32:32 Iata de ce, pana in ziua de azi, Israelitii nu mananca vana de la incheietura coapsei; caci Dumnezeu a lovit pe Iacov la incheietura coapsei in vana.
Vana de la incheietura. Semnificatia cuvantului ebraic tradus ,,shrank” (engleza) este necunoscut. Redarea din KJV se intemeiaza pe LXX, enarkesen, ,,slabise”, ,,amortise” sau ,,a se disloca”. Poate ca ar fi trebuit tradus ,,sold”, citindu-se in expresie ,,vana soldului”. Evreii moderni se abtin sa manance tendonul lui Ahile de la animalele folosite ca hrana, dar cum s-a ajuns sa se identifice aceasta parte a anatomiei lui Iacov cu ,,vana” care ,,se strangea” este nesigur. Desi nu este amintit in alta parte a Vechiului Testament, Talmudul iudaic considera in mod categoric acest obicei ca o lege a carei incalcare trebuie sa fie pedepsita cu mai multe lovituri de nuiele (Tract Cholin, Mishna, 7). Din moment ce evreii din vechime nu au deosebit in mod clar ce trebuia sa se inteleaga prin ,,vana”, astazi se intelege ca se aplica la cordonul interior si nervul partii posterioare a animalelor ucise pentru hrana.
Relatarea versetelor 24-32 cuprinde trei puncte de interes special pentru orice iudeu. Ea explica de ce se numeste el israelit si urmareste acest nume pana la un stramos indepartat care s-a luptat cu Dumnezeu pentru a-l putea obtine. Ea arata cu interes spre un sat, de altfel neinsemnat, Peniel, unde a avut loc evenimentul. In sfarsit, ea explica originea obiceiului de a nu manca vana indicata, ci mai degraba de a o privi cu teama respectuoasa.
Comentariile lui Ellen G. White
1-32 PP 195-203; SR 92-99
2 PP 195; SR 92
4-7 PP 196
6,7 SR 92
8-12 SR 93
9-11 PP 196
10 SR 97
18,19 PP 196
23 GC 616
24 EW 284; GC 157, 616; MB 25; SR 407
24,25 PP 197; SR 94
24-28 COL 175; PP 208
25 GC 617; MB 25, 97, 206
26 CSW 116; CT 498; DA 198; FE 232; GC 157, 617, 620; GW 255; MB 25, 206; MM 203; PP 197, 202; Te 243; 1T 144, 151; 4T 444, 537
26-28 SR 95
28 FE 232; GC 617; MB 207; PP 198; 4T 528
28,29 Ed 147
29,30 SR 95
30 DA 107; GC 622; 4T 444
31 MB 97