lui Avraam”. Omul are nevoie de izbavire, poate fi readus al starea originala si este obiectul preocuparilor lui Hristos. Sensul ,,a se interesa de” este de asemenea potrivit.

Semintei lui Avraam. Aici probabil sinonim cu ,,om”. Aceasta nu este deloc o incercare de a exclude neamurile. Probabil este vorba de samanta spirituala (Galateni 3:29).



2:17 Prin urmare, a trebuit sa Se asemene fratilor Sai in toate lucrurile, ca sa poata fi, in ce priveste legaturile cu Dumnezeu, un mare preot milos si vrednic de incredere, ca sa faca ispasire pentru pacatele norodului.

De aceia. Adica deoarece este preocupat de oameni (vezi v. 16).

A trebuit. [,,Se cuvenea”, KJV]. Gr. opheilo, ,,a fi dator”, ,,a fi indatorat”, ,,trebuie”, ,,ar trebui”. Compara cu folosirea verbului si a substantivelor inrudite in Matei 18:30, 34; 23:16; Luca 16:6, 7; Ioan 13:14; 1 Corinteni 5:10; 2 Tesaloniceni 2:13.

Sa se asemene. [,,Sa se faca la fel cu”, KJV]. Pentru motivul aratat mai inainte, si anume pentru a se califica pentru pozitia de mare preot. Desi aceasta nu inseamna ca trebuia ca experientele Sale sa fie identice cu ale noastre in orice privinta – deoarece o mie de vieti nu ar fi fost suficiente pentru aceasta – inseamna totusi ca incercarile trebuie sa fie reprezentative, sa cuprinda in principiu toate lucrurile de care sufera omul si sa fie de o duritate maxima.

In toate. Hristos trebuia sa devina om complet si deplin, astfel incat sa nu se poata spune niciodata ca El nu a cunoscut ispita, durerea, incercarea sau suferinta prin care trebuie sa treaca oamenii.

Ca sa poata fi. Sau ,,ca sa poata deveni”.

In ce priveste legaturile cu Dumnezeu. Adica in problemele spirituale.

Mare preot. Este introdusa aici ideea lucrarii lui Hristos de Mare Preot, chestiune despre care Pavel va vorbi mai tarziu (vezi cap. 3; 5; 7–10).

Milos si vrednic de incredere. [,,Indurator si credincios”]. Aceste doua caracteristici sunt necesare pentru ca lucrarea Sa sa fie dreapta. Doar indurarea L-ar face prea indulgent si L-ar putea determina sa treaca cu vederea dreptatea. Insa credinciosia echilibreaza mila, deoarece ia in considerare atat drepturile si datoriile celui vinovat cat si ale celui pagubit. Ca Mare Preot Hristos trebuie sa fie bun si intelegator fata de cei vinovati, dar in acelasi timp trebuie sa fie fidel dreptatii si sa nu treaca cu vederea Legea. Credinciosia va face un echilibru intre mila neconditionata si dreptatea neinduratoare. Marele preot trebuie sa se indure de pacatos, dar trebuie si sa faca dreptate celui pagubit. El trebuie sa fie credincios datoriei si in acelasi timp indurator fata de cel care a incalcat Legea.

Sa faca ispasire. Gr. hilaskomai. In ce priveste sensul acestui verb si al substantivelor inrudite, vezi Romani 3:25. Verbul apare numai aici si in Luca 18:13, unde este tradus ,,a avea mila”.



2:18 Si prin faptul ca El insusi a fost ispitit in ceea ce a suferit, poate sa vina in ajutorul celor ce sunt ispititi.

A fost ispitit. Gr. peirazo, ,,a pune la proba”, ,,a incerca”, ,,a ispiti” (vezi Matei 4:1). Natura umana a lui Hristos a simtit adevarata putere a ispitei. Altminteri, Hristos n-ar fi inteles lupta teribila a bietului pacatos care este puternic incercat de Satana. Hristos a fost ispitit in toate lucrurile ,,ca si noi” (Evrei 4:15). El a avut realmente de-a face cu ispita.

Cat de mult a suferit Hristos cand S-a impotrivit ispitei, o dau la iveala pustia, gradina Ghetsemani si Golgota. In primele doua cazuri ispita a fost atat de coplesitoare incat se pare ca ar fi murit daca nu ar fi fost trimis un inger sa-L intareasca (Matei 4:11; Luca 22:43). Paharul nu a fost indepartat, in ciuda rugaciunii Sale. El trebuia sa-l bea. Este evident ca la intamplarile acestea se refera autorul atunci cand spune ,,Voi nu v-ati impotrivit inca pana la sange, in lupta impotriva pacatului” (Evrei 12:4). Insa Hristos S-a impotrivit pana la sange.

