17:7 Voi pune legamantul Meu intre Mine si tine si samanta ta dupa tine din neam in neam; acesta va fi un legamant vesnic, in puterea caruia, Eu voi fi Dumnezeul tau si al semintei tale dupa tine.
Voi pune legamantul Meu. Conditiile si binefacerile acestui legamant au legaturi nu numai cu Avraam ca individ, ci si cu toti urmasii sai, atat literali, cat si spirituali. Fagaduinta facuta aici lui Avraam se refera in mod deosebit la Hristos (Galateni 3,16; Fapte 2,30), iar prin El, conform celor spuse de Pavel, urmeaza ca toti crestinii sa se impartaseasca de ea (Galateni 3,29; Fapte 16,31). O corecta intelegere a termenilor acestui legamant se va intinde departe spre pastrarea unei adevarate legaturi intre Dumnezeu si credinciosul de astazi.
Un legamant vesnic. Cuvantul tradus ,,vesnic” in nici un caz nu inseamna intotdeauna o perioada fara sfarsit (vezi comentariul pentru Exod 21,6). ,,Vesnic”, asa cum este folosit de obicei in Biblie, inseamna imprejurari sau conditii care urmeaza sa persiste timp atat de indelungat, cat poate obiectul la care ele se aplica sa fie afectat de ele, in virtutea naturii lor inerente. Acest fapt reiese clar din expresii ca ,,traiasca pe vecie... imparatul” (1 Regi 1,31; Neemia 2,3; etc.), care exprima pur si simplu dorinta ca imparatul sa se bucure de viata lunga. Avand in vedere ca urmasii lui Hristos – samanta spirituala a lui Avraam – sunt mostenitori ai maretelor fagaduinte ale legamantului (Galateni 3,7, 27-29), ,,legamantul cel vesnic” trebuie sa ramana in vigoare atata timp cat timp este operativ Planul de Mantuire.
Voi fi Dumnezeul tau. Aceasta fagaduinta cuprinde toate binecuvantarile mantuirii si este o dovada clara despre caracterul spiritual al legamantului avraamic. Dumnezeu Se preda pe Sine Insusi celui care intra in relatia legamantului si, facand asa, ii atribuie toate privilegiile, bucuriile si mareata speranta care deriva din inrudirea cu Dumnezeu. Acela care devine in felul acesta un fiu sau o fiica a lui Dumnezeu nu poate dori nimic mai mult spre a-l face fericit, fie in viata aceasta, fie in cea viitoare. Este ca si cand Dumnezeu i-ar spune lui Avraam, ,,Orice sunt sau ce am, sau orice pot sa fac, Eu voi fi si voi face pentru tine si samanta ta. Toate mijloacele Mele nemarginite vor fi folosite pentru ocrotirea, mangaierea si mantuirea ta” (vezi Romani 8,32). Fericiti, cu adevarat, sunt aceia al caror Dumnezeu este Iehova (Psalmi 144,15). In astfel de conditii ale legamantului celui vesnic, Dumnezeu si credinciosul se predau fiecare, unul altuia, fara rezerve.