7:1 Domnul a zis lui Noe: Intra in corabie, tu si toata casa ta; caci te-am vazut fara prihana inaintea Mea in neamul acesta de oameni.
Intra. Timp de 120 de ani, Dumnezeu continuase sa fie peste masura de indelung rabdator (1 Petru 3,20), iar viata si lucrarea lui Noe ,,a osandit lumea” (Evrei 11,7). Dar oamenii nepasatori si indiferenti s-au grabit spre osanda lor. Dumnezeu n-a fost arbitrar cand a salvat o familie si le-a nimicit pe toate celelalte. Numai Noe fusese calificat pentru admitere pe pamantul cel nou care trebuia sa urmeze curatarii pamantului prin apa.
7:2 Ia cu tine cate sapte perechi din toate dobitoacele curate, cate o parte barbateasca si cate o parte femeiasca; o pereche din dobitoacele care nu sunt curate, cate o parte barbateasca si cate o parte femeiasca;
Din toate dobitoacele curate. Porunca de a lua cu el in corabie mai multe animale curate decat necurate presupune ca Noe a stiut cum sa faca deosebire intre cele doua clase. Este clar ca aceasta deosebire nu-si avea originea la Moise. Ea se intindea inapoi pana la cele mai vechi timpuri, pana la poruncile divine cu privire la jertfe – pentru care puteau fi folosite numai animale curate (vezi cap. 8,20).
Din vremurile stravechi numarul animalelor curate care trebuiau sa fie luate in corabie a fost subiectul de disputa intre traducatorii si comentatorii Bibliei. Textul ebraic, citit literal ,,ia cu tine sapte sapte, un mascul cu femela lui”, poate fi inteles ca insemnand ,,sapte perechi” sau ,,sapte din fiecare soi” de animal. LXX, Vulgata si multi cercetatori din vechime si moderni sunt in favoarea traducerii ,,sapte perechi”, in timp ce anumiti parinti ai bisericii, reformatori si, de fapt, cercetatori din toate epocile s-au exprimat in favoarea lui ,,sapte indivizi”. Oricare ar fi explicatia exacta, este evident ca in corabie a trebuit sa-si gaseasca loc mai multe animale curate decat necurate. Prevazand nevoia de hrana, dupa ce potopul distrusese toata vegetatia, Dumnezeu stia ca omul va fi nevoit sa manance, temporar, carne de animale curate. Mai mult decat atat, ele erau necesare pentru scopuri legate de jertfe. Pentru aceste motive evidente, Dumnezeu a luat masura de prevedere de a pastra destule animale curate, pentru ca nu se putea ca ele sa dispara. Ca in primele Sale porunci catre Noe (cap. 6,19), Dumnezeu n-a facut nici o deosebire intre animalele curate si necurate poate fi explicat prin faptul ca, in acel timp, la 120 de ani inainte de potop, astfel de instructiuni de amanunt nu au fost necesare (vezi comentariul pentru v.9).
7:3 si cate sapte perechi de asemenea, din pasarile cerului, cate o parte barbateasca si cate o parte femeiasca, pentru ca sa le tii vie samanta pe toata fata pamantului.
Verset ce nu a fost comentat.
7:4 Caci dupa sapte zile, voi face sa ploaie pe pamant patruzeci de zile si patruzeci de nopti; si voi sterge astfel de pe fata pamantului toate fapturile pe care le-am facut.
Verset ce nu a fost comentat.
7:5 Noe a facut tot ce-i poruncise Domnul.
Tot ce-i poruncise Dumnezeu. Dupa cum Noe a indeplinit toate poruncile lui Dumnezeu in timpul celor 120 de ani anteriori (vezi cap. 6,22), in acelasi fel a procedat si in timpul ultimelor ore inainte de a veni potopul. Cat de mult trebuie sa fi suferit el cand a vazut multimea de oameni cu care el traise timp de sase sute de ani, mergand indiferenti si nepasatori inspre osanda lor! Stiind ca peste o saptamana toti aveau sa moara si vazandu-i cum chefuiesc, ca si cum nimic nu avea sa se intample (Matei 24,37-39), probabil ca Noe si-a dublat eforturile finale de a-i avertiza si a-i invita sa intre cu el in corabie. Dar totul a fost fara nici un folos.
7:6 Noe era de sase sute de ani, cand a venit potopul pe pamant.
Noe era de sase sute de ani. Vezi explicatia de la cap. 5,32.
7:7 Si Noe a intrat in corabie cu fiii sai, cu nevasta sa si cu nevestele fiilor sai, din pricina apelor potopului.
Noe a intrat in corabie. Faptul ca Noe nu a asteptat sa intre in corabie pana in ultima zi dinaintea potopului reiese clar din comparatia versetului 7 cu 10. Noe si familia sa n-au pierdut nici un timp in a asculta porunca de a intra in corabia de salvare. Petru ne spune ca au fost salvate de potop numai opt persoane (1 Petru 3,20), de unde reiese clar ca Noe si fiii lui aveau fiecare numai o singura nevasta. Poligamia, obisnuita pentru cainiti, n-a fost practicata de urmasii adevaratului Dumnezeu.
