38:24 Cam dupa trei luni, au venit si au spus lui Iuda: Tamar, nora ta, a curvit, si a ramas chiar insarcinata in urma curvirii ei. Si Iuda a zis: Scoateti-o afara ca sa fie arsa.
Sa fie arsa. Iuda a dat aceasta porunca in virtutea autoritatii sale de cap al familiei. Probabil ca aceasta i s-a parut ca o fericita ocazie, de altfel, de a scapa el insusi de obligatia de a-i mai oferi ei un sot. Tamar era privita ca mireasa lui Sela si, ca atare, trebuia sa fie pedepsita pentru calcarea castitatii. Legea mozaica prevede omorarea cu pietre in astfel de imprejurari (Deuteronom 22,20-24). Arderea era prescrisa numai in cazul fiicei unui preot, sau in anumite cazuri de incest (Levitic 21,9; 20,14). De aceea, sentinta lui Iuda a fost mult mai aspra decat cerea legea israelita de mai tarziu. Daca a lucrat in conformitate cu obiceiul vremii, sau pe baza altor temeiuri, nu se poate stabili. Codul lui Hammurabi enumara doua crime pentru care pedeapsa este arderea. Sectiunea 10 declara ca o ,,consacrata” (vezi comentariul pentru cap. 38,21) care deschide o carciuma, sau care intra intr-o carciuma sa bea, trebuie sa fie arsa de vie, iar sectiunea 25 prevede ca un hot trebuie sa fie aruncat in casa arzand din care incercase sa fure lucruri.