31:42 Daca n-as fi avut cu mine pe Dumnezeul tatalui meu, pe Dumnezeul lui Avraam, pe Acela de care se teme Isaac, mi-ai fi dat drumul acum cu mainile goale. Dar Dumnezeu a vazut suferinta mea si osteneala mainilor mele, si ieri noapte a rostit judecata.
De care se teme Isaac. Apare ciudat faptul ca Iacov a mentionat aceasta ca adaos la ,,Dumnezeul lui Avraam”, deoarece dupa cate se pare amandoua expresiile se refera la aceeasi Persoana. Probabil ca acest lucru s-a datorat faptului ca experienta religioasa a lui Avraam nu era in realitate asa de aproape de el ca aceea a tatalui sau Isaac. Avraam murise de mult, in timp ce Isaac mai traia si practica ,,temerea” de Dumnezeu. Se pare ca aici cuvantul ,,temere” este folosit ca un alt nume pentru Iehova, si ar trebui redat ,,Temere” ca si in RSV. Folosirea acestei expresii aici si in versetul 53 sugereaza adanca impresie facuta asupra lui Iacov de devotiunea cu care Isaac practica religia sa.
Ieri noapte a rostit judecata. Iacov i-a atras atentia ca prin avertizarea data lui Laban in visul din noaptea trecuta, Dumnezeu pronuntase deja sentinta asupra chestiunii in discutie dintre ei. Cu toate ca el nu a spus asa, Iacov poate ca a inteles interventia divina in favoarea lui, aprobarea lui Dumnezeu pentru tot ce el facuse spre a-si inmulti averile. Poate ca el s-a gandit ca, deoarece nu a facut decat sa intampine siretenia cu siretenie si inselatoria cu inselatorie, Laban nu avea dreptul sa-l pedepseasca, sau sa astepte despagubiri. Atenuarea comportamentului lui Iacov se poate gasi in tratamentul neomenos al socrului sau, dar faptul ca Dumnezeu l-a ocrotit impotriva razbunarii, nu justifica felul in care el a procedat (Proverbe 20,22; Romani 12,17; 1 Tesaloniceni 5,15.