4:3 Dupa o bucata de vreme, Cain a adus Domnului o jertfa de mancare din roadele pamantului.
Dupa o bucata de vreme. Literal ,,la sfarsitul zilelor”. Aceasta inseamna trecerea unei perioade considerabile nedefinite de timp si poate sa indice anotimpul de toamna. A intelege ca aceasta inseamna sfarsitul unei saptamani sau al unui an, dupa cum s-a sustinut de catre unii comentatori, cu greu pare sa fie justificat in acest caz, intrucat nu exista nici un motiv deosebit pentru care sa se fi mentionat aici una sau cealalta. Cuvantul yamim, ,,zile” este, totusi, folosit intr-o serie de cazuri unde contextul arata in mod clar ca este vorba de un an. In astfel de cazuri acesta a fost tradus ,,an” (vezi Exod 13,10; Numeri 9,22; 1 Samuel. 2,19; 27,7; 2 Cronici 21,19; etc.).
A adus Domnului o jertfa de mancare. ,,Jertfa”, minchah. Minchah este folosit in legile levitice pentru jertfele de mancare fara sange, constand din faina si untdelemn, sau faina preparata cu tamaie (Levitic 2,1.4.14.15). Totusi, aici cuvantul are un sens mai larg si cuprinde atat jertfele de mancare, cat si sacrificiile de animale, pentru ca este folosit spre a denumi nu numai jertfa fara sange a lui Cain, ci si sacrificiul lui Abel (vezi v.4). Nu se spune ca Abel sau Cain au cladit un altar pentru jertfele lor, insa fara indoiala trebuie sa fi facut acest lucru (PP 71). La urmatoarea mentionare pe care Biblia o face despre aducerea de jertfa se mentioneaza si altarul acesteia (Geneza 8,20). Sistemul aducerilor de jertfe fusese introdus de Dumnezeu in momentul cand omul fusese izgonit din gradina (PP 68, 71). Versetele urmatoare arata clar ca Cain a stiut ca a gresit prin aducerea acelui fel de dar pe care l-a oferit lui Dumnezeu. El fusese invatat ca sangele fiului lui Dumnezeu va face ispasire pentru pacatele lui. Urmand regula instituita de cer in sacrificarea unui miel pentru pacatele sale, el ar fi aratat credinciosie fata de Dumnezeu care poruncise sistemul jertfelor si ar fi dovedit incredere in Planul de Mantuire (Evrei 11,4). Raspandirea universala a jertfelor printre vechile popoare arata, mai degraba, spre o porunca de origine divina decat spre o inventie omeneasca (DA 28).
Ce anume a facut ca jertfa lui Cain sa nu fie primita de Dumnezeu? El a recunoscut, in parte si cu strangere de inima, pretentiile lui Dumnezeu asupra lui. Insa un spirit de resentiment si razvratire l-a indemnat sa intampine cerintele lui Dumnezeu mai degraba pe o cale a propriei alegeri, decat sa urmeze cu exactitate planul poruncit de Dumnezeu. In aparenta, el s-a conformat, insa felul lui de conformare a dat pe fata un spirit sfidator. Cain si-a propus sa se indreptateasca prin propriile fapte, sa castige mantuirea prin propriile merite. Refuzand sa se recunoasca un pacatos care are nevoie de un Mantuitor, el a adus un dar care nu exprima nici o cainta de pacat –
o jertfa fara sange. ,,Si fara varsare de sange nu este iertare” pentru ca ,,prin viata din el face sangele ispasire” (Evrei 9,22; Levitic 17,11; PP 71-72).
Cain a recunoscut existenta lui Dumnezeu si puterea Sa de a da sau retine binecuvantarile pamantesti. Simtind ca este avantajos sa traiasca in bune relatii cu Dumnezeu, Cain a considerat potrivit sa potoleasca si sa indeparteze mania divina printr-un dar, chiar daca acesta este adus cu strangere de inima. El nu a ajuns sa inteleaga ca o conformare partiala si formala fata de cerintele clare ale lui Dumnezeu nu poate castiga favoarea Sa ca un inlocuitor al adevaratei ascultari si cainte a inimii. Si noi ar trebui sa ne cercetam bine inima, ca nu cumva, intocmai asemenea lui Cain, sa fim gasiti ca am jertfit lui Dumnezeu daruri fara valoare, care nu pot fi primite.