38:1 In vremea aceea, Iuda a parasit pe fratii sai, si a tras la un om din Adulam, numit Hira.
In vremea aceea. Acest capitol reda originea celor trei familii conducatoare ale lui Iuda, viitoare semintie princiara a lui Israel. El mai arata ca fiii lui Iacov, uitand chemarea sacra a neamului lor, au fost in pericolul de a pieri in pacatele din Canaan. Daca Dumnezeu nu ar fi intervenit in bunatatea lui de a realiza mutarea intregii case a lui Iacov in Egipt, poporul ales ar fi putut pieri din cauza influentei corupatoare a obiceiurilor canaanite. Astfel, cap. 38 este o parte integranta a istoriei primare a lui Israel.
Expresia ,,in vremea aceea” este luata de multi comentatori ca referindu-se la istoria vanzarii lui Iosif, inregistrata in capitolul precedent. Totusi, termenul este atat de general incat nu poate fi limitat la o intamplare speciala, mai probabil ca el se refera la intreaga perioada a istoriei lui Iacov in Palestina. Considerente cronologice aproape ca fac necesara amplasarea acestei istorisiri pe vremea cand Iosif era inca in casa tatalui sau.
Fiind al patrulea fiu al lui Lea, Iuda cu siguranta ca nu era decat cu vreo trei ani si ceva mai mare decat Iosif, fapt care ar face ca el sa fie aproximativ de douazeci de ani pe vremea cand a fost vandut Iosif (compara cu cap. 41,46; 45,6), astfel ca Iuda era de vreo 42 de ani cand familia s-a mutat in Egipt. In acea vreme, nu numai ca el ii avea pe cei trei fii amintiti in cap. 38, dar era si bunic, cum pare a lasa sa se inteleaga si cap. 46,12. Daca acest lucru este corect, fiii sai Er, Onan si Sela trebuie sa se fi nascut inainte de a fi vandut Iosif, deoarece ei insisi ajunsesera deja varsta casatoriei, cand au avut loc intamplarile privind pe Tamar, iar Peret, fiul Tamarei avea deja doi fii, cand s-a mutat familia in Egipt. Observatiile acestea ne obliga sa tragem concluzia ca unii dintre fiii lui Iacov trebuie sa se fi casatorit inca pe cand erau foarte tineri. Iuda nu putea sa aiba mai mult de 14 ani la nasterea lui Er, cel mai in varsta fiu al lui, nici Er mai mult de 13 ani la casatoria lui cu Tamar. Nasterea celor doi gemeni ai lui Iuda de catre Tamar, nora lui, trebuie sa fi avut intr-un interval de doi ani dupa moartea lui Er. Peret nu putea sa aiba mai mult de 14 ani, cand s-a nascut Etron si Hamul, dupa cat se pare tot gemeni, inainte de plecarea din Canaan. Astfel de casatorii timpurii in nici un caz nu sunt neobisnuite in unele parti ale orientului chiar si astazi. In cazul familiei lui Iacov ele pot sa reprezinte influenta canaanita. Cercetarile arata ca Iuda era un casatorit si tata la data vinderii lui Iosif si ca o parte din istorisirea cap. 38 avusese deja loc.
Om din Adulam. Adulam este asezat aproximativ la 13 mile sud-vest de Betleem, intr-un loc numit Tell esh-Sheikh Madh-kur, si la aproximativ aceeasi distanta nord-vest de Hebron unde locuia pe acea vreme Iacov. Din motive necunoscute, Iuda a vizitat pe Adulam pe vremea cand era inca tanar. Poate ca inca pe timpul cand pastea turmele tatalui sau prin partile acelea, a facut cunostinta intamplator cu Adulam si a ramas catva timp la el. Ca Iuda nu s-a despartit pentru totdeauna de caminul lui parintesc reiese clar din faptul ca el era cu fratii lui cand Iosif a fost vandut (cap. 37,26), precum si din faptul ca foametea i-a obligat sa cumpere cereale din Egipt (cap. 43,3).
38:2 Acolo, Iuda a vazut pe fata unui Canaanit, numit Sua; a luat-o de nevasta, si s-a culcat cu ea.
Verset ce nu a fost comentat.
38:3 Ea a ramas insarcinata, si a nascut un fiu, pe care l-a numit Er.
Verset ce nu a fost comentat.
38:4 A ramas iarasi insarcinata, si a mai nascut un fiu, caruia i-a pus numele Onan.
Verset ce nu a fost comentat.
38:5 A mai nascut iarasi un fiu, caruia i-a pus numele Sela; Iuda era la Czib, cand a nascut ea.
Iuda era la Czib. Acest loc este numit pentru ca descendentii lui Sela sa stie unde s-a nascut stramosul lor. Czib, sau Aczib (Iosua 15,44; Mica 1,14) probabil ca trebuie sa fie identificat cu locul Tell el-Beida, care este asezat la sud-vest de Adulam.
38:6 Iuda a luat intaiului sau nascut Er, o nevasta numita Tamar.
Tamar. Probabil o femeie canaanita, desi de origine necunoscuta.
38:7 Er, intaiul nascut al lui Iuda, era rau inaintea Domnului; si Domnul l-a omorat.
Verset ce nu a fost comentat.
38:8 Atunci Iuda a zis lui Onan: Du-te la nevasta fratelui tau, ia-o de nevasta, ca cumnat, si ridica samanta fratelui tau.
Iuda a zis lui Onan. Conform obiceiului, Onan, in calitate de cumnat al Tamarei, trebuia sa se casatoreasca cu vaduva fara copii a fratelui sau decedat si sa ridice o familie pentru el. Dar Onan nu era dispus sa accepte raspunderile pe care aceasta le implica deoarece fiul intai nascut nu avea sa fie al lui, ci avea sa perpetueze familia decedatului si sa primeasca mostenirea lui. Purtarea lui Onan a tradat o lipsa de iubire naturala pentru fratele lui si o lacomie pentru mostenirea si averile lui. Ba, chiar mai rau, purtarea sa era o ofensa impotriva institutiei divine a casatoriei. Acesta este un comentariu trist despre josnica stare la care au ajuns fiii lui Iacov.
Obiceiul casatoriei levirite (din latinescul levir, ,,cumnat”), amintit aici pentru prima data in Biblie, a existat de asemenea sub forme diferite printre alte natiuni din antichitate, de exemplu hetitii. El a fost incorporat in legislatia mozaica cu prevederea ca un cumnat poate sa refuze sa indeplineasca datoria lui. Totusi, un astfel de refuz era considerat rusinos, asa cum arata ceremonia care trebuia sa fie implinita in acest caz (Deuteronom 25,5-10). Rut 4,5-8 inregistreaza un exemplu de astfel de refuz.
38:9 Onan, stiind ca samanta aceasta n-are sa fie a lui, varsa samanta pe pamant ori de cate ori se culca cu nevasta fratelui sau, ca sa nu dea samanta fratelui sau.
Verset ce nu a fost comentat.
38:10 Ce facea el n-a placut Domnului, care l-a omorat si pe el.
Verset ce nu a fost comentat.
38:11 Atunci Iuda a zis nurorii sale Tamar: Ramai vaduva in casa tatalui tau, pana va creste fiul meu Sela. Zicea asa ca sa nu moara si Sela ca fratii lui. Tamar s-a dus, si a locuit in casa tatalui ei.
Ramai vaduva. Moartea subita a celor doi fii mai mari ai lui, atat de curand dupa casatoria lor cu Tamar, a facut ca Iuda sa evite sa-i mai dea si pe cel de-al treilea fiu ca sot. In armonie cu o superstitie gasita in cartea apocrifa a lui Tobit (cap. 3,7-10), se poate ca el sa se fi gandit ca ea insasi, sau casatoria cu ea, pricinuise in vreun fel oarecare moartea lui Er si Onan. Prin urmare, el a trimis-o acasa la tatal ei cu fagaduinta fiului lui mai mic, de indata ce avea sa creasca. Faptul ca Iuda nu intentiona sa-si tina fagaduinta este clar din scuza ,,ca sa nu moara si Sela cu fratii lui”.
Cand Sela a ajuns la o varsta potrivita pentru casatorie si nu i-a fost dat, Tamar s-a hotarat sa-si asigure un copil chiar prin Iuda insusi. Aceasta era in deplin acord cu raspanditul obicei al hetitilor si asirienilor. Legile hetitilor si asirienilor contineau prevederea ca datoria casatoriei levirite trebuia sa fie indeplinita de tatal celui decedat, daca nu mai era disponibil nici un frate.
38:12 Au trecut multe zile, si fata lui Sua, nevasta lui Iuda, a murit. Dupa ce au trecut zilele de jale, Iuda s-a suit la Timna, la cei ce-i tundeau oile, el si prietenul sau Hira, Adulamitul.
La cei ce tundeau oile. Iuda devenise vaduv. Avand in vedere ca totdeauna festivitati erau in legatura cu tunsul oilor (vezi 1 Samuel 25,2-11; 13,23), Iuda nu a putut sa ia parte pana ce timpul de jale obisnuit era trecut. Se aminteste prietenul sau Hira care il insoteste, din cauza partii pe care el trebuie sa o joace in cele ce urmeaza (v.20).
Timna. Acest loc era situat in muntii Iudeii, dupa cum arata expresia ,,s-a suit”, si mai tarziu a fost dat semintiei lui Iuda (Iosua 15,57). Locul este cunoscut astazi ca Tibnah, este asezat la 4 mile nord-est de Adulam.
38:13 Au dat de veste Tamarei despre lucrul acesta, si i-au zis: Iata ca socrul tau se suie la Timna, ca sa-si tunda oile.
Verset ce nu a fost comentat.
38:14 Atunci ea si-a lepadat hainele de vaduva, s-a acoperit cu o marama, s-a imbracat in alte haine, si a sezut jos la intrarea in Enaim, pe drumul care duce la Timna; caci vedea ca Sela se facuse mare, si ea nu-i fusese data de nevasta.
Si a sezut jos la intrare. Traducatorii lui KJV nu au recunoscut expresia ebraica redata astfel ca nume al unei cetati. Aceasta ar trebui citita ,,intrarea in Enaim”, ca in RSV. Enaim trebuie sa fi fost pe drumul dintre Adulam si Timna, dar nu a fost inca identificata. Probabil ca aceasta este Enam din Iosua 15,34, amintit aici ca fiind aproape de Adulam.
38:15 Iuda a vazut-o, si a luat-o drept curva, pentru ca isi acoperise fata.
Verset ce nu a fost comentat.
38:16 S-a abatut la ea din drum, si a zis: Lasa-ma sa ma culc cu tine! Caci n-a cunoscut-o ca era nora sa. Ea a zis: Ce-mi dai ca sa te culci cu mine?
Verset ce nu a fost comentat.
38:17 El a raspuns: Am sa-ti trimit un ied din turma mea. Ea a zis: Imi dai un zalog, pana il vei trimite?
Verset ce nu a fost comentat.
38:18 El a raspuns: Ce zalog sa-ti dau? Ea a zis: Inelul tau, lantul tau, si toiagul pe care-l ai in mana. El i le-a dat. Apoi s-a culcat cu ea; si ea a ramas insarcinata de la el.
Inelul tau, lantul tau. ,,Inelul” lui Iuda era probabil un sigiliu cilindric purtat la gatul lui printrun snur, tradus in KJV ca ,,bratara”. Mai degraba, textul ar trebui tradus: ,,pecetea si snurul tau” (RSV). Dupa cum lamureste literatura vremii, pecetea era un obiect de o valoare considerabila, deoarece nici o afacere nu putea fi incheiata fara ea. Toiagul poate sa fi fost ornamentat, dupa cum ii sedea bine unui fiu al unui bogat proprietar de vite. Toiege asiatice cu capete sculptate pe manere sunt amintite in lista trofeelor de razboi luate de regele egiptean Tutmoses al III-lea in al XV-lea secol i.Hr. si au fost gasite, de asemenea, in mormantul lui Tutankamon din secolul al XIV-lea i.Hr.
38:19 Ea s-a sculat, si a plecat; si-a scos mahrama si s-a imbracat iarasi in hainele de vaduva.
Verset ce nu a fost comentat.
38:20 Iuda a trimis iedul prin prietenul sau Adulamitul, ca sa scoata zalogul din mainile femeii. Dar acesta n-a gasit-o.
Verset ce nu a fost comentat.
38:21 A intrebat pe oamenii locului, si a zis: Unde este curva aceea, care statea aici la Enaim, pe drum? Ei au raspuns: N-a fost nici o curva aici.
Curva. Cuvantul ebraic tradus aici ,,curva” se deosebeste de acela din v.15, zanah, o femeie necinstita. In v.21, ,,curva” este din qedeshah, ,,cea consacrata” sau ,,cel dedicat”. Inchinarea religioasa canaanita ca si aceea a Greciei prevedea un mare numar atat de barbati cat si de femei prostituate. Aceasta profesie era onorabila printre canaaniti si de aceea intreband despre ,,curva” careia el trebuia sa-i predea iedul, Hira a folosit termenul cel mai respectuos.
38:22 Adulamitul s-a intors la Iuda, si i-a spus: N-am gasit-o; si chiar oamenii de acolo au zis: N-a fost nici o curva aici.
Verset ce nu a fost comentat.
38:23 Iuda a zis: Tina ce a luat, numai sa nu ne facem de ras. Iata, am trimis iedul acesta, si n-ai gasit-o.
Tina ce a luat. Considerand ca el si-a facut partea, Iuda a ales sa lase zalogul lui la fata necunoscuta, decat sa se expuna pe sine ridicolului prin a face noi cercetari, chiar daca zalogul era, fara indoiala, de mai mare valoare decat o capra.
38:24 Cam dupa trei luni, au venit si au spus lui Iuda: Tamar, nora ta, a curvit, si a ramas chiar insarcinata in urma curvirii ei. Si Iuda a zis: Scoateti-o afara ca sa fie arsa.
Sa fie arsa. Iuda a dat aceasta porunca in virtutea autoritatii sale de cap al familiei. Probabil ca aceasta i s-a parut ca o fericita ocazie, de altfel, de a scapa el insusi de obligatia de a-i mai oferi ei un sot. Tamar era privita ca mireasa lui Sela si, ca atare, trebuia sa fie pedepsita pentru calcarea castitatii. Legea mozaica prevede omorarea cu pietre in astfel de imprejurari (Deuteronom 22,20-24). Arderea era prescrisa numai in cazul fiicei unui preot, sau in anumite cazuri de incest (Levitic 21,9; 20,14). De aceea, sentinta lui Iuda a fost mult mai aspra decat cerea legea israelita de mai tarziu. Daca a lucrat in conformitate cu obiceiul vremii, sau pe baza altor temeiuri, nu se poate stabili. Codul lui Hammurabi enumara doua crime pentru care pedeapsa este arderea. Sectiunea 10 declara ca o ,,consacrata” (vezi comentariul pentru cap. 38,21) care deschide o carciuma, sau care intra intr-o carciuma sa bea, trebuie sa fie arsa de vie, iar sectiunea 25 prevede ca un hot trebuie sa fie aruncat in casa arzand din care incercase sa fure lucruri.
38:25 Dupa ce au scos-o afara, ea a trimis sa spuna socrului sau: De la omul acela, ale cui sunt lucrurile acestea, am ramas eu insarcinata; vezi, te rog, al cui este inelul acesta, lanturile acestea, si toiagul acesta.
Ea a trimis sa spuna socrului ei. Pronuntand sentinta asupra lui Tamar, Iuda fara sa-si dea seama se condamnase pe sine. Pacatul lui, totusi, nu a constat numai din faptul ca a dat curs placerii, ci si din incalcarea fagaduintei fata de Tamar (v.11). Aceasta l-a facut pe el personal responsabil de inselaciunea pe care ea o practicase fata de el. Prima lui greseala fusese casatoria lui cu o canaanita, calcand pe fata principiul (compara cu cap. 24,3; 28,1; 34,14). Ba mai mult, cu siguranta ca el cunostea rautatea fiilor lui, insa in loc sa recunoasca mana lui Dumnezeu in moartea lor neasteptata, el a invinovatit-o pe Tamar pentru aceasta si a hotarat sa o tina pentru totdeauna ca vaduva fara copii.
38:26 Iuda le-a cunoscut, si a zis: Ea este mai putin vinovata decat mine, fiindca n-am dat-o de nevasta fiului meu Sela. Si nu s-a mai impreunat cu ea de atunci.
Mai putin vinovata decat mine. Iuda nu mai putea face altceva decat sa-si recunoasca vinovatia. Din nou, ca si in complotul impotriva lui Iosif, el a dat pe fata un joc cinstit si sinceritate, dincolo de purtarea lui uneori scandaloasa. Marturisirea lui sincera, tratarea ulterioara a Tamarei, reusita lui in cresterea fiilor nascuti de ea si faptul ca unul din ei a fost onorat cu un loc in linia stramosilor lui Hristos – toate arata in mod clar spre o reforma completa din partea lui. Un caracter de o mai buna calitate decat acela al fratilor lui mai mari l-a calificat pentru conducerea familiei si pe urmasii lui in conducerea lui Israel (vezi cap. 49,3, 4, 8-10).
38:27 Cand i-a venit vremea sa nasca, iata ca in pantecele ei erau doi gemeni.
Verset ce nu a fost comentat.
38:28 Si in timpul nasterii, unul a scos mana inainte; moasa i-a apucat mana, si a legat-o cu un fir rosu, zicand: Acesta a iesit cel dintai.
Verset ce nu a fost comentat.
38:29 Dar el a tras mana inapoi, si a iesit fratele sau. Atunci moasa a zis: Ce spartura ai facut! De aceea i-a pus numele Peret (Spartura).
Peret. Numele copiilor Tamarei s-au intemeiat pe un episod interesant care a avut loc la nasterea lor. Cand s-au nascut gemenii in ordinea inversa de aceea in care aparusera initial, moasa s-a adresat celui de-al doilea in chip de mustrare: ,,Ce spartura ai facut pentru tine!” ceea ce poate sa insemne ,,Tu intr-adevar ai stiut cum sa te impingi in fata”. Din spusele acestea ale moasei copilul a primit numele de Peret, ,,spartura”. Cu toate ca moasa nu l-a considerat intaiul nascut, de aici inainte el este intotdeauna pus inaintea lui Zerah in listele genealogice (Geneza 46,12; Numeri 26,20). El a devenit stramosul regelui David (Rut 4,18-22), si prin el al lui Mesia (Matei 1,3-16).
38:30 In urma a iesit fratele lui, care avea firul rosu la mana; de aceea i-au pus numele Zerah (Caramiziu).
Zerah. Geamanul cu firul rosu a fost numit Zerah, ,,ridicare”.
Comentariile lui Ellen G. White 1-30 P 238