11:7 Prin credinta Noe, cand a fost instiintat de Dumnezeu despre lucruri care inca nu se vedeau, si, plin de o teama sfanta, a facut un chivot ca sa-si scape casa; prin ea, el a osandit lumea, si a ajuns mostenitor al neprihanirii care se capata prin credinta.
Prin credinta. Vezi v. 1 si v. 3.
Noe. In ce priveste experienta la care se face referire aici, vezi Geneza 6,13–22.
Lucruri care inca nu se vedeau. Nu exista nici o dovada ca avea sa aiba loc sau ca exista posibilitatea sa aiba loc o catastrofa ca Potopul. Pregatirea pentru acel eveniment a reprezentat un act de credinta din partea lui Noe.
Plin de o teama sfanta. [,,Miscat de teama”, KJV]. Noe era profund impresionat de ce i se descoperise, si anume ca Dumnezeu intentiona sa distruga pamantul printr-un potop, si a luat aminte la instructiunile care ii fusesera date. Totusi ceea ce l-a determinat pe Noe sa construiasca arca nu a fost frica de potopul care avea sa vina, ci mai mult credinta in ceea ce ii descoperise Dumnezeu cu privire la catastrofa.
A osandit lumea. Construirea corabiei a marturisit despre hotararea lui Noe impotriva ,,lumii”, adica oamenii nelegiuiti si felul lor de viata. Renuntarea la lume a marturisit cu privire la credinta sa in Dumnezeu.
Mostenitor al neprihanirii. Credinta lui Noe, asa cum este reflectata de faptele sale, l-a indreptatit, prin harul divin, sa fie socotit neprihanit. Pentru un comentariu despre neprihanirea prin credinta, vezi Romani 1,17.