10:20 pe calea cea noua si vie, pe care ne-a deschis-o El, prin perdeaua dinauntru, adica trupul Sau:
Noua. Este noua in sensul ca nu existase si mai inainte. Vechiul legamant nu prevazuse o astfel de cale. Mai este noua in sensul ca nu se invecheste niciodata, e mereu eficace.
Vie. Hristos ,,traieste pururea ca sa mijloceasca pentru ei” (cap. 7,25). Calea cea noua are in centru o persoana care este pururea vie. Hristos este ,,calea, adevarul si viata” (Ioan 14,6). Toate acestea vin in contrast cu sacrificiile moarte ale vechiului legamant.
Ne-a deschis. Gr. egkainizo, ,,a inaugura”, ,,a dedica”. Calea a fost inaugurata [,,deschisa”] prin moartea lui Hristos.
Perdeaua. Gr. katapetasma (vezi cap. 6, 19). Inainte comentatorii credeau in general ca perdeaua de aici reprezinta intrarea prin care ne apropiem de Dumnezeu. Totusi, se pare ca ,,perdeaua” este folosita aici in sensul de ceva care ascunde prezenta divina. Aceasta interpretare pare sa fie mai potrivita cu simbolismul din cap. 6,19, cat si cu semnificatia sfasierii perdelei la moartea lui Hristos (vezi Matei 27,51). Aceasta sfasiere insemna nu numai ca sistemul sacrificiilor se terminase, dar si ca ,,este pregatita o cale noua si vie” (DA 757).
Adica, trupul Sau. ,,Trupul” inseamna aici natura umana a lui Isus (vezi cap. 5,7). Cuvantul acesta poate include toata viata Sa pe acest pamant, inclusiv jertfa Lui. Se naste urmatoarea intrebare: Este cuvantul ,,trupul” apozitie pentru substantivul
,,perdeaua”, sau pentru substantivul ,,calea”? Din punct de vedere gramatical, in original sunt posibile ambele variante, desi a doua pare mai naturala. Totusi prima alternativa ofera o interpretarea mai simpla. Exista adepti ai ambelor pareri. Daca ,,trupul” este apozitie pentru ,,calea”, atunci intruparea lui Hristos, viata si moartea Lui sunt calea pe care a deschis-o El prin perdea, pentru a intra in prezenta lui Dumnezeu. Versetul 20 este atunci doar o amplificare a v. 19, unde ,,sangele lui Isus” este considerat mijlocul prin care avem intrarea in ,,Locul prea sfant”.
Daca ,,trupul” este apozitie pentru ,,perdeaua”, atunci sensul este ca trecerea lui Hristos prin experienta intruparii a facut cu putinta intrarea noastra in ,,Locul prea sfant” (v. 19). Daca nu este fortata prea mult, nu exista nici o dificultate in legatura cu interpretarea aceasta. Trebuie evitate alte comparatii intre cuvintele ,,trup” si ,,perdea”, ca de pilda ca Hristos, dupa ce S-a inaltat, S-a dezbracat de natura Sa umana (vezi Ioan 1,14), sau ca natura umana a lui Hristos a actionat ca o bariera, tagaduindu-le oamenilor accesul la Dumnezeu.
Indiferent de sensul acestui text, intelesul general este clar. Cele mai multe dificultati ale acest pasaj sunt rezultatul incercarii de a intelege mai mult decat a intentionat autorul sa spuna.
Trebuie observat faptul ca acesta este unul din cele cateva pasaje in care scriitorul epistolei ofera atentie speciala ideii ca prin Hristos omul are intrare directa la Dumnezeu. Aceasta pare sa fie ideea centrala a intregii carti. Datorita sacrificiului lui Hristos in favoarea noastra nu mai exista nici o perdea intre noi si Dumnezeu. Nadejdea noastra ,,patrunde dincolo de perdeaua dinlauntrul Templului, unde Isus a intrat pentru noi ca inainte mergator” (cap. 6,19.20). ,,Hristos n-a intrat intrun locas de inchinare facut de mana omeneasca, … ci a intrat chiar in cer, ca sa Se infatiseze acum, pentru noi, inaintea lui Dumnezeu” (cap. 9,24). Scriitorul vrea sa stabileasca superioritatea lucrarii ceresti a lui Hristos fata de serviciul indeplinit de preotii de pe pamant. El citeaza ca una din dovezile cele mai bune faptul nemaipomenit ca nu mai este nici o perdea, nici o bariera intre noi si Dumnezeu. Vezi Nota Suplimentara de la sfarsitul capitolului. Vezi Exodul 25,9; Daniel 8,14.