7:8 Din dobitoacele curate si din dobitoacele necurate, din pasari si din tot ce se taraste pe pamant,
Verset ce nu a fost comentat.
7:9 au intrat in corabie la Noe, doua cate doua, cate o parte barbateasca si cate o parte femeiasca, asa cum poruncise Dumnezeu lui Noe.
Au intrat: doua cate doua. Ascultand de un indemn tainic, animale de toate soiurile intrau in corabie. Doar puterea divina a putut efectua o astfel de intrare supusa si ordonata in corabia cea mare. Ce avertizare uimitoare trebuie sa fi fost aceasta pentru necredinciosii care au fost martori la ea! Erau animale domestice si fiare salbatice, animale taratoare si zburatoare, toate intrau in corabie, in aparenta din propria vointa. Ce contrast – dobitoacele necuvantatoare erau ascultatoare de Creatorul lor, iar fiintele inteligente refuzau sa ia seama la chemarea de avertizare a indurarii Sale! Daca era ceva care putea sa faca o astfel de minune, acest lucru ar fi trebuit sa aiba o impresie asupra pacatosilor, dar ei si-au impietrit atat de mult timp inimile, incat chiar si aceasta minune nu i-a impresionat.
7:10 Dupa cele sapte zile, au venit apele potopului pe pamant.
Verset ce nu a fost comentat.
7:11 In anul al sasesutelea al vietii lui Noe, in luna a doua, in ziua a saptesprezecea a lunii, in ziua aceea, s-au rupt toate izvoarele Adancului celui mare si s-au deschis stavilarele cerurilor.
Anul al sase sutelea. Este prima din multe afirmatii cronologice exacte din Vechiul Testament. O declaratie atat de grijulie in ce priveste ziua exacta, luna si anul potopului se afla in contrast izbitor cu povestirile legendare ale vechilor popoare pagane cu privire la activitatea zeilor lor in legatura cu aceasta lume.
Izvoarele adancului celui mare. Pamantul acesta, care mai inainte nu cunoscuse ploaie (vezi comentariul pentru Geneza 2,6) a fost inundat deodata de imense cantitati de apa. A inceput o grea si neincetata ploaie. In mod simultan, scoarta pamantului s-a deschis cu rezultatul ca masele de apa de sub suprafata pamantului au izbucnit afara spre a efectua distrugerea si a inunda cu desavarsire pamantul odinioara uscat.
7:12 Ploaia a cazut pe pamant patruzeci de zile si patruzeci de nopti.
Verset ce nu a fost comentat.
7:13 In aceeasi zi au intrat in corabie: Noe, Sem, Ham si Iafet, fiii lui Noe, nevasta lui Noe si cele trei neveste ale fiilor lui cu ei:
Verset ce nu a fost comentat.
7:14 ei, si toate fiarele campului, dupa soiul lor, toate vitele dupa soiul lor, toate taratoarele care se tarasc pe pamant dupa soiul lor, toate pasarile dupa soiul lor, toate pasarelele, tot ce are aripi.
Verset ce nu a fost comentat.
7:15 Au intrat in corabie la Noe, doua cate doua, din orice faptura care are suflare de viata.
Verset ce nu a fost comentat.
7:16 Cele care au intrat, erau cate o parte barbateasca si cate o parte femeiasca, din orice faptura, dupa cum poruncise Dumnezeu lui Noe. Apoi Domnul a inchis usa dupa el.
Domnul a inchis usa dupa el. Aceasta afirmatie scoate in evidenta natura miraculoasa a evenimentelor din timpul saptamanii care a precedat potopul. Acest act divin a insemnat, de asemenea, ca timpul de har pentru acea generatie decazuta ajunsese la sfarsitul lui. Dupa cum in zilele lui Noe usa harului a fost inchisa cu un scurt timp inainte de pedeapsa lui Dumnezeu, tot asa in aceste zile din urma potopul lui Dumnezeu urmeaza sa fie avertizat: ,,inchide usa dupa tine; ascunde-te” (Isaia 26,20, 21; Matei 24,37-39; 2 Petru 3,6,7).
7:17 Potopul a fost patruzeci de zile pe pamant. Apele au crescut si au ridicat corabia, si ea s-a inaltat deasupra pamantului.
Apele au crescut. Imensa intindere si intensitate a potopului este bine exprimata printr-o serie de verbe si adverbe: apele au ,,crescut” (v.17), ,,au ajuns mari” si ,,au crescut foarte mult” (v.18), ,,au ajuns din ce in ce mai mari” (v.19), si ,,s-au inaltat” chiar cu 15 coti (aproximativ 792 cm) deasupra muntilor (vers 20). Descrierea este simpla, maiestuoasa si vioaie. Un volum de apa de nemasurat a acoperit pamantul intreg. Intinderea universala a potopului cu greu putea fi exprimata in cuvinte mai convingatoare decat acestea.
