Printable ModeGeneza, 18
|
18:1 Domnul i S-a aratat la stejarii lui Mamre, pe cand Avraam sedea la usa cortului, in timpul zadufului zilei. Domnul i s-a aratat. Acest lucru trebuie sa se fi intamplat doar la scurt timp dupa experienta din cap.17, deoarece ambele evenimente au avut loc cu un an inainte de nasterea lui Isaac (vezi cap. 17,21; 18,10.14). Pentru ,,stejarii din Mamre”, care inseamna o padurice aproape de Hebron, vezi comentariul pentru cap. 13,18. In tot cuprinsul capitolul al 18-lea, se observa ca, in timp ce Moise se refera in mod constant la vizitatorul divin al lui Avraam ca fiind ,,Domnul”, Yahweh, ,,Iehova”, Avraam i se adreseaza intotdeauna cu ,,Doamne”, ’Adonai, ,,Domnule” (vezi comentariul pentru v.3). Zaduful zilei. Probabil ca expresia indica amiaza (vezi 1 Samuel 11,11) si ,,racoarea zilei”, literal ,,vantul” zilei (Geneza 3,8), se refera la dupa-amiaza mai tarziu, sau seara. Termenul ebraic obisnuit pentru amiaza este sohorayim (cap. 43,6), o forma compusa din doua parti care literal inseamna timpul ,,indoitei”, adica, ,,acelei mai mari” lumini. O expresie poetica se refera la amiaza literal ca la ,,miezul zilei” (Proverbe 4,18), pentru ca soarele ajunge atunci la zenit. Noi vorbim de ,,miezul zilei”. Cu aceasta ocazie, poate ca Avraam pranzise si se odihnea, pentru ca la sosirea vizitatorilor lui a fost necesar sa inceapa pregatiri pentru a li se servi masa. 18:2 Avraam a ridicat ochii, si s-a uitat: si iata ca trei barbati stateau in picioare langa el. Cand i-a vazut, a alergat inaintea lor, de la usa cortului, si s-a plecat pana la pamant. Trei barbati stateau langa el. Astfel incepe relatarea celei de-a sasea aratari a Domnului inaintea lui Avraam (vezi comentariul pentru cap. 17,1). Unii comentatori i-au luat pe cei trei ,,barbati” drept cele trei Persoane ale Dumnezeirii. Aceasta parere pare neintemeiata, deoarece la doi din cei trei se face referire ca fiind ingeri (Geneza 19,1.15; Evrei 13,2) si oameni (Geneza 19,10.12.16). De aceea, se pare ca este cel mai bine a vedea in cei trei ,,barbati”, pe Domnul si doi ingeri. Cand i-a vazut. Avraam inca nu le cunostea identitatea. El a vazut numai trei calatori straini obositi, cautand hrana si loc pentru odihna. Cu o adevarata politete orientala, el alearga inaintea lor spre a le oferi confortul caminului sau, plecandu-se pana la pamant inaintea lor, conform obiceiului din rasarit. Aceasta forma de salut in nici un caz nu indica faptul ca Avraam L-a recunoscut pe Iehova ca fiind unul dintre cei trei. El a facut acelasi lucru si in prezenta vecinilor sai hetiti (cap. 23,7.12). Tot asa, Iacov s-a plecat cu fata la pamant inaintea lui Esau (cap. 33,3), Iosif inaintea tatalui sau (cap. 48,12), Solomon inaintea mamei sale (1 Regi 2,19) si fiii proorocilor inaintea lui Ilie (2 Regi 2,15). 18:3 Apoi a zis: Doamne, daca am capatat trecere in ochii Tai, nu trece, rogu-Te, pe langa robul Tau. Doamne. Faptul ca Avraam a adresat invitatia sa unuia dintre straini este considerat de unii comentatori ca un indiciu ca Avraam l-a recunoscut pe unul dintre ei ca Iehova. Probabil ca unul dintre ei ii intrecea pe ceilalti la infatisare, sau ca mergea in fata ca sef al grupei, cu rezultatul ca Avraam si-a indreptat atentia catre acesta. Este de observat in plus, ca termenul ebraic tradus aici ,,Doamne” nu este consacratul Yahweh, ci ’adonai, echivalent cu ,,Domnule”, o respectuoasa forma de salut. Daca