25:6 Dar a dat daruri fiilor tiitoarelor sale; si, pe cand era inca in viata, i-a indepartat de langa fiul sau Isaac inspre rasarit, in tara Rasaritului.
I-a indepartat. Spre sfarsitul vietii sale, Avraam l-a numit pe Isaac mostenitorul sau legal (vezi cap. 15,4) si i-a lasat ca mostenire cea mai mare parte a averii sale. Fiilor lui Agar si Chetura el le-a lasat daruri. Avand in vedere averea cea mare a lui Avraam si sutele de slujitori (vezi cap. 13,2; 14,14), el era in situatia de a da fiecaruia din acesti sapte fii un numar de slugi si o parte din turmele sale fara sa scada in mod vizibil mostenirea lui Isaac. Se presupune ca fiecare fiu a primit indeajuns spre a avea un bun inceput de viata. Trimitandu-i pe acesti fii ,,spre rasarit” inca pe cand traia, era o masura de prevedere impotriva certurilor dupa moartea sa, in mod deosebit in ce priveste dreptul lui Isaac asupra tarii Canaanului.