Printable ModeGeneza, 41
|
41:1 Dupa doi ani, Faraon a visat un vis. I se parea ca statea langa rau (Nil). Statea langa rau. Cuvantul tradus ,,rau”, ye’or, este folosit in Biblie numai pentru Nil, cu exceptia din Daniel 12,5-7, unde este folosit pentru Tigru. El este imprumutat din egipteanul ’iru. Inainte de vremea lui Moise cuvantul acesta fusese ’itru, dar o data cu dinastia a optsprezecea, el a devenit ’iru. Deoarece cuvantul ebraic deriva din acesta din urma, acesta este o dovada ca Moise nu a scris Geneza mai devreme decat dinastia a optsprezecea, care a inceput in 1580 i.Hr. 41:2 Si iata ca sapte vaci frumoase la vedere si grase la trup s-au suit din rau, si au inceput sa pasca prin mlastini. Sa pasca prin mlastini. Cuvantul ebraic ’achu tradus ,,pasune” (engleza) este imprumutat tot de la egipteni. Acesta deriva din egipteanul ’ichi si inseamna ,,rosu” sau ,,iarba”. El este folosit numai in Geneza 41,2.18 si Iov 8,11 si ofera unul dintre argumentele in favoarea atribuirii ambelor carti, Geneza si Iov, aceluiasi autor. 41:3 Dupa ele s-au mai suit din rau alte sapte vaci urate la vedere si slabe la trup, si s-au asezat langa ele pe marginea raului. Alte sapte vaci. Cele sapte vaci slabe erau neasemuit de urate (Geneza 41,19). Mai mult decat atat, ele erau slabe, literal ,,subtiri la trup”. 41:4 Vacile urate la vedere si slabe la trup au mancat pe cele sapte vaci frumoase la vedere si grase la trup. Si Faraon s-a trezit. Verset ce nu a fost comentat. 41:5 A adormit din nou, si a visat un al doilea vis. Se facea ca sapte spice de grau grase si frumoase au crescut pe acelasi pai. Verset ce nu a fost comentat. 41:6 Si dupa ele au rasarit alte sapte spice slabe si arse de vantul de rasarit. Vantul de rasarit. Acest vant de rasarit, sufland dinspre desertul arab, este foarte cald, culca recoltele si parjoleste pamantul. Arabii fac deosebire intre doua feluri de vant de rasarit: (1) chamsin-ul, care poate sa sufle primavara timp de 50 de zile, (2) samum-ul, care vine in timpuri neregulate. Desi sufla de obicei numai pentru un scurt timp, cateodata numai timp de cateva ceasuri, samum-ul are caracteristicile unei furtuni aspre si poate fi foarte distructiv in efectele sale asupra oamenilor, animalelor si plantelor. 41:7 Spicele slabe au inghitit pe cele sapte spice grase si pline. Si Faraon s-a trezit. Iata visul. Iata visul. Visele pareau reale. Numai dupa ce s-a trezit, Faraon a inteles ca visase. Desi erau doua vise deosebite, ele sunt considerate ca unul singur (vezi v.8, 15, 25, 32) din cauza asemanarii lor si din cauza faptului evident ca ele se refereau la unul si acelasi eveniment. Solia principala a fost repetata pentru accentuare (v.32). 41:8 Dimineata, Faraon s-a tulburat, si a trimis sa cheme pe toti magii si pe toti inteleptii Egiptului. Le-a istorisit visurile lui. Dar nimeni n-a putut sa le talmaceasca lui Faraon. Magii. In afara de Pentateuh, acest cuvant, de la chartummim, este folosit numai in Daniel 1,20; 2,2. El este imprumutat din egipteanul cheri-dem, care inseamna ,,sef”, ,,om deosebit”, si este folosit si pentru a desemna pe preoti ca sefi ai magiei. Acesti oameni se ocupau cu artele sacre si stiintele egiptenilor, scrierile hieroglife, astronomia si astrologia si talmacirea viselor, prezicerea evenimentelor, cu magia si vrajitoria si erau depozitarii artelor oculte. Pe scurt, ei erau inteleptii natiunii. Avand in vedere ca Nilul, de unde au iesit atat vacile slabe cat si cele grase, era privit de egipteni ca izvorul oricarei vieti si fertilitati, acesti oameni intelepti au fost incurcati cu privire la semnificatia