am capatat trecere in ochii tai. Aceasta expresie era folosita in mod frecvent de o persoana care vorbeste cu alta de rang mai mare, sau cu una pe care doreste sa o onoreze in mod deosebit. Aceasta nu inseamna ca Avraam a recunoscut pe unul din barbati ca fiind Dumnezeu. Tot astfel i s-a adresat Laban lui Iacov (cap. 30,27), Iacov lui Esau (cap. 32,5; 33,8, 10, 15), Sihem lui Iacov (cap. 34,11), egiptenii lui Iosif (cap. 47,25) si Iacov lui Iosif (cap. 47,29). Multe alte exemple arata ca aceasta a fost o formula obisnuita. Nu trece... pe langa robul tau. Cu ospitalitatea si atractia tipic orientale, Avraam i-a invitat pe straini sa se opreasca timp destul de indelungat spre a se odihni. Se pare ca Avraam a fost unul dintre aceia care a ,,gazduit fara sa stie pe ingeri” (Evrei 13,2). Aceasta experienta dovedeste ca Avraam a practicat in mod obisnuit ospitalitatea fata de straini. Desi la inceput aceste persoane ii erau cu totul necunoscute, salutul sau a fost atat de plin de respect, ca si cand ar fi sosit un sol mai dinainte, ca sa anunte identitatea si intentia lor de a-i face o vizita. Aceia care sunt gata sa arate amabilitate fata de straini si calatori, pe neasteptate pot fi favorizati cu prezenta de oaspeti care au puterea sa acorde o binecuvantare deosebita (vezi Luca 24,29). 18:4 Ingaduie sa se aduca putina apa, ca sa vi se spele picioarele; si odihniti-va sub copacul acesta. Sa vi se spele picioarele. Avraam aminteste pentru prima data de spalarea cu apa a picioarelor calatorilor obositi, un aspect necesar al ospitalitatii in unele tari rasaritene pana in ziua de azi. In timp ce se odihneau sub un pom, el avea sa le pregateasca o masa. Dupa aceea, ei puteau sa plece mai departe si sa-si continue calatoria. 18:5 Am sa ma duc sa iau o bucata de paine, ca sa prindeti la inima, si dupa aceea va veti vedea de drum; caci pentru aceasta treceti pe langa robul vostru. Fa cum ai zis, i-au raspuns ei. Verset ce nu a fost comentat. 18:6 Avraam s-a dus repede in cort la Sara, si a zis: Ia repede, trei masuri de faina alba, framanta, si fa turte. Ia repede. Ca un seic beduin de astazi, Avraam s-a adresat sotiei sale sa ia trei ,,masuri”, se’im (sau aproximativ 22 l) de faina fina si sa coaca turte. Coacerea se facea pe piatra incinsa. ,,Untul” era lapte covasit, considerat ca delicatesa chiar si azi in multe tari orientale. Lista de bucate enumerate in acest verset si in celelalte doua urmatoare au oferit o abundenta si multumitoare masa. Avraam le-a dat ce a avut mai bun. 18:7 Si Avraam a alergat la vite, a luat un vitel tanar si bun, si l-a dat unei slugi sa-l gateasca in graba. Verset ce nu a fost comentat. 18:8 Apoi a luat unt si lapte, impreuna cu vitelul pe care-l gatise, si l-a pus inaintea lor. El insusi a stat langa ei, sub copac, si le-a slujit pana ce au mancat. Au mancat. Oaspetii ceresti ai lui Avraam au mancat intr-adevar hrana pe care o pregatise pentru ei, dupa cum mai tarziu a facut Hristos, la aratarea Sa inaltata si proslavita, spre a dovedi realitatea invierii Sale (Luca 24,21-43). Acceptarea ospitalitatii lui Avraam din partea lui Hristos si a ingerilor poate ca trebuia sa-i dovedeasca lui Avraam ca vizita lor la cortul sau de la Mamre nu era un vis sau o vedenie, ci o experienta adevarata. 