1:12 Doamne, nu esti Tu din vesnicie, Dumnezeul meu, Sfantul meu? Nu vom muri! Doamne, Tu ai ridicat pe poporul acesta ca sa-Ti implinesti judecatile Tale; Tu, Stanca mea, l-ai ridicat ca sa dai prin el pedepsele Tale!
Nu esti Tu? Habacuc, vorbind in numele poporului sau, ii cere lui Dumnezeu indurare ca ei sa nu piara (v. 12-17). Privind dincolo de perspectivele sumbre ale prezentului, profetul afirma, in credinta: ,,Nu vom muri!” (vezi PK 386).
Judecatile. Aici folosit in sensul de ,,pedepse”.
Stanca. Ebr. Sur. (vezi Deuteronom 32,31; 2Samuel 22,3.47). Titlul acesta evidentiaza ideea ca Dumnezeu este un sprijin sigur si neclintit al poporului Sau. Propozitia finala a textului ebraic citat in comentariul lui Habacuc din Sulurile de la Marea Moarta (vezi p. 1047) zice: ,,O, Stanca, asemenea Unuia care il pedepseste l-ai randuit.”