visurilor si nu puteau sa se gandeasca la nici o talmacire care, probabil, sa-l satisfaca pe rege. Spre deosebire de Nebucadnetar, cu o ocazie mai tarziu, Faraon si-a amintit visurile sale, insa inteleptii egipteni nu s-au dovedit mai cu succes, in ciuda avantajului lor in aceasta privinta (Daniel 2,4.7). Faptul ca ei nu au fost in stare sa explice visurile lui Faraon, imbracate in limbajul simbolic al vremii, fara indoiala ca nu i-a surprins nici pe ei, nici pe rege; dar, ,,nimeni nu cunoaste lucrurile lui Dumnezeu, afara de Duhul lui Dumnezeu”, si aceia carora le descopera Duhul lui Dumnezeu (1 Corinteni 2,10.11). Intelepciunea lui Dumnezeu exceleaza si de aceea intotdeauna va umili intelepciunea lumii. 41:9 Atunci mai marele paharnicilor a luat cuvantul, si a zis lui Faraon: Mi-aduc aminte astazi de greseala mea. Verset ce nu a fost comentat. 41:10 Faraon se maniase pe slujitorii lui; si ma aruncase in temnita, in casa capeteniei strajerilor, pe mine si pe mai marele pitarilor. Verset ce nu a fost comentat. 41:11 Amandoi am visat cate un vis in aceeasi noapte; si anume, fiecare din noi a visat un vis, care a primit o talmacire deosebita. Verset ce nu a fost comentat. 41:12 Era acolo cu noi un tanar Evreu, rob al capeteniei strajerilor. I-am istorisit visurile noastre, si el ni le-a talmacit, si ne-a spus intocmai ce inseamna visul fiecaruia. Verset ce nu a fost comentat. 41:13 Lucrurile s-au intamplat intocmai dupa talmacirea pe care ne-o daduse el. Pe mine Faraon m-a pus iarasi in slujba mea, iar pe mai marele pitarilor l-a spanzurat. Verset ce nu a fost comentat. 41:14 Faraon a trimis sa cheme pe Iosif. L-au scos in graba din temnita. Iosif s-a ras, si-a schimbat hainele, si s-a dus la Faraon. S-a ras. Vechi picturi si basoreliefuri egiptene ii arata pe asiatici purtand par si barbi lungi, in timp ce egiptenii se radeau. Povestea egipteana a lui Sinuhe ofera o paralela interesanta cu acest episod din viata lui Iosif. In aceasta povestire, un curtean care a trait aproximativ cu 300 de ani inainte de vremea lui Iosif povesteste despre intoarcerea lui la curtea lui Faraon dupa o lunga perioada de exil in Canaan. El spune ,,Am fost ras si parul meu a fost pieptanat... Am fost imbracat in haine frumoase si uns cu ulei ales.” 41:15 Faraon a zis lui Iosif: Am visat un vis. Nimeni nu l-a putut talmaci; si am aflat ca tu talmacesti un vis, indata dupa ce l-ai auzit. Verset ce nu a fost comentat. 41:16 Iosif a raspuns lui Faraon: Nu eu! Dumnezeu este Acela care va da un raspuns prielnic lui Faraon! Nu eu. Cu toata modestia Iosif l-a indreptat pe Faraon de la sine la Dumnezeul cerului, cum facuse si cu cei doi intemnitati cu doi ani in urma (cap. 40,8). Un raspuns prielnic. Obiceiul de la curte cerea ca visurilor regelui sa li se dea o interpretare favorabila. Iosif traise un destul de lung timp in Egipt si avusese destule legaturi cu inaltii slujbasi pentru a cunoaste obisnuita formula de vorbire care trebuia sa fie folosita in prezenta regelui. 41:17 Faraon a inceput sa istoriseasca atunci lui Iosif: In visul meu, se facea ca stateam pe malul raului. Visul meu. Cele doua visuri sunt relatate in mod esential in aceleasi cuvinte ca in versetele 1 7. Totusi, Moise evita monotonia, adaugand cateva cuvinte in cate un loc si folosind sinonime in alte locuri. 41:18 Si deodata sapte vaci grase la trup si frumoase la chip s-au suit din rau, si au inceput sa pasca prin mlastini. Verset ce nu a fost comentat. 41:19 Dupa ele s-au suit alte sapte vaci, slabe, foarte urate la chip, si sfrijite: n-am mai vazut altele asa de urate in toata tara Egiptului. Verset ce nu a fost comentat. 