18:9 Atunci ei i-au zis: Unde este nevasta ta Sara? Uite-o in cort, a raspuns el. Unde este... Sara? Avraam a stat langa ei si le-a slujit in timp ce au mancat (v.8). Dupa ce au mancat, ei s-au informat despre Sara. O cerere de felul acesta incontestabil nu corespundea cu obiceiul oriental. Strainii nu trebuiau nici sa cunoasca, nici sa foloseasca numele unei sotii. Faptul ca ei cunosteau numele ei probabil ca i-a sugerat lui Avraam ca oaspetii sai erau mai mult decat oameni, iar cererea lor a lasat sa se inteleaga ca vizita lor avea de-a face cu ea. Conversatia care a avut loc a clarificat identitatea lor, iar din fagaduinta repetata acum, Avraam a recunoscut in mod sigur pe ,,Unul” care mai inainte i se adresase de cinci ori. Aceasta a fost prima ocazie pe care o avusese Sara sa asiste personal la una dintre manifestarile divine de care a avut parte sotul ei. Avraam deja stia si credea (Romani 4,19.20). Din aceste fapte si din Geneza 18,9-15, reiese ca aceasta vizita a fost destinata spre a o pregati pe Sara pentru experienta suprema a vietii ei – nasterea intaiului ei nascut si a singurului ei fiu. 18:10 Unul dintre ei a zis: La anul pe vremea aceasta, Ma voi intoarce negresit la tine; si iata ca Sara, nevasta ta, va avea un fiu. Sara asculta la usa cortului, care era inapoia lui. La anul pe vremea aceasta. Aceasta poate sa indice un an, dupa cum se intelege din Romani 9,9 si dupa cum este redat in LXX, sau poate ca se refera la perioada normala de sarcina, 9 luni. Si intr-un caz si in altul, in acea vreme, Sara avea sa dea nastere unui fiu. Sara asculta. Sara statea dupa perdelele cortului, dupa cum este obiceiul femeilor arabe din vremuri stravechi. Oprite de a se amesteca in mod liber cu barbatii, inclusiv oaspetii, si indeosebi daca erau straini, dar cu toate acestea foarte mult interesate de conversatiile lor, femeile beduine se gasesc de obicei aproape de usa cortului, fara a fi insa vazute. Desi nu pot fi vazute, ele aud de obicei tot ce vorbesc vizitatorii si ii observa indeaproape. Amintirea numelui ei trebuie sa o fi surprins pe Sara, ca si pe Avram. Cu ce atractie puternica si atentie extaziata trebuie sa fi urmarit ea instiintarea ca urma sa aiba un fiu. 18:11 Avraam si Sara erau batrani, inaintati in varsta; si Sarei nu-i mai venea randuiala femeilor. Avraam si Sara erau batrani. Ca si Avraam la descoperirea de mai inainte, tot asa nici Sara nu putea crede ca fagaduinta facuta se va implini vreodata. De 25 de ani o auzise repetandu-se, insa pentru ea zilele fusesera prelungite dincolo de credibilitate si fiecare din viziunile lui Avraam, dupa cat se parea, dadusera gres rand pe rand. Ca rezultat al viziunii precedente (cap. 17), indoiala lui Avram se schimbase in credinta si, cu aceasta ocazie, nu exista nici o dovada de indoiala din partea lui, asa cum observa cu claritate Pavel (Romani 4,19, 20). 18:12 Sara a ras in sine, zicand: Acum, cand am imbatranit, sa mai am pofte? Domnul meu barbatul de asemenea este batran. Sara a ras. Cu ocazia descoperirii divine de mai inainte Avraam rasese (vezi comentariul pentru cap. 17,17). Acum a ras Sara, probabil exprimand amaraciunea si necredinta ei, la gandul ca imprejurarile aveau sa fie altele. Printr-un ras pe jumatate ironic, pe jumatate cuprins de dor tacut, ea a dat expresie cugetului ,,e prea frumos, ca sa fie adevarat” (vezi Ezechiel 12,22-28). Domnul meu. In contrast cu parerile gresite ale Sarei, respectuoasa ei supunere fata de Avraam este vrednica de laudat. Chiar si cand vorbea cu sine, ea se refera la el ca la ,,Domnul meu”, fapt pentru care Noul Testament o prezinta ca pe un exemplu de virtute a sotiei crestine (1 Petru 3,6). 