Poate sa vina in ajutorul. [,,Poate sa-i sprijine”, KJV]. Sau ,,este in stare sa-i ajute”. Rezistand cu succes ispitei si indurand cu rabdare suferinta, Hristos l-a biruit pe ispititor. Acum noi luptam cu un vrajmas invins. Biruinta lui Hristos este garantia sau asigurarea biruintei noastre. Vezi Matei 4:1.

Pentru crestin este o neincetata sursa de mangaie in a sti ca Hristos intelege durerile si greutatile noastre si ca simte impreuna cu noi. Daca Hristos n-ar fi devenit om, s-ar fi putut ridica urmatoarele intrebari: Cum putem sti ca Dumnezeu ne iubeste si Se ingrijeste de noi, cand niciodata n-a trecut prin incercarile pe care le intampinam noi, cand niciodata nu a fost sarac, parasit si n-a stiut ce inseamna sa fii singur si sa ai de infruntat un viitor necunoscut? El ne cere sa fim credinciosi pana la moarte, dar a dat El vreodata piept cu problemele cu care trebuie sa luptam noi? Daca ar fi fost unul dintre noi si una cu noi, ar fi stiut cat de greu e sa faci fata anumitor incercari. Dar daca nu a fost niciodata om, cunoaste El cu adevarat intristarile noastre si poate El sa simta impreuna cu noi cand gresim?

Raspunsul la acestea este ca Dumnezeu cunoaste cu adevarat toate acestea si ca nu pentru Sine, ci pentru noi S-a El facut sarac; nu pentru Sine, ci pentru noi a suferit si a murit. Noi am avut nevoie de demonstratia pe care Hristos a venit sa o faca, altminteri nu am fi cunoscut niciodata adanca iubire a lui Dumnezeu pentru omenirea suferinda si nici durerea pe care a produs-o pacatul inimii Sale. COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

1–3FE 404

3 2T 213, 691; 3T 365; 5T 352

7 Ed 20; 3T 568; 4T 563

9 PP 65

10 GC 351; MB 62; PP 480; 4T 448; 5T 71, 133; 8T 212

11 DA 25; GC 477; MB 103; ML 289; SC 14; SL 41; 5T 230, 740

13 AH 159; CG 561, 565; GC 646; 2T 366

14 EW 151; GC 503; PK 701; PP 65; SR 214

14, 15 DA 320

16 8T 207

17 AA 472; DA 24; FE 442; MH 422; ML 297; 8T 286

17, 18 FE 275; TM 225, 355; 3T 93

18 Ed 78; EW 150; FE 106; GC 416; MB 13; ML 335; PP 64, 480; SR 43; TM 391; 2T 201; 4T 294; 5T 422; 9T 185


Printable Mode

Seek to any passage:


Book:
Chapter:
Paragraph:

Search the text:


Search in:
Terms:
Case insensitive:


Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here. Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.

Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.

1. Install a Zip Utility from Android Market.

2. Install a File Manager from Android Market.

3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.

4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).

5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.

6. Launch PhoneMe from your smartphone.

7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.

8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.


How to install the application in Java Mobile enabled phones

It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP) technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.

A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).

The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version. Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain the software to be installed on your mobile phone.

I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing, to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.

There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor) files. These JAD files has to be uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).

There are different methods to download the applications in your mobile phone as follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid

Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of the software.


1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
 

If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is enough to access https://biblephone.intercer.net/wap/  from the browser of the mobile phone, and to access the desired Bible version, and then to make an option about MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more). After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile phone.

Many phones have only this option for installing JAVA appplications.

2. By using the infrared port of the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.

If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared port of the computer (preferable laptop).

c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g. on the games or applications directories). After you made this selection, the file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have larger fonts, full screen display etc.

3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check if exists).

4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
On this case the steps are as follows:

a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next, you will start the synchronization / data transfer application and download the JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in the games or applications directories. Next, you will have to select for run the JAR desired file.

5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to download and run Java applications.


Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific models.

Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).

Multilingual Online Ebooks

It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.


Select another version:



Source: Text from read this link, compiled by biblephone2008@gmail.com





free counters

Locations of visitors to this page






If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here. May God bless you in studying the Holy Scriptures.



Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: