3:14 Domnul Dumnezeu a zis sarpelui: Fiindca ai facut lucrul acesta, blestemat esti intre toate vitele si intre toate fiarele de pe camp; in toate zilele vietii tale sa te tarasti pe pantece, si sa mananci tarana.
Blestemat esti. Blestemul pacatului nu ramane numai asupra sarpelui, ci asupra intregului regn animal, totusi el trebuia sa suporte un blestem mai mare decat semenii lui. Altadata cel mai intelept si mai frumos dintre creaturi, sarpele era acum lipsit de aripi si condamnat sa se tarasca in tarana.
Nu trebuie sa presupunem ca animalele nerationale au constituit in felul acesta obiectul maniei unui Dumnezeu razbunator. Acest blestem era spre binele lui Adam, ca unul care avea ca scop sa-l convinga despre indepartatele urmari ale pacatului. Acest lucru a provocat mari suferinte inimii lui Dumnezeu cand le-a vazut pe aceste fiinte, al carui protector se presupunea ca este, impartasind urmarile pacatului sau (PP 68). Asupra sarpelui, care devenise pentru totdeauna simbolul raului, blestemul a cazut mult mai greu – nu atat de mult incat el sa sufere, cat spre a fi pentru om un simbol al urmarilor pacatului. Nu este de mirare ca majoritatea oamenilor simt repulsie si spaima in fata unui sarpe.
Sa mananci tarana. Faptul ca astazi serpii nu se hranesc cu tarana i-a facut pe comentatorii critici sa declare ca cei din vechime s-au inselat crezand ca acest animal tarandu-se tot timpul pe pantecele lui si traind chiar in pustiuri unde abia se gaseste ceva hrana, se hranea cu tarana. Aceasta conceptie gresita l-a influentat pe autorul Genezei, spun ei, sa formuleze blestemul pronuntat asupra sarpelui spre a se armoniza cu aceasta conceptie populara. Cercetatorii conservatori au incercat mai mult sau mai putin nereusit sa dovedeasca faptul ca sarpele mananca si tarana, atunci cand isi consuma hrana. Dar nu se poate spune acelasi lucru despre multe alte animale care culeg hrana lor de pe pamant? Aceasta problema dispare daca luam in considerare expresia ,,sa mananci tarana” la modul figurat. La vechile popoare se folosea acest sens, dupa cum arata literatura si scrierile lor recent descoperite. Mitul pagan despre coborarea lui Istar in lumea de jos vorbeste despre oameni blestemati spunand ca ,,tarana este mancarea lor si lut hrana lor”. In blestemele pronuntate asupra vrasmasilor, este afirmata iarasi si iarasi dorinta ca ei sa manance tarana. In vechiul imn de lupta din Tara Galilor, ,,Marsul barbatilor din Harlech”, vrasmasilor le este aruncata batjocura, ,,Ei sa muste pamantul”. In lumina aceasta, expresia ,,sa mananci tarana toate zilele vietii tale”, inseamna simplu ,,cel mai blestemat sa fii dintre toate creaturile”.