24:2 Avraam a zis celui mai batran rob din casa lui, care era ingrijitorul tuturor averilor lui: Pune-ti te rog, mana sub coapsa mea;
Cel mai batran rob. Cel mai de incredere serv din casa lui Avraam era Eliezer (PP 173), care cu o jumatate de secol mai inainte fusese ales in mod experimental de Avraam ca viitorul sau mostenitor (cap. 15,2). Acum, el a fost chemat de Avraam pentru o misiune foarte importanta.
Mana sub coapsa mea. Aceasta veche ceremonie care insoteste un juramant solemn mai este amintita numai in cap. 47,29. In ambele cazuri, imprejurarile sugereaza o fagaduinta de a se purta cu credinciosie dupa moartea aceluia fata de care fagaduinta a fost facuta, adica cu urmasii lui. Moartea unuia nu il elibera pe celalalt de juramantul sau. Explicatiile obiceiului difera oarecum pentru comentatori. Ca izvor de urmasi (vezi Geneza 35,11; 46,26; Exod 1,5), cuvantul ,,coapsa” sau ,,sale” (acelasi cuvant in limba ebraica) a fost considerat ca indicand spre viitorii urmasi ai lui Avraam, indeosebi spre Hristos, Samanta fagaduita. Daca este asa, juramantul era, ca sa zicem asa, facut prin sau in numele Aceluia care avea sa vina. Alti comentatori considera coapsa ca simbol al stapanirii si autoritatii, iar punerea mainilor dedesubtul ei un juramant de supunere fata de superior.