18:13 Domnul a zis lui Avraam: Pentru ce a ras Sara, zicand: Cu adevarat sa mai pot avea copil eu, care sunt batrana? Verset ce nu a fost comentat. 18:14 Este oare ceva prea greu pentru Domnul? La anul pe vremea aceasta, Ma voi intoarce la tine, si Sara va avea un fiu. Este oare ceva prea greu. Valul anonimatului a fost acum complet inlaturat, iar vorbitorul S-a descoperit in mod clar ca fiind Domnul. Este interesant a se observa ca, desi aceasta descoperire divina a fost intentionata mai mult in folosul Sarei, decat al lui Avraam, deoarece el deja stia si credea, Domnul nu S-a adresat direct catre Sara, pana ce nu i-a vorbit ea mai intai. In loc sa i se adreseze Sarei, el il intreaba pe Avraam daca este ceva ce ar putea fi prea greu pentru Domnul. In primul rand trebuia sa fie mustrata necredinta Sarei si intarita credinta ei ca Dumnezeu a vorbit astfel. Unde lipseste puterea si intelepciunea omeneasca si unde naturii slabite ii lipseste capacitatea de a actiona, acolo Dumnezeu are inca destula putere spre a face ca lucrurile sa se intample conform cu planurile vointei Sale divine. De fapt, El ingaduie adesea ca imprejurarile sa ajunga la un astfel de impas, incat neputinta omeneasca sa iasa la iveala, in contrast evident cu Atotputernicia Sa. 18:15 Sara a tagaduit, si a zis: N-am ras. Caci i-a fost frica. Dar El a zis: Ba da, ai ras. Sara a tagaduit. Tagaduirea Sarei arata ca rasul si observatia ei din v.12 de-abia au fost audibile, daca au fost, si ca ea nu s-a gandit ca vreunul din ei sa fi auzit. Acum, i-a vorbit direct strainului, fie ramanand dupa perdelele cortului, fie iesind afara. Frica de ofensa oaspetilor si de a fi descoperite simtamintele ei tainice a dus-o la tagaduire. Neasteptata constienta a descoperirii a dus-o intr-un moment de confuzie, din care a considerat ca poate sa scape pe calea minciunii. ,,Ba da, ai ras”. Cu naturalete deschisa, asemanatoare aceleia cu care s-a adresat primului vinovat din Eden, Dumnezeu a declarat in mod solemn si fara echivoc dezmintirea ei ca fiind falsa. Tacerea care a urmat este dovada convingatoare, in timp ce eventuala concepere a lui Isaac implica pocainta si iertare. 18:16 Barbatii aceia s-au sculat sa plece, si s-au uitat inspre Sodoma. Avraam a plecat cu ei, sa-i petreaca. Barbatii aceia s-au sculat. Odihniti si reinviorati, cei trei vizitatori ceresti erau gata sa continue calatoria lor. Destinatia lor este acum amintita pentru prima data. Daca Sodoma si cetatile surori ale ei au fost in valea care formeaza acum partea de sud a Marii Moarte (vezi comentariul pentru cap. 14,3), atunci acestea erau la vreo 40 de km de Hebron – o calatorie de o zi buna. Avand in vedere ca oaspetii lui Avram sosisera la amiaza, si fara indoiala ca au petrecut mai multe ceasuri la el, plecare lor probabil ca a avut loc tarziu, dupa-amiaza. Avraam a plecat cu ei. Potrivit unui vechi obicei de prietenie, care a continuat pana in vremurile Noului Testament (Romani 15,24; 1 Corinteni 16,11; Fapte 20,38; 3 Ioan 6), Avraam i-a insotit pe oaspetii sai o scurta distanta. In tarile orientale inca se mai obisnuieste ca la plecare oaspetii sa fie insotiti in drumul lor, distanta aratand gradul de respect si cinste pe care gazda doreste sa li-l arate. O veche traditie pretinde ca Avraam a mers pana la Cafar-Baruha, un loc muntos, aproximativ 7 sau 8 km de drum est-nord-est de Hebron, unde se putea vedea Marea Moarta. Poate ca din acest loc, Avraam si oaspetii sai au privit cetatile prospere ale campiei. 18:17 Atunci Domnul a zis: Sa ascund Eu oare de Avraam ce am sa fac? Sa ascund Eu oare de Avraam? Avraam este numit in Scripturi prietenul lui Dumnezeu (2 Cronici 20,7; Isaia 41,8). Deoarece el beneficia de o asa de mare prietenie si favoare divina, Dumnezeu a considerat ca este bine sa-i impartaseasca o cunoastere mai indeaproape a planurilor si cailor Sale. Tot asa, El le-a incredintat soliile Sale profetilor despre care spune ca stau in sfatul Sau, sau taina Sa (Ieremia 23,18-22; Amos 3,7). Domnul vorbeste astfel, referindu-se in mod deosebit la lucrarile judecatii asupra pamantului. 18:18 Caci Avraam va ajunge negresit un neam mare si puternic, si in el vor fi binecuvantate toate neamurile pamantului. Un neam mare si puternic. Referindu-se la primele fagaduinte facute candva lui Avraam (cap. 12,2), Dumnezeu explica de ce este potrivit si se cuvine a-l informa despre judecata care urma sa se abata asupra cetatilor din campie. In mod teoretic, toata tara ii apartinea lui Avraam. Daca Dumnezeu, ca partener mai mare al legamantului, avea de gand sa porneasca la actiune, pagubind o anumita parte a acesteia, Avraam ca un partener mai tanar, incercat si credincios, trebuia sa fie informat despre aceasta. De fapt, era important ca Avraam sa inteleaga si sa aprobe actiunea care trebuia sa aiba loc, deoarece aceasta il cuprindea si pe Lot si familia sa, unii dintre ei urmand a-si pierde, ca rezultat, viata. 18:19 Caci Eu il cunosc si stiu ca are sa porunceasca fiilor lui si casei lui dupa el sa tina Calea Domnului, facand ce este drept si bine, pentru ca astfel Domnul sa implineasca fata de Avraam ce i-a fagaduit Caci Eu il cunosc. In Avraam se putea avea incredere. El nu Il va trada pe Dumnezeu. Frumos omagiu adus varstnicului patriarh. Achitarea in mod inteligent de sarcina pusa de cer asupra sa cerea ca el sa se impartaseasca de o cunoastere a intentiilor lui Dumnezeu. Urmasii lui Avraam trebuiau de asemenea sa inteleaga, ca sa nu impartaseasca soarta Sodomei si a Gomorei. Era de datoria lui sa le transmita generatiilor viitoare ceea ce cunostea despre legaturile lui Dumnezeu cu neamul omenesc. Legile morale si ceremoniale ale lui Dumnezeu faceau, de asemenea, parte din mostenirea sfanta pe care Avraam trebuia sa o transmita generatiilor viitoare. Avraam nu numai ca se ruga impreuna cu familia sa, ci si mijlocea pentru ei ca preot, o practica urmata de alti patriarhi si barbati sfinti din vechime (vezi Iov 1,5). Ca profet, el a instruit familia atat in ce priveste teoria, cat si practica religioasa, cu evidentiind virtutile practice. El si-a invatat familia nu numai pentru a cunoaste aceste lucruri, ci si pentru a le indeplini. Ca sot binevoitor, tata si supraveghetor, el a dat o indrumare pozitiva vietii sociale si religioase a marii sale familii. Dumnezeu Se putea increde in Avraam pentru ca el avea ,,sa porunceasca” familiei sale, nu prin metode dictatoriale, ci prin porunci clare si exemple consecvente. In educarea copiilor, fiecare cuvant, privire si fapta isi au are efectul lor. In multe camine exista putina educatie prin metoda instruirii, sau prin cea a exemplului. Parintii sunt facuti raspunzatori pentru faptul ca le-a fost data incredintarea sfanta a copiilor si, de aceea, trebuie sa combine fermitatea cu iubirea, asa cum a facut-o Avraam. Aceasta insarcinare de educare a copiilor pe calea pe care trebuie sa mearga nu poate fi transmisa altuia, tutore sau invatator, fara pericolul de a suferi o pierdere. Influenta invatatorilor evlaviosi nu este de asteptat sa inlocuiasca, ci mai degraba sa suplimenteze educatia din camin. Fiecare isi are locul ei, si este incompleta fara ajutorul celeilalte. 18:20 Si Domnul a zis: Strigatul impotriva Sodomei si Gomorei s-a marit, si pacatul lor intr-adevar este nespus de greu. Strigatul... Sodomei si Gomorei. Acesta se refera la rautatea excesiva care predomina in cetatile din campie (vezi cap. 13,12). Limita indurarii si indelungii rabdari a lui Dumnezeu fusese acum atinsa. Desi caile oamenilor din campie fusesera rele de multa vreme, Dumnezeu le-a acordat o perioada de har in timpul careia El nu S-a lasat fara martori. Viata neprihanita a lui Lot le-a oferit un exemplu despre cum trebuiau sa traiasca, insa acesta nu a avut nici o influenta asupra lor (vezi 2 Petru 2,7, 8). Legaturile de mai inainte ale lui Avraam cu ei ii pusesera in contact cu adevaratul Dumnezeu (vezi Geneza 14,22). Dar totul a fost nefolositor. Pacatul lor, care era ,,foarte grav”, literal ,,foarte greu”, striga catre cer pentru pedeapsa. Lumea din zilele noastre a ajuns aproape aceeasi adancime a raului (vezi Luca 17,28-32; 5T 208). 18:21 De aceea Ma voi pogori acum sa vad daca in adevar au lucrat in totul dupa zvonul venit pana la Mine; si daca nu va fi asa, voi sti. Ma voi pogori acum sa vad. Prin aceasta nu se intelege ca Dumnezeu nu a fost pe deplin informat despre cele ce se petreceau in Sodoma (vezi cap. 13,13). Ca in cazul turnului Babel (vezi cap. 11,5), Dumnezeu a menajat conceptia omului despre dreptatea divina, lamurindu-l pe Avraam ca hotararea de a nimici Sodoma nu era arbitrara, ci intemeiata pe necesitate. De aceea, nu exista nici o contradictie intre anuntarea intentiilor Sale de a face investigatii personale in Sodoma si certitudinea judecatii cuprinsa deja in v.17. 18:22 Barbatii aceia s-au departat, si au plecat spre Sodoma. Dar Avraam statea tot inaintea Domnului. Avram statea tot inaintea Domnului. Doi dintre vizitatorii ceresti ai lui Avraam l-au parasit si au coborat in campie (vezi cap. 19,1). Domnul insa a ramas in urma pentru a discuta cu Avraam. 18:23 Avraam s-a apropiat, si a zis: Vei nimici Tu oare si pe cel bun impreuna cu cel rau? Avraam s-a apropiat. Aceasta expresie se pare ca indica mai mult decat o simpla apropiere fizica de Domnul. Cuvantul ebraic tradus ,,s-a apropiat” este uneori folosit spre a indica o intindere a bratelor din toata inima catre Dumnezeu in pocainta si inchinare (Exod 30,20; Isaia 29.13; Ieremia 30,21). Acelasi gand este exprimat la fel in Noul Testament (vezi Evrei 4,16; 10,22; Iacov 4,8). Vei nimici Tu oare? Acest interes personal pentru semenii sai este una dintre sublimele trasaturi de caracter ale lui Avraam. Mijlocirea lui in favoarea lor este una dintre numeroasele situatii asemanatoare raportate in Scriptura (vezi Exod 32,11–32; Iov 42,10; Ezechiel 14,14; Daniel 9,3–19; Luca 23,34; Fapte 7,60). Avraam era miscat nu numai din cauza legaturilor sale cu Lot, ci dintr-un adanc simtamant de compasiune fata de multi dintre locuitorii Sodomei, cu care facuse cunostinta personal, cu ocazia salvarii lor din mainile regilor mesopotamieni. Avraam trebuie sa fi avut un motiv sa creada ca unii dintre locuitorii din campie fusesera influentati in mod favorabil prin lucrarea lui de mai inainte in favoarea lor. Desi este evident ca Lot nu a fost uitat, numele lui nu este niciodata amintit. Compatimirea lui Avraam a fost, probabil, sporita si intensificata prin amintirea propriei nevoi de harul iertator prin imprejurarile de mai inainte. Aceasta intrebare presupune ca Dumnezeu, in conformitate cu hotararea din Geneza 18,17, ii explicase patriarhului intentia sa de a nimici cetatile din campie. Scopul sau nu era numai pastrarea unei ramasite credincioase, care putea fi gasita in cetatile condamnate, ci o perioada de incercare mai indelungata pentru intreaga populatie. Intelegand, totusi, ca este un lucru hotarat ca bogatele, dar nelegiuitele cetati din campie sa fie nimicite, Avraam a continuat sa intrebe cu indrazneala, daca Domnul tinuse seama de soarta celor drepti in nimicirea generala a celor rai. Aici Avraam a apelat la harul indurator al lui Dumnezeu. 18:24 Poate ca in mijlocul cetatii sunt cincizeci de oameni buni: ii vei nimici oare si pe ei, si nu vei ierta locul acela din pricina celor cinci zeci de oameni buni, care sunt in mijlocul ei? Verset ce nu a fost comentat. 18:25 Sa omori pe cel bun impreuna cu cel rau, asa ca cel bun sa aiba aceeasi soarta ca cel rau, departe de Tine asa ceva! Departe de Tine! Cel ce judeca tot pamantul nu va face oare dreptate? Cel ce judeca? Singur Dumnezeu este judecatorul tuturor oamenilor. Adresandu-I-se astfel, Avraam scoate in evidenta ca el Il recunostea pe Acela in fata caruia statea, ca fiind Fiinta suprema. Acum el a apelat nu la iertarea si harul lui Dumnezeu, ci la echitatea absoluta. Acest principiu fusese dovedit de Dumnezeu prin prelungirea punerii la proba a amoritilor cu inca patru sute de ani. Nelegiuirea lor ,,nu si-a atins inca varful” (cap. 15,16). Cand Dumnezeu a consimtit sa crute Sodoma daca s-ar fi gasit inauntrul portilor ei numai 10 credinciosi, El a urmat aceleasi principii. 18:26 Si Domnul a zis: Daca voi gasi in Sodoma cincizeci de oameni buni in mijlocul cetatii, voi ierta tot locul acela din pricina lor. Voi ierta. Dumnezeu a acceptat conditia pusa de Avraam, nu ca pe un fapt de dreptate, ci ca o exercitare a indurarii. Dreptatea cerea pastrarea celor drepti, insa numai indurarea poate sa ii ocroteasca pe cei rai. De asemenea, probabil ca prezenta unei grupe de 50 de credinciosi le-ar prezenta celorlalti speranta de pocainta. Dumnezeu a impartasit rationamentul lui Avraam si S-a aratat binevoitor sa acorde indurare celor care nu o meritau de dragul celor ,,cincizeci de oameni buni”. 18:27 Avraam a luat din nou cuvantul, si a zis: Iata, am indraznit sa vorbesc Domnului, eu care nu sunt decat praf si cenusa. Decat praf si cenusa. In aceasta expresie, ’aphar wa’epher, Avraam foloseste doua cuvinte ebraice asemanatoare ca pronuntie si inrudite ca sens. Aceste cuvinte dau pe fata profunda umilinta a sufletului pe care a simtit-o in prezenta lui Dumnezeu. El a inteles prea bine originea sa smerita si faptul ca era destinat sa se reintoarca in substanta din care fusese luat (vezi cap. 3,7.19). 18:28 Poate ca din cincizeci de oameni buni vor lipsi cinci: pentru cinci, vei nimici Tu oare toata cetatea? Si Domnul a zis: N-o voi nimici, daca voi gasi in ea patruzeci si cinci de oameni buni. Poate ca. Patriarhul a prezentat cazul sau cu indemanatic tact oriental. Prima sa estimare ipotetica a numarului sodomitilor evlaviosi a fost intr-adins destul de mare pentru a obtine un raspuns favorabil. Intelegand insa ca acest numar era probabil prea mare, el a dat dovada iarasi de o rara diplomatie. In loc sa pledeze pentru salvarea cetatii pe baza a 45 de oameni buni, el s-a pronuntat impotriva ideii ca cetatea ar putea fi nimicita din cauza lipsei celor 5. Incurajat de raspunsul continuu binevoitor al lui Dumnezeu, el a devenit tot mai indraznet, micsorand numarul oamenilor credinciosi, care, dupa parerea lui, ar trebui sa fie suficient pentru a salva cetatea. Avraam nu a cerut crutarea neconditionata a cetatii, ci numai pastrarea ei pe temeiul anumitor conditii. Ar fi necugetat sa se speculeze despre ce s-ar fi intamplat daca el ar fi continuat si ar fi redus numarul la mai putin de 10. Poate ca Avraam s-a simtit sigur oprindu-se cu numarul aici; in afara de Lot, sotia sa si doua fiice de acasa, nu erau acolo fiicele casatorite ale lui Lot si familiile lor (vezi cap. 19,14.15)? Plecand de la un numar cu care a crezut ca va obtine un raspuns favorabil, probabil ca Avraam a intentionat la inceput sa-l micsoreze, pana cand i s-a parut ca exista sperante de asigurare a unui astfel de raspuns. Iar indurarea divina a raspuns fara ezitare la mijlocirea lui Avraam. 18:29 Avraam I-a vorbit mai departe, si a zis: Poate ca se vor gasi in ea numai patruzeci de oameni buni. Si Domnul a zis: N-o voi nimici pentru cei patruzeci. Verset ce nu a fost comentat. 18:30 Avraam a zis: Sa nu Te manii, Doamne, daca voi mai vorbi. Poate ca se vor gasi in ea numai treizeci de oameni buni. Si Domnul a zis: N-o voi nimici, daca voi gasi in ea treizeci de oameni buni. Verset ce nu a fost comentat. 18:31 Avraam a zis: Iata, am indraznit sa vorbesc Domnului. Poate ca se vor gasi in ea numai douazeci de oameni buni. Si Domnul a zis: N-o voi nimici, pentru cei douazeci. Verset ce nu a fost comentat. 18:32 Avraam a zis: Sa nu Te manii, Doamne, daca voi mai vorbi numai de data aceasta. Poate ca se vor gasi in ea numai zece oameni buni. Si Domnul a zis: N-o voi nimici, pentru cei zece oameni buni. Verset ce nu a fost comentat. 18:33 Dupa ce a ispravit de vorbit lui Avraam, Domnul a plecat. Si Avraam s-a intors la locuinta lui. Avraam s-a intors. Orice om care Il iubeste intr-adevar pe Dumnezeu il va iubi si pe aproapele sau si, daca este nevoie, va suferi paguba spre a promova bunastarea aproapelui sau. Noi nu putem sa-i impiedicam pe oameni ca pacatuiasca impotriva lui Dumnezeu, insa putem mijloci pentru ei si putem pleda in favoare lor. Dumnezeu este foarte multumit cu o astfel de mijlocire, pentru ca aceasta reflecta iubirea cea mare a inimii Sale. Ce folos are adesea rugaciunea puternica a celui credincios! Cand Avraam s-a apropiat de Dumnezeu din iubire si credinta, mijlocind smerit pentru pacatosi, Dumnezeu S-a apropiat de el din indurare, aproband fiecare cerere cu bunavointa. Aceeasi experienta ii asteapta astazi pe aceia care merg pe urmele parintelui credinciosilor. Comentariile lui Ellen G. White 1-33 PP 138-144 1-7 ML 192 1-8 PP 138; 6T 341 2,8 GC 631 17 PP 139 18 PK 368 19 AA 133; AH 184, 317; CSW 50; Ed 187; FE 286; MH 390; ML 124; PP 140, 142, 144, 575; Te 290; TM 342; IT 118, 218, 405; 5T 214, 424, 494, 499, 547; 7T 91, 148, 196, 211; 8T 189; 9T 283 20 Ev 25; PP 139 21,25,27 PP 139 32 5T 714 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: