10:23 Sa tinem fara sovaire la marturisirea nadejdii noastre, caci credincios este Cel ce a facut fagaduinta.
Sa tinem. Hristos si scriitorii Noului Testament subliniaza de nenumarate ori importanta perseverentei si a staruintei (vezi Matei 10,22; 24,13; Coloseni 1,23; etc.). Exista primejdia ca cei care au intrat in viata cea noua oferita de Hristos sa oboseasca ,,in facerea binelui” (Galateni 6,9) si sa nu se mai tina cu tarie de adevarurile vesnice ale Cuvantului lui Dumnezeu. Vezi Evrei 3,6.
Fara sovaire. ,,Sovairea” este opusul staruintei (vezi Matei 24,13; compara cu Evrei 4,14; 10,35.36). Ca rezultat al sovairii de la Cades-Barnea, israelitii care iesisera din Egipt n-a putut sa intre in tara fagaduita. Sovairea lor era rezultatul lipsei de credinta (vezi Evrei 3,12.18.19; 11,1).
Marturisirea. Vezi cap. 3,1.
Nadejdii noastre. [,,Credintei noastre”, KJV]. Literal, ,,nadejdii noastre” (ca in traducerea Cornilescu), adica speranta mantuirii prin Isus Hristos (vezi Tit 2,13; compara cu Evrei 4,14; 4,11.18.19).
Credincios este cel. Adica Dumnezeu este credincios in implinirea fagaduintelor Sale – de eliberare din Egipt si intrare in Canaan, si de eliberare de pacate si intrare in binecuvantarile mantuirii prin Isus Hristos. Intrucat Dumnezeu este credincios si nu sovaie in implinirea fagaduintelor Sale, ar trebui ca si noi sa fim credinciosi si sa nu sovaim in primirea lor. Credinciosia lui Hristos ca Mare Preot al nostru este subliniata in cap. 3,2.5.6.
Cel ce a facut fagaduinta. [,,Cel care a fagaduit”, KJV]. Fara indoiala ca scriitorul se gandeste la date lui Avraam si descendentilor sai, cu privire la tara Canaan (vezi Geneza 15,18; Evrei 4,1). Dar in primul rand se gandeste la fagaduinta mantuirii prin Isus Hristos (Ioan 3,16; Matei 1,21).