41:20 Vacile cele sfrijite si slabe au mancat pe cele sapte vaci dintai, care erau grase. Verset ce nu a fost comentat. 41:21 Le-au inghitit, fara sa se poata cunoaste ca intrasera in pantecele lor; ba inca infatisarea lor era tot asa de urata ca mai inainte. Si m-am desteptat. Verset ce nu a fost comentat. 41:22 Am mai vazut in vis sapte spice pline si frumoase, care cresteau pe acelasi pai. Verset ce nu a fost comentat. 41:23 Si dupa ele au rasarit sapte spice goale, slabe, arse de vantul de rasarit. Verset ce nu a fost comentat. 41:24 Spicele slabe au inghitit pe cele sapte spice frumoase. Am spus aceste lucruri magilor, dar nimeni nu mi le-a putut talmaci. Verset ce nu a fost comentat. 41:25 Iosif a zis lui Faraon: Ce a visat Faraon inseamna un singur lucru: Dumnezeu a aratat mai dinainte lui Faraon ce are sa faca. Dumnezeu a aratat... lui Faraon. Iosif a declarat inca de le inceput ca cele doua visuri aveau aceeasi semnificatie si a indreptat atentia spre Dumnezeu, care prin aceasta cautase sa-l avertizeze pe Faraon si supusii sai despre evenimentele care aveau sa vina. Numarul sapte, care a jucat in visuri un rol atat de important, indica spre doua perioade a cate sapte ani fiecare. Cele sapte vaci grase si spice pline reprezinta sapte recolte bogate; cele slabe, sapte ani secetosi. Ultimii vor veni dupa cei dintai peste intreaga tara a Egiptului, astfel incat anii de foamete nu vor lasa nici urma din cei sapte ani de belsug. Iosif a adaugat ca repetarea visului s-a facut pentru a accentua certitudinea evenimentelor indicate si urgenta luarii de masuri spre a preintampina starea de nevoie. Increderea lui Iosif in talmacirea sa, care se referea la 14 ani in viitor, in contrast cu incurcatura inteleptilor egipteni, nu se poate sa nu-l fi impresionat pe rege. 41:26 Cele sapte vaci frumoase inseamna sapte ani; si cele sapte spice frumoase inseamna sapte ani: este un singur vis. Verset ce nu a fost comentat. 41:27 Cele sapte vaci sfrijite si urate, care se suiau dupa cele dintai, inseamna sapte ani; si cele sapte spice goale, arse de vantul de rasarit, vor fi sapte ani de foamete. Verset ce nu a fost comentat. 41:28 Astfel, dupa cum am spus lui Faraon, Dumnezeu a aratat lui Faraon, ce are sa faca. Verset ce nu a fost comentat. 41:29 Iata, vor fi sapte ani de mare belsug in toata tara Egiptului. Verset ce nu a fost comentat. 41:30 Dupa ei vor veni sapte ani de foamete, asa ca se va uita tot belsugul acesta in tara Egiptului, si foametea va topi tara. Verset ce nu a fost comentat. 41:31 Foametea aceasta care va urma va fi asa de mare ca nu se va mai cunoaste belsugul in tara. Verset ce nu a fost comentat. 41:32 Cat priveste faptul ca Faraon a visat visul de doua ori, inseamna ca lucrul este hotarat din partea lui Dumnezeu, si ca Dumnezeu se va grabi sa-l aduca la indeplinire. Verset ce nu a fost comentat. 41:33 Acum, Faraon sa aleaga un om priceput si intelept, si sa-l puna in fruntea tarii Egiptului. Sa se aleaga un om. Iosif a continuat interpretarea sa prin sfatul ca Faraon trebuie sa numeasca un om ca ministru al hranei peste tara intreaga si un corp de slujbasi care sa aduca la indeplinire instructiunile lui. Iosif a mai sfatuit ca in timpul celor sapte ani de belsug, a cincia parte din recolta sa fie perceputa ca o taxa si adunata de pe intreg cuprinsul tarii. 41:34 Faraon sa puna prefecti in tara, ca sa ridice o cincime din roadele Egiptului in timpul celor sapte ani de belsug. O cincime. Deoarece numai o cincime din recolta trebuia sa fie adunata in fiecare an se deduce ca chiar in anii cu recolta slaba, pamantul tot avea sa mai produca ceva. Fertilitatea Egiptului a fost intotdeauna dependenta de inundarea anuala a pamantului de catre Nil, deoarece ploaia era, practic, necunoscuta. Inainte de construirea barajului de la Aswan si indiguirile de-a lungul Nilului din ultimul secol spre a dirija inundatiile, au fost construite diguri spre a controla o ridicare normala in rau. Acesta era de 25 sau 26 de picioare deasupra nivelului inferior al raului in sezonul uscat la Aswan. Daca inundatia atingea 27 de picioare, digurile erau maturate, daca aceasta atingea 30 de picioare, satele erau nimicite si vietile pierdute. Pe de alta parte, o inundatie de numai 23 de picioare nu aducea apa pentru pamanturi la o departare de 2 mile de rau si ar fi dus partial la seceta. Despre inundarea Nilului, Pliniu cel Batran scria: ,,Inaltimea obisnuita [a inundatiilor] este de 16 cubici. Cand apele sunt mai joase, ele nu se revarsa peste toate pamanturile; cant sunt mai inalte, dureaza mult timp pana se retrag. In primul caz, pamantul nu este saturat; in al doilea apele raman atat de mult timp peste pamanturi, incat timpul insamantatului este pierdut. Administratia ia cunostinta de ambele. La o inaltime de numai 12 cubici urmarea este o foamete. Chiar si la 13 cubici foamea predomina; 14 cubici produce bucurie generala; 15 cubici siguranta desavarsita; iar 16 toate luxurile vietii.” (Istoria naturala, vol. 9). Deoarece Egiptul in anii normali producea mai multe cereale decat era necesar pentru consumul intern, si era deci in masura sa exporte mari cantitati, colectarea de 20% din anii de belsug nu avea sa fie o greutate si, in acelasi timp, avea sa totalizeze o enorma cantitate de grau. Nu ar fi intelept sa se ceara o cantitate prea mare, astfel, bunavointa si cooperarea fermierilor si a proprietarilor de pamant ar fi pierdute. Cu recolte bogate ei puteau plati cu usurinta aceasta crestere de taxe fara sa o simta ca opresiva. 41:35 Sa se stranga toate bucatele din acesti ani buni care au sa vina; sa se faca, la indemana lui Faraon, gramezi de grau, provizii in cetati, si sa le pazeasca. Verset ce nu a fost comentat. 41:36 Bucatele acestea vor fi provizia tarii, pentru cei sapte ani de foamete, care vor veni in tara Egiptului, pentru ca tara sa nu fie prapadita de foamete. Verset ce nu a fost comentat. 41:37 Cuvintele acestea au placut lui Faraon si tuturor slujitorilor lui. Verset ce nu a fost comentat. 41:38 Si Faraon a zis slujitorilor sai: Am putea noi oare sa gasim un om ca acesta, care sa aiba in el Duhul lui Dumnezeu? Om... care sa aiba in el Duhul lui Dumnezeu. Sfatul lui Iosif a fost atat de sanatos si de placut lui Faraon si sfetnicilor sai, incat regele a propus sa fie numit Iosif ca ministru al hranei si l-a investit cu puteri pentru stare exceptionala. Daca acest Faraon a fost un hicsos semit, dupa cum se pare, pretuirea lui Iosif ca ,,un om care sa aiba in el Duhul lui Dumnezeu” (’Elohim) poate fi usor inteleasa. Totusi, nu este clar in ce sens a inteles Faraon cuvantul ’Elohim, pluralul de la ’Eloah. Acesta este folosit de catre scriitorii biblici pentru a-l desemna atat pe Dumnezeul cel adevarat, cat si zeitatile pagane. Daca regele s-a referit la ’Elohim al lui Iosif (v.16, 25, 28, 32) ca singurul Dumnezeu, sau la mai multe dintre propriile zeitati este nesigur, cu toate ca Iosif folosise forma singulara a verbului in descrierea lucrarilor lui Dumnezeu. Deoarece el era in mod sigur un idolatru si un politeist, Faraon poate ca si-a inchipuit ca Iosif vorbea de ,,zei”, iar daca este asa, declaratia lui Faraon s-ar traduce ,,un om in care este spiritul zeilor”. 41:39 Si Faraon a zis lui Iosif: Fiindca Dumnezeu ti-a facut cunoscut toate aceste lucruri, nu este nimeni care sa fie atat de priceput si atat de intelept ca tine. Verset ce nu a fost comentat. 41:40 Te pun mai mare peste casa mea, si tot poporul meu va asculta de poruncile tale. Numai scaunul meu de domnie ma va ridica mai presus de tine. Poruncile tale. Expresia ebraica tradusa astfel a dat nastere la lungi si diferite explicatii ciudate din partea comentatorilor, pana ce s-a sugerat ca baza textului poate sa o constituie o expresie egipteana. Daca este asa, declaratia urmeaza sa fie citita literal ,,in conformitate cu cuvantul (sau gura) tau, tot poporul meu va saruta”. In limba egipteana neliterara, totusi expresia ,,a saruta” mai inseamna si ,,a manca”. Primii cititori ai lui Moise, toti din cei care au crescut in Egipt, cu siguranta ca aveau sa inteleaga ce se intentiona prin aceasta. Daca acesta era intelesul lui Moise, aceasta ar constitui o dovada in plus ca Moise, barbat educat in Egipt, a scris cartea Genezei. Daca, pe de alta parte, expresia este ebraica, cuvantul tradus ,,va asculta de poruncile tale” dintr-o radacina care inseamna ,,a se agata de”, ,,a depinde de” trebuie sa fie redat ,,a fi ascultator”. 41:41 Faraon a zis lui Iosif: Uite, iti dau stapanire peste toata tara Egiptului. Iti dau stapanire. Dupa ce a cugetat catva timp asupra numirii, regele a anuntat hotararea lui de a-l inalta pe Iosif la cea mai inalta slujba din imparatie si a procedat la ceremonia inaugurala. Mai intai a fost o proclamare regala declarandu-l pe Iosif a fi vice-rege peste intreg Egiptul. 41:42 Faraon si-a scos inelul din deget, si l-a pus in degetul lui Iosif; l-a imbracat cu haine de in subtire, si i-a pus un lant de aur la gat. Si-a scos inelul. Din numeroasele basoreliefuri din mormintele inaltilor slujbasi egipteni zugravind instalarea lor in slujba, avem picturi care concorda foarte bine cu raportul scurt despre instalarea lui Iosif. Acestea il infatiseaza pe rege stand de obicei in spatele ,,ferestrei de aparitie” a palatului sau, inmanand in afara insigna demnitatii. Inelul-pecete dat lui Iosif continea cu siguranta o piatra in forma de gandac, cu numele regelui gravat in ea, si era folosit pentru aplicarea pecetii regale pe documente. Haine de in subtire. Lui i s-a pus la dispozitie o garderoba pentru haine de in subtire asa cum purtau regele si preotii. Istorisirea egipteana de la Sinuhe (vezi comentariul pentru v.14) aminteste de asemenea ,,haine de in subtire”, in care era imbracat eroul istorisirii dupa intoarcerea sa la curtea egipteana. Lant de aur. Tablouri reprezentand instalarea inaltilor slujbasi arata in mod regulat o zgarda de aur asezata in jurul gatului slujbasilor. Unele dintre aceste ,,zgarzi” s-au pastrat si se afla in diferite muzee. Ele sunt frumoase obiecte de arta, facute din aur si margele din pietre semi-pretioase. De zgarda atarna in fata o inscriptie continand numele si titlurile regelui. 41:43 L-a suit in carul care venea dupa al lui, si strigau inaintea lui: In genunchi! Astfel i-a dat Faraon stapanire peste toata tara Egiptului. Carul care venea dupa al lui. Aceasta afirmatie se potriveste pentru timpul hicsosilor, care au introdus caii si carele in Egipt (vezi comentariul pentru cap. 39,1). ,,In genunchi”. Strigarea cuvintelor care precedau carul lui Iosif cand calatorea prin tara sau cu ocazia procesiunilor oficiale. Ebraicul ’abrek, ,,plecati-va in genunchi”, este transliterarea unei expresii egiptene care a fost interpretata in diferite feluri. Explicatia cea mai plauzibila, data mai intai de egiptologul Brugsch, vede in spatele ei verbul egiptean berek, ,,a preamari”, sau ,,a aduce omagiu”. Ebraicul ’abrek ar fi, asadar, o redare fidela a imperativului egiptean i’a berek, ,,preamareste!” sau ,,adu omagiu!”