Aceasta descriere dovedeste ca parerea sustinuta de unii ca potopul a fost o chestiune locala in valea Mesopotamiei este imposibila si intru totul absurda. Depozitele de aluviuni descoperite de arheologi la Ur din Chaldeea, de exemplu, nu pot fi facute prin nici un efort al imaginatiei sa corespunda cu raportul Genezei despre potop (PP 107, 108).
Pretutindeni pe fata pamantului gasim resturi de fosile de plante si animale care au fost depozitate in mod evident de apa. Aceste depozite se intind in anumite locuri pana la adancimi de cel putin trei mile, insa adancimea medie este ceva peste o jumatate de mila. Distribuirea universala a acestor resturi si adancimea la care sunt ingropate dovedesc dincolo de orice indoiala atat intinderea universala, cat si teribila violenta a potopului lui Noe.
Universalitatea acestei catastrofe este atestata de asemenea si de legendele despre potop pastrate printre oamenii aproape ai fiecarei rase de pe fata pamantului. Cea mai ampla dintre aceste relatari este aceea a vechilor babilonieni, care erau asezati in imediata apropiere a locului unde s-a oprit corabia dupa potop si de unde neamul omenesc a inceput sa se raspandeasca din nou. Poemul epic al lui Ghilgames aduce multe asemanari concludente cu acelea ale Genezei, si totusi difera de acesta, in asa fel incat sa faca dovada ca acesta este o versiune deficienta a aceleiasi istorisiri. O comparatie a celor doua relatari prezinta dovada impresionanta a inspiratiei istorisirii Genezei.
Corabia este mentionata de doua ori in v.17 si 18 ca fiind ,,ridicata”, sau ca ,,plutea”. Faptul ca ea ,,plutea” in siguranta ,,pe deasupra apelor” le ofera tuturor generatiilor urmatoare asigurarea despre puterea lui Dumnezeu de a-i salva pe aceia care Il asculta si se incred in El. Chiar acele elemente dezlantuite sa-i nimiceasca pe cei rai au purtat in siguranta credincioasa familie a lui Noe. Niciodata Dumnezeu nu a dus lipsa de mijloace pentru a salva ce este al Lui. In acelasi timp este vointa Lui ca omul sa exercite intreaga inteligenta si putere pe care i le-a dat Dumnezeu. Dumnezeu a ocrotit corabia in mod miraculos, insa a lasat ca Noe sa o construiasca.
7:18 Apele au ajuns mari si au crescut foarte mult pe pamant, si corabia plutea pe deasupra apelor.
Verset ce nu a fost comentat.
7:19 Apele au ajuns din ce in ce mai mari si toti muntii inalti, care sunt sub cerul intreg, au fost acoperiti.
Verset ce nu a fost comentat.
7:20 Cu cincisprezece coti s-au inaltat apele deasupra muntilor, care au fost acoperiti.
Verset ce nu a fost comentat.
7:21 Si a pierit orice faptura care se misca pe pamant, atat pasarile cat si vitele si fiarele, tot ce se tara pe pamant, si toti oamenii.
Si a pierit orice faptura. Cuvantul ,,orice” este intrebuintat de trei ori si este insotit de o lista amanuntita a diferitelor forme de viata, ,,pasari”, ,,vite”, ,,fiare”, ,,tot ce se tara” si ,,om”. Pentru a scoate si mai mult in evidenta acest lucru este amintit si ,,orice”.
7:22 Tot ce rasufla, tot ce avea suflare de duh de viata in nari, tot ce era pe pamantul uscat, a murit.
Verset ce nu a fost comentat.
7:23 Toate fapturile care erau pe fata pamantului au fost nimicite, de la om pana la vite, pana la taratoare si pana la pasarile cerului: au fost nimicite de pe pamant. N-a ramas decat Noe si ce era cu el in corabie.
Verset ce nu a fost comentat.
7:24 Apele au fost mari pe pamant o suta cincizeci de zile.
Apele au fost mari. Faptul ca 150 de zile cuprind si pe cele 40 de zile din versetele 4, 12, 17 si ca asa trebuie sa fie calculate de la inceputul acelei perioade se vede din versetul 11 si cap. 8,4, unde se spune despre corabie ca s-a oprit pe muntii Ararat in a saptesprezecea zi a lunii a saptea, exact la cinci luni dupa inceperea ploii. Calculul este realizat pe baza unor luni de 30 de zile.Comentariile Ellen G. White
1-24 PP 97-105; SR 65-69
1 DA 634; EW 284; FE 504; PP 98, 117; SR 65, 76, 408
2,3 PP 97
4 SR 65
9,10 PP 98
10 SR 65
11 AA 572; PP 99, 104
11,12 EW 284
11-24 Ed 129
13 FE 504
16 PP 98; SR 65
18,19 CD 49
20 PP 105
23 PP 112