37:2 Iata istoria lui Iacov. Iosif, la varsta de saptesprezece ani, pastea oile cu fratii lui; baiatul acesta era cu fiii Bilhei si cu fiii Zilpei, nevestele tatalui sau. Si Iosif spunea tatalui lor vorbele lor cele rele.
Istoria lui Iacov. Aici se deschide o sectiune noua (vezi cap. 5,1; 6,9, etc.). Desi este amintit numai numele lui Iacov in acest titlu, este cuprinsa in el in mod clar istoria familiei lui, dupa cum dovedesc capitolele care urmeaza. Orice experienta a membrilor familiei lui, care avea loc in timpul vietii lui, era considerata ca parte din raportul familiei sale.
Iosif, la varsta de saptesprezece. Intamplarile descrise au avut loc la vreo 11 ani dupa intoarcerea lui Iacov din Haran, cand el ajunsese la varsta de 108 ani (vezi cap. 30,25 si cele despre cap. 27.1).
Cu fiii Bilhei. Iosif era mult mai strans legat cu fiii Bilhei si Zilpei, care erau mai aproape de el ca varsta si care poate ca erau mai putini aroganti decat aceia ai lui Lea. Se poate ca Bilha care fusese roaba Rahelei, mama lui, se ingrijea de Iosif, dupa moartea Rahelei.
Vorbele lor cele rele. Iosif fie ca a raportat ce observase personal, fie ca a raportat ceea ce auzise despre fratii lui. Aceasta marcheaza inceputul urii amare pe care fratii sai au simtit-o fata de el. Iosif era stimulat de idealuri inalte, iar constiinta lui sensibila s-a revoltat impotriva faptelor rele ale fratilor sai. Raportul sau despre aceste lucruri catre Iacov era, fara indoiala, cu gandul ca influenta tatalui sau ar putea sa faca sa-si schimbe comportamentul, ca sa nu vina dezonoare asupra numelui familiei cum venise prin masacrul sihemitilor.