40:1 Dupa catava vreme, s-a intamplat ca paharnicul si pitarul imparatului Egiptului au suparat pe stapanul lor, imparatul Egiptului.
Paharnicul. Literal, ,,purtatorul de ceasca”, un important slujbas de la curte. El era personal raspunzator pentru tot ceea ce urma sa bea imparatul, ca o garantie ca bautura nu avea otrava, sau alte ingrediente vatamatoare.
Pitarul. Slujbasul care supraveghea (v.2) prepararea hranei si care era responsabil pentru curatenia a tot ce venea pe masa regala.
Au suparat. Dupa cum s-ar parea, unele incidente au starnit suspiciunea lui Faraon ca, fie numai unul dintre ei, fie amandoi acesti inalti slujbasi erau implicati intr-o incercare de a-l otravi. Faptul ca unul dintre cei doi a fost mai tarziu repus in slujba, iar celalalt executat arata ca cercetarile il convinsesera pe imparat de nevinovatia unuia si de vinovatia celuilalt.
Papirusul juridic din Turin ofera o foarte interesanta paralela cu istoria paharnicului si pitarului care au cazut din gratie regala. Acesta contine judecare unui numar de inalti slujbasi acuzati de conspiratie impotriva vietii lui Ramses al III-lea si este datat aproximativ pe al 1164 i.Hr. Din nefericire, papirusul nu este complet, si nu cunoastem mijloacele folosite de conspiratori impotriva vietii regelui si nu stim nici daca complotul a reusit. Partile documentului care s-au pastrat, totusi, ofera informatii despre felul in care au fost tratate astfel de cazuri in vechiul Egipt. Inculpatii din acest proces au fost mai multi majordomi, scribi si alti inalti slujbasi. Unii au fost condamnati spre a fi executati, altii au fost gasiti vinovati, dar li s-a ingaduit sa-si ia singuri viata, altii au fost pedepsiti prin taierea nasului si urechilor, iar unul a fost doar mustrat si nu a primit nici
o pedeapsa. O serie de slujbasi din justitie au fost, de asemenea, acuzati pentru ca au chefuit cu unii dintre inculpati in timpul perioadei de cercetare.