. Sugestia alternativa de a citi ,,tata bland” este cu siguranta incorecta. 41:44 Si a mai zis lui Iosif: Eu sunt Faraon! Dar fara tine nimeni nu va ridica mana nici piciorul in toata tara Egiptului. Verset ce nu a fost comentat. 41:45 Faraon a pus lui Iosif numele: Tafnat-Paeneah (Descoperitor de taine), si i-a dat de nevasta pe Asnat, fata lui Poti-Fera, preotul lui On. Si Iosif a pornit sa cerceteze tara Egiptului. Tafnat-Paeneah. Numele dat de Faraon lui Iosif a fost inca de mult recunoscut ca fiind egiptean, insa semnificatia lui era necunoscuta. Totusi, de curand, numele a fost descoperit intr-o inscriptie a ultimei perioade Bubastid (secolul al IX-lea i.Hr.), iar in egipteana era scris Djed-pa-netjer-iufankh, insemnand ,,Zeul vorbeste ca-i este ingaduit sa traiasca”. Numele lui Iosif trebuie sa se fi referit la intamplarile contemporane lui, avand semnificatia ca Dumnezeu vorbise prin visele lui Faraon si interpretarea si sfatul lui Iosif, spre a pastra viata regelui, a lui Iosif, precum si a tuturor celorlalti. Asnat. Iosif nu a primit numai un nume egiptean, ci si o sotie egipteana, o femeie din cele mai eminente familii preotesti. Dupa cum s-ar parea, Faraon a cautat sa ridice onoarea si reputatia lui Iosif prin aceasta casatorie, dupa cum se evidentiaza din faptul ca unii dintre regi isi luau sotiile lor din familiile preotesti. Asnat inseamna ,,apartinand (zeitei) Neith”. Numele tatalui ei este identic cu acela al fostului stapan al lui Iosif. (vezi comentariul pentru cap. 37,36), cu toate ca exista o usoara deosebire in transliterarea ebraica a numelui. Totusi, faptul ca cele doua nume sunt identice nu inseamna ca si persoanele care le poseda au fost identice. Fostul stapan al lui Iosif era capetenia strajerilor regali, in timp ce socrul sau era un mare preot al lui On, orasul marelui templu al soarelui, care se afla la cateva mile de Memphis pe tarmul rasaritean al Nilului. Mai tarziu grecii au numit acest oras Heliopolis. Templul soarelui din On si preotimea lui a avut o mare influenta asupra vietii religioase egiptene timp de multe secole, pana ce cultul lui Amen si mai tarziu al lui Amon-Ra din Teba sa umbreasca cultul soarelui din Heliopolis in secolul al XV-lea i.Hr. si in secolele urmatoare. Pozitia sociala a lui Iosif a fost foarte mult intarita prin casatoria lui cu fiica uneia din primele familii ale Egiptului. Casatoria lui Iosif cu o femeie egipteanca se pare ca nu a slabit legatura lui cu Dumnezeul parintilor sai. Fiii lui, Efraim si Manase au fost educati in religia ebraica, deoarece ei au fost facuti conducatori a doua semintii din Israel si in aceasta privinta ei au ajuns egali cu unchii lor, fratii lui Iosif. Puternica credinciosie a lui Iosif fata de Dumnezeul sau poate ca a fost chiar mijlocul de convertire a sotiei lui egiptene. Ba mai mult, nu trebuit uitat ca mana lui Dumnezeu prin care fusese inaltat atat de mult dupa o adanca umilinta l-a ferit de asemenea in nobila lui cinste de caderea in paganismul din Egipt. Ce schimbare a adus Dumnezeu in viata lui Iosif! Catusele lui au fost inlocuite cu un lant de aur, zdrentele intemnitatului cu haine de in subtire, celula lui cu un car si inchisoarea lui cu un palat. Robul lui Potifar devenise stapanul lui, iar zornaitul de lanturi a facut loc exclamarii: ,,Aduceti omagii!”