24:3 si te voi pune sa juri, pe Domnul, Dumnezeul cerului si Dumnezeul pamantului, ca nu vei lua fiului meu o nevasta dintre fetele Canaanitilor, in mijlocul carora locuiesc,
Lua... o nevasta. Desi Avraam avea sa mai traiasca inca 35 de ani (cf. cap. 25,7.20), se pare ca el se simtea cam slabit la acea data (v.1). Autoritatea data lui Eliezer la alegerea unei sotii inseamna o supunere laudabila din partea lui Isaac, care era deja in varsta de 40 de ani. In vremurile din vechime, ca si astazi in Orient, parintii alegeau partenerii de casatorie si faceau pregatiri de nunta pentru copiii lor. Acest fapt nu inseamna catusi de putin ca nu se tinea seama de dorintele tinerilor insisi (vezi v.58, 67, PP 171). Lunga intarziere in planuirea casatoriei lui Isaac s-a datorat, probabil, dorintei lui Avraam de a evita sa ia o sotie canaanita pentru el si faptului ca mai inainte de aceasta nu gasise convenabil sa puna la cale o casatorie pentru una din Haran (vezi v.3-6). Moartea Sarei poate ca a ajutat intr-un oarecare sens la urgentarea chestiunii.
Dintre fetele canaanitilor. Cunoscand cresterea desfraului si idolatriei canaanitilor si soarta lor iminenta, Avraam a dorit sa pastreze curatia semintei fagaduite. Experienta lui cu Agar si experienta lui Lot si Ismael l-au invatat cu privire la pericolul legaturilor cu oameni de origine pagana (PP 174). Mai mult, Dumnezeu oprise deja casatoria cu canaanitii, interdictie care mai tarziu a fost incorporata in legislatia mozaica (Exod 34,16; Deuteronom 7,3).