. Smerenia merge inaintea slavei; slujirea si suferinta au fost treptele spre autoritate. Cat de bine a fost rasplatit servul credincios al lui Dumnezeu pentru credinciosia si rabdarea lui! 41:46 Iosif era in varsta de treizeci de ani cand s-a infatisat inaintea lui Faraon, imparatul Egiptului, si a plecat de la Faraon si a strabatut toata tara Egiptului. In varsta de treizeci de ani. Deoarece Iosif avea 17 ani cand a fost vandut in Egipt (cap. 37,2), si acum era de 30 de ani, el trebuie sa fi petrecut 13 ani in sclavie. 41:47 In timpul celor sapte ani de rod, pamantul a dat bucate din belsug. Pamantul a dat. Prezicerea lui Iosif s-a implinit intocmai. Cerealele au crescut ,,din belsug” si Iosif a adunat 20 la suta din ele in granare pe tot cuprinsul tarii. Cantitatea de cereale care curgea in magaziile regale era atat de enorma incat au intrecut in curand orice posibilitate de a inregistra cantitatea. A fost nevoie de scribi care sa fie folositi ca strangatori de taxa aditionali. 41:48 Iosif a strans toate bucatele din acesti sapte ani de belsug in tara Egiptului. A facut provizii in cetati, punand in fiecare cetate bucatele de pe campul de primprejur. Verset ce nu a fost comentat. 41:49 Iosif a strans grau, ca nisipul marii, atat de mult, ca au incetat sa-l mai masoare, pentru ca era fara masura. Verset ce nu a fost comentat. 41:50 Inaintea anilor de foamete, i s-au nascut lui Iosif doi fii, pe care i-a nascut Asnat, fata lui Poti-Fera, preotul lui On. Doi fii. Iosif le-a dat celor doi fii care i s-au nascut nume care au exprimat providenta daruitoare a lui Dumnezeu. 41:51 Iosif a pus intaiului nascut numele Manase (Uitare); caci, a zis el, Dumnezeu m-a facut sa uit toate necazurile mele si toata casa tatalui meu. Manase. Literal, ,,pricinuind uitare”. Iosif a dat numele acesta intaiului sau nascut drept recunostinta ca Dumnezeu l-a facut sa uite starea lui de sclavie de mai inainte si puternica dorinta pe care o avusese dupa caminul tatalui sau. El era recunoscator ca Dumnezeu i-a intemeiat un camin, cu toate ca era in tara exilului sau. Nenorocirea lui de mai inainte nu putea sa amarasca starea prezenta a lui de fericire, pentru ca adversitatea fusese transformata in prosperitate. Se pune intrebarea, pentru ce nu a luat Iosif de indata legatura cu tatal sau, dupa ce a ajuns la o pozitie atat de inalta? Uitase el intr-adevar iubirea tatalui sau si nu s-a simtit obligat sa-i descopere barbatului imbatranit ca el mai este inca in viata? Faptul ca el nu incetase intr-adevar sa-i fie dor este clar nu numai din intalnirea tandra cu fratii si tatal sau, care urmeaza sa fie descrisa in curand, ci si din declaratia facuta la nasterea lui Efraim, caracterizand Egiptul ca tara a suferintei lui. Faptul ca el nu a declarat de indata provenienta lui si nu a trimis o solie acasa in Canaan se poate atribui ezitarii de a-i descoperi tatalui sau rautatea de care se facusera vinovati fratii lui, sau poate unui impuls divin care il avertizase ca inca nu sosise timpul pentru a descoperi fapta. In orice caz, purtarea lui Iosif in aceasta privinta nu descopera nimic in dezacord cu evlavia care patrunde in mod atat de evident viata lui. Daca Dumnezeu a ales sa-l aseze in Egipt, el avea sa ramana in Egipt. 41:52 Si celui de al doilea i-a pus numele Efraim (Rodire); caci, a zis el, Dumnezeu m-a facut roditor in tara intristarii mele. Efraim. Adica, ,,dubla rodire”. Numele acesta exprima recunostinta lui Iosif pentru ca Dumnezeu ii daduse lui, un sclav condamnat la sclavie pe viata, o familie fericita si doi fii. Numele reflecta o inima plina de bucurie si recunostinta. 41:53 Cei sapte ani de belsug care au fost in tara Egiptului, au trecut. Verset ce nu a fost comentat. 41:54 Si au inceput sa vina cei sapte ani de foamete, asa cum vestise Iosif. In toata tarile era foamete; dar in toata tara Egiptului era paine. In toate tarile era foamete. Dupa cum prezisese Iosif, cei sapte ani de belsug au fost urmati de sapte ani de foamete, care au afectat nu numai Egiptul, ci si tarile de primprejur deopotriva. Foametea avea loc in Egipt cand Nilul nu se revarsa peste malurile lui (vezi comentariul pentru v.34), iar la randul lui, acest fapt se datora lipsei de ploaie in tinuturile muntoase din Etiopia. 41:55 Cand a flamanzit, in sfarsit, toata tara Egiptului, poporul a strigat la Faraon sa-i dea paine. Faraon a spus tuturor Egiptenilor: Duceti-va la Iosif, si faceti ce va va spune el. Verset ce nu a fost comentat. 41:56 Foametea bantuia in toata tara. Iosif a deschis toate locurile cu provizii, si a vandut grau Egiptenilor. Foametea crestea din ce in ce mai mult in tara Egiptului. Iosif a deschis toate locurile cu provizii. Cand si-au consumat propriile provizii de hrana, egiptenii s-au indreptat spre rege, amintindu-si fara indoiala de cotele special impuse in timpul celor sapte ani la rand. El i-a trimis la Iosif, ministrul hranei, care a deschis granarele pentru egiptenii bastinasi si pentru strainii care veneau in Egipt dupa hrana. Mai multe rapoarte hieroglifice aflate in Egipt mentioneaza imprejurari de foamete. In aceste rapoarte, unii inalti slujbasi pretind a fi usurat nenorocirea celor saraci si flamanzi pe timpul vremurilor de lipsa, proclamand in inscriptiile lor mortuare, ,,Am dat paine celor flamanzi, apa celor insetati, imbracaminte celor goi, si o luntre celui care nu avea”. Un slujbas din dinastia a douazecia (secolul XX i.Hr.) pretindea: ,,Cand au venit anii de foamete am arat tot pamantul din districtul Oryx... pastrand in viata pe locuitorii lui si aprovizionandu-l cu hrana in asa fel incat nu a existat in el nici unul flamand”. Intelepciunea lui Iosif ca administrator a devenit acum cunoscuta tuturor. Daca cineva avusese indoieli in ceea ce priveste politica de a aduce cantitati enorme de cereale an dupa an, nimeni nu se mai indoia acum de prudenta politica. Ce ar fi facut Faraon, un conducator strain, cu o populatie infometata? Cum ar fi putut el sa indeparteze nimicirea propriei dinastii daca Iosif nu ar fi prevazut mai dinainte? Acest tanar evreu, un fost sclav in casa, devenise salvatorul tronului, al intregului Egipt si al tarilor inconjuratoare. A vandut. Faptul ca Iosif nu a distribuit pe gratis cerealele adunate multimilor care piereau nu era fara motiv. Cu siguranta ca poporul fusese avertizat despre calamitatea iminenta si prin grija si economie ar fi putut aduna ceva ei insisi pentru zilele de lipsa. Deoarece trebuiau sa plateasca pentru cereale, oamenii erau incurajati sa exercite cumpatare si sa evite pierderea pretioasei aprovizionari cu hrana, care trebuia sa dureze timp de sapte ani. Acest plan l-a facut pe Iosif in stare sa extinda usurarea si asupra populatiilor altor tari. Faptul ca cerealele au fost revandute oamenilor arata clar ca rezerva fusese facuta sub forma de impozit, iar nu ca un serviciu public facut de rege. Comentariile lui Ellen G. White 1-57 PP 219-224 1,9-13 PP 219 14 PP 220; 5T 321 15-25,31,33-36 PP 220 38-40 ML 66 38-43 PP 221 39,40 PP 241 39-44 PP 368 40 5T 321 48,54-56 PP 224 41:57 Si din toate tarile venea lumea in Egipt, ca sa cumpere grau de la Iosif; caci in toate tarile era foamete mare. Verset ce nu a fost comentat. |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: