English Home Romanian Home
Electronic Bible Online Pages Multi Language Phone Application One Language d/">Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Electronic Books Online Pages Build Ebook Phone Application Download Ebook Phone Application Download Desktop Application Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Create Bible Application Create E-Books Application
Credits News
About our project   |    Mobile Pages   |   
Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / Geneza

Adventist

Romanian_non-diacritics

Printable ModePrintable Mode

Geneza, 15


15:1 Dupa aceste intamplari, Cuvantul Domnului a vorbit lui Avram intr-o vedenie, si a zis: Avrame, nu te teme; Eu sunt scutul tau, si rasplata ta cea foarte mare.

Cuvantul Domnului. Aceasta noua descoperire a Domnului se deosebeste de cele de mai inainte atat in forma, cat si in continut si constituie un alt punct de cotitura in viata lui Avram. Remarcabila expresie ,,Cuvantul Domnului [Yahweh, Iehova]”, mai tarziu foarte obisnuita in Scriptura (Exod 9,20; Numeri 3,16; Deuteronom 34,5; 1 Samuel 3,1; Ieremia 1,4, 11; etc.) este folosita aici pentru prima data. Aceasta expresie, legata in mod inseparabil de lucrarea profetilor, este cea mai potrivita pentru aceasta descoperire divina catre Avram (vezi Geneza 15,4.5.13-16.18-21), cu atat mai mult de cand Dumnezeu Insusi Se refera la Avram ca la un profet (cap. 20,7).

Intr-o vedenie. Desi aceasta nu este prima vedenie raportata in Biblie, cuvantul ,,vedenie” aici este folosit pentru prima oara. Descoperirile lui Dumnezeu au avut loc in diferite feluri, fie catre patriarhi, profeti, evanghelisti, fie catre apostoli: (1) prin manifestarea personala a celei de-a doua Persoane a Dumnezeirii, dupa aceea intrupata pentru mantuirea neamului omenesc, de exemplu, Deuteronom 34,10. (2) printr-un glas care se putea auzi, uneori insotit de aparitia unor simboluri, ca la botezul Domnului, in Matei 3,16.17. (3) prin lucrarea ingerilor care apar ca fiinte omenesti si fac minuni pentru a da o asigurare cu privire la misiunea lor, asa cum a fost cazul mamei lui Samson, in Judecatori 13,3-7. (4) prin mijlocirea puternica a Duhului lui Dumnezeu asupra mintii, impartasind o conceptie clara si o convingere puternica a adevarului despre lucrurile percepute, asa cum a fost in situatia lui Pavel, in Fapte 20,23. (5) prin vise, ca in experienta lui Iacov, in Geneza 28,11-15. (6) prin viziuni care aveau loc fie ziua, fie noaptea, ca in cazul discutat aici, sau acela al lui Balaam, in Numeri 24,4.16. Ultimele doua au fost formele mai obisnuite pe care Dumnezeu le-a folosit spre a comunica voia Sa oamenilor. Acest fapt corespunde cu declaratia divina ,,Cand va fi printre voi un prooroc, Eu, Domnul Ma voi descoperi lui intr-o vedenie sau ii voi vorbi intr-un vis” (Numeri 12,6).

Nu te teme. Aceste cuvinte de reasigurare aveau drept scop sa linisteasca starea sufleteasca a lui Avram. Imparatii Mesopotamiei se puteau intoarce pentru a razbuna infrangerea suferita, sau canaanitii pagani, deja gelosi pe puterea sa crescanda, puteau sa atace. Insa Dumnezeu i-a fagaduit sa fie ,,scutul” lui, simbolul ocrotirii in razboaiele din vechime (vezi Psalmi 3,3) si ,,rasplata” sa. Avram le experimentase pe amandoua in cursul expeditiei militare precedente, pentru ca Dumnezeu il ocrotise in lupta si il rasplatise cu victorie. El trebuia sa creada ca Dumnezeu va continua sa faca pentru el ce facuse in trecut.



15:2 Avram a raspuns: Doamne Dumnezeule, ce-mi vei da? Caci mor fara copii; si mostenitorul casei mele este Eliezer din Damasc.

Mor fara copii. Teama lui Avram nu se datora atat de mult represaliilor militare posibile, cat faptului ca el era inca fara mostenitor. De la problemele mai apropiate, gandul sau a revenit la fagaduinta divina care l-a adus in Canaan. Cum putea sa se adevereasca fagaduinta lui Dumnezeu ca el, fara copii cum era, avea sa devina stramosul unei mari natiuni? Combinatia ,,Doamne, Dumnezeule”, ’Adonai Yahweh, se intalneste aici pentru prima data. Recunoscand in Dumnezeu pe Domnul, Stapanitorul si Monarhul sau, Avram I se adreseaza ’Adonai, ,,Domnul meu” si adauga la aceasta numele personal divin Iehova.

Mostenitorul casei mele. Rapoartele mesopotamiene, mai ales cele din cetatea Nuzi din vremurile patriarhale, au adus o lumina binevenita asupra acestui pasaj, pana acum obscur. Aceste rapoarte arata ca soti bogati, dar fara copii, puteau sa adopte unul dintre sclavii lor pentru a deveni mostenitorul intregii lor averi si, astfel, sa se ingrijeasca de ei la batranete. Drepturile si obligatiile in legatura cu adoptarea erau scrise, sigilate si apoi semnate de mai multi martori, ca si de cele doua parti care au cazut de acord. Avram s-a temut ca nici o alta cale nu a mai ramas pentru el, decat sa urmeze practica obisnuita a timpului sau si sa-l adopte pe cel mai de incredere serv al sau, Eliezer din Damasc, ca fiu legal si mostenitor. Acest gand este exprimat in primul rand in expresia pe care KJV a tradus-o ,,administrator al casei mele”, literal, ,,fiu al posesiunii casei mele”, insemnand ,,acela care va mosteni casa mea”. Aceeasi idee este repetata in mod clar in cuvintele ,,Iata... slujitorul nascut in casa mea va fi mostenitorul meu” (v.3). Toate dorintele puternice, suferintele si dezamagirile anilor de casnicie ai lui Avram sunt exprimate in aceasta tanguire, ca nu unul nascut din el, ci doar unul nascut in casa sa va fi mostenitorul sau. Eliezer, nascut in casa lui Avram si crescut asa cum au fost toti servii lui Avram, in frica de Domnul, nu a fost numai un rob de incredere, ci si un vrednic urmas al credinciosului patriarh. El era ,,un barbat evlavios”, cu experienta si judecata sanatoasa” (PP 172).



15:3 Si Avram a zis: Iata ca nu mi-ai dat samanta, si slujitorul nascut in casa mea va fi mostenitorul meu.

Verset ce nu a fost comentat.

15:4 Atunci Cuvantul Domnului i-a vorbit astfel: Nu el va fi mostenitorul tau, ci cel ce va iesi din tine, acela va fi mostenitorul tau.

Verset ce nu a fost comentat.

15:5 Si, dupa ce l-a dus afara, i-a zis: Uita-te spre cer, si numara stelele, daca poti sa le numeri. Si i-a zis: Asa va fi samanta ta.

Uita-te spre cer. Acest fapt dovedeste ca vedenia i-a fost data lui Avram in timpul noptii. Fiind inca in viziune, patriarhul a fost condus afara, in loc deschis, si i s-a poruncit sa ridice ochii spre cerul instelat si sa numere – daca putea sa o faca – miliardele de stele scanteietoare, daca dorea sa cunoasca numarul semintei sale.



15:6 Avram a crezut pe Domnul, si Domnul i-a socotit lucrul acesta ca neprihanire.

A crezut pe Domnul. Pavel a folosit acest text ca piatra unghiulara pe care a intemeiat doctrina indreptatirii prin credinta (Romani 4,3; Galateni 3,6). Cu toate ca posibilitatea ca Avram sa mai poata avea copii descrescuse de la prima fagaduinta a lui Dumnezeu, el nu a ezitat sa creada in Cuvantul lui Dumnezeu. Forma verbala ebraica tradusa ,,el a crezut”, he’emin, este din aceeasi radacina ca si cuvantul amen, cu care accentuam dorinta noastra ca Dumnezeu sa auda si sa implineasca rugaciunile noastre. Acest verb exprima increderea deplina in puterea si fagaduinta lui Dumnezeu. Forma speciala a verbului folosit aici exprima, in plus, ca la acea data aceasta nu era numai experienta vietii lui Avram, ci si o statornica trasatura de caracter. El a continuat sa creada.

Credinta si increderea ca de copil a lui Avram in Dumnezeu nu l-a facut ,,neprihanit”; mai degraba Domnul ,,i-a socotit lucrul acesta ca neprihanire”. Pentru prima data aceste importante concepte, credinta si indreptatire sunt puse alaturi. Este evident ca Avram nu a avut ,,indreptatirea”, pana ce aceasta nu i-a fost creditata de Dumnezeu, si daca Avram nu a avut aceasta indreptatire, atunci nici un om nu a avut-o vreodata. Avram a fost un pacatos si a avut nevoie de mantuire, asa cum are nevoie oricare alta fiinta omeneasca, dar cand indreptatirea i-a fost atribuita, indurarea si harul au fost de asemenea inmultite, indeplinind iertarea pacatului lui si aducand rasplatirile indreptatirii. Pentru prima oara a fost adusa la iveala deplina semnificatie a credintei. Tot aici este mentionata pentru prima data indreptatirea atribuita. De aici inainte, amandoua notiunile strabat Sfintele Scripturi pentru a fi tratate in cele din urma in mod amplu si intelept de apostolul Pavel (vezi Romani 4).



15:7 Domnul i-a mai zis: Eu sunt Domnul, care te-am scos din Ur din Haldea, ca sa-ti dau in stapanire tara aceasta.

Eu sunt Domnul. Intre versetul 6 si 7 trebuie sa fi fost un interval nedeterminat. Noua revelatie are loc in timpul zilei, dupa cat se pare spre sfarsitul zilei (versetele 12 si 17), in timp ce viziunea precedenta avusese loc in timpul noptii (v.5). Aceasta a putut sa aiba loc in ziua urmatoare, sau poate mai tarziu. Imprejurarile initiale ale noii revelatii nu sunt descrise.

Ca sa-ti dau... tara aceasta. Dumnezeu il asigura pentru a treia oara pe Avram ca el urmeaza sa stapaneasca intreaga tara a Canaanului (vezi cap. 12,7; 13,14.15). Totusi, situatia lui nu se schimbase catusi de putin de cand intrase prima data in Canaan. La intervale de timp, Dumnezeu a repetat fagaduinta, iar Avram a acceptat-o, fara sa vada macar un semn vizibil al implinirii ei. El era inca peregrinul fara camin, asa cum fusese cand a sosit din Mesopotamia, si inca nu avea copii. Nu este decat firesc ca in mintea lui s-au ivit intrebari.



15:8 Avram a raspuns: Doamne Dumnezeule, prin ce voi cunoaste ca o voi stapani?

Prin ce voi cunoaste? Cererea unui semn ar putea fi comparata cu cererile lui Ghedeon (Judecatori 6,17.36-40) si a lui Ezechia (2 Regi 20,8). Intrebarea lui Avram nu a fost un simptom al necredintei sau indoielii, ci expresia sincerei dorinte arzatoare de a vedea implinite fagaduintele lui Dumnezeu. Mai tarziu, Zaharia, in necredinta, a cerut un semn (Luca 1,18.20), insa Maria i-a pus ingerului o intrebare asemanatoare in credinta, dorind cu umilinta o noua asigurare (Luca 1,34.35). Dumnezeu, care cunoaste inima si raspunde in conformitate cu starea ei, a recunoscut dreptul credinciosului Sau serv, Avram, de a cauta deplina asigurare a credintei.



15:9 Si Domnul i-a zis: Ia o juncana de trei ani, o capra de trei ani, un berbec de trei ani, o turturea si un pui de porumbel.

Ia o juncana. Dumnezeu a consimtit sa faca un legamant solemn cu Avram intr-o forma obisnuita printre cei din vechime. Expresia ,,a incheia” sau ,,a face” un legamant (v. 18), literal ,,a croi” un legamant, a derivat din practica descrisa aici. Animalele pe care Avram a fost indrumat sa le foloseasca au fost in mod precis acelea prescrise mai tarziu de Moise ca animale de jertfa (vezi Exod 29,15; Numeri 15,27; 19,2; Deuteronom 21,3: Levitic 1,14). Cerinta ca patrupedele sa fie ,,de trei ani” precizeaza ca este vorba de animale mature.



15:10 Avram a luat toate dobitoacele acestea, le-a despicat in doua, si a pus fiecare bucata una in fata alteia; dar pasarile nu le-a despicat.

Le-a despicat in doua. Toate cele trei animale au fost ucise si despicate, iar cele doua jumatati au fost asezate una in fata celeilalte, cu un spatiu intre ele. Pasarile au fost omorate, dar nu au fost despicate. Probabil ca una a fost pusa intr-o parte, iar cealalta fata in fata cu ea. Aceia care intrau in legamant trebuia sa umble printre bucatile despicate in mod simbolic, jurand perpetua ascultare fata de dispozitiile asupra carora s-a cazut de acord in mod atat de solemn. Vietile animalelor garantau vietile acelora care luau parte la legamant. Aceasta practica a ramas in vigoare timp de mai multe secole, pentru ca o gasim si in timpul lui Ieremia (Ieremia 34,18.19).



15:11 Pasarile rapitoare s-au napustit peste starvuri; dar Avram le-a izgonit.

Pasarile... s-au napustit. Aceasta, desigur ca a fost o intamplare reala si nu numai o vedenie sau un vis. Realitatea implinirii de catre Avram a indrumarilor divine se intelege din faptul ca a trebuit sa alunge pasarile de prada care au incercat sa se hraneasca cu starvurile. Daca nu sunt impiedicate, vulturii si alte pasari din tarile orientale incep sa consume animalele cazute, imediat dupa moartea lor, de obicei, curatindu-le oasele in numai cateva minute. Avram umbla respectuos printre partile despicate ale jertfei, conform obiceiului, totusi nu era nici o dovada vizibila ca Dumnezeu, primise partea Sa din obligatiile legamantului. Aceasta avea sa vina mai tarziu (v.17). Dar pana atunci, Avram a considerat de datoria lui sa apere starvurile, ca sa nu fie sfasiate in bucati si devorate (PP 137).



15:12 La apusul soarelui, un somn adanc a cazut peste Avram; si iata ca l-a apucat o groaza si un mare intuneric.

Un somn adanc. Nu este aratat daca somnul lui Avram a fost rezultatul firesc al oboselii din cauza muncii, sau un somn pricinuit de Dumnezeu. Cuvantul ebraic tradus ,,somn adanc” este folosit si in cap. 2,21 pentru starea de inconstienta trimisa de Dumnezeu asupra omului, cand El a creat-o pe Eva. In 1 Samuel 26,12, acelasi ,,somn adanc” este spus ca este ,,de la Domnul”. Folosirea acestui cuvant special, impreuna si cu faptul ca Dumnezeu i s-a aratat lui Avram in timp ce dormea, pare ca sprijina parerea ca somnul a fost pricinuit pe cale supranaturala.

O groaza. Semnificatia acestei groaze care l-a apucat pe Avram nu este aratata. S-ar putea sa fi fost intentionata de Dumnezeu pentru a-l impresiona cu durerea pe care aveau sa o indure vrasmasii sai.



15:13 Si Domnul a zis lui Avram: Sa stii hotarat ca samanta ta va fi straina intr-o tara, care nu va fi a ei; acolo va fi robita, si o vor apasa greu, timp de patru sute de ani.

Sa stii hotarat. Acest vis – sau poate ca era o vedenie – a lamurit pentru Avram fagaduintele facute mai inainte. Informatii suplimentare descoperite lamuresc acum ca o luare in stapanire imediata a Canaanului nu putea fi asteptata. Insa siguranta fagaduintei este prezentata in limbajul cel mai puternic posibil de care este in stare limba ebraica. Expresia poate fi redata literal ,,stiind ce trebuie sa sti”. Poate ca Avram s-a intrebat de multe ori, cat timp urma sa mai ramana un strain in Tara Fagaduintei si cum va realiza el vreodata implinirea fagaduintelor lui Dumnezeu? Aceasta descoperire nu lasa nici o nesiguranta in ce priveste faptul ca el va ramane un peregrin atata timp cat va trai, ca si urmasii sai nenascuti, timp de patru generatii. In viziune, tara sederii lor nu este mentionata, insa implinirea ei a lamurit ca a fost inclus atat Canaanul, cat si Egiptul. Canaanul fiind dependent de Egipt din punct de vedere economic si din punct de vedere politic in timpul lui Avram si Isaac, de asemenea, dependent sub regii hicsosi de pe vremea lui Iacov si a lui Iosif, nu este ceva ciudat faptul ca amandoua tarile sunt incluse intr-o singura tara.

Va fi robita. Cat de ciudat trebuie sa-i fi parut lui Avram ca samanta lui, cu privire la care au fost facute fagaduinte atat de minunate, trebuia sa le slujeasca acelora in mijlocul carora va locui. Aceasta profetie a venit la timpul cuvenit. Iacov, nepotul sau, a ajuns rob la Laban pentru 20 de ani (cap. 31,41). Iosif, stranepotul sau, a fost chiar vandut ca sclav si mai tarziu pus in inchisoare (vezi cap. 39,1; 40,4). In cele din urma, toti urmasii lui Israel au fost facuti sclavi in Egipt (Exod 1,13.14).

O vor apasa greu. Sederea lui Israel urma sa cuprinda nu numai robia, ci si apasarea – persecutia. Succesiunea declaratiilor pare mai degraba ambigua pentru cititorul englez, insa nu este asa pentru unul care cunoaste ebraica. Conform regulii paralelismului rasturnat, in care ultimul membru al unei perechi ajunge primul, cand paralelismul apare dupa pronumele (din textul englez –

n. tr.) ,,ei” din expresia ,,ei ii vor apasa” se refera inapoi la ,,ii” din ,,ii vor robi” (vezi comentariul pentru Geneza 10,1.2).

Implinirea aceste profetii poate fi urmarita in mod practic in fiecare generatie timp de patru secole. Isaac, fiul lui Avram, a fost persecutat de Ismael (Galateni 4,29, compara cu Geneza 21,9). Iacov, spre a-si scapa viata, a fugit de Esau (Geneza 27,41-43) si mai tarziu de Laban (cap. 31,2.21.29). Iosif a fost vandut ca rob de proprii frati si mai tarziu aruncat in temnita pe nedrept (cap. 37,28; 39,20). In cele din urma, copiii lui Israel au fost crunt ,,apasati” de egipteni dupa moartea lui Iosif (Exod 1,8.12).

Patru sute de ani. Intrebarile la care urmeaza sa se dea raspuns sunt: (1) Este acesta timpul apasarii, sau timpul sederii sau amandoua? (2) Ce legatura au acesti 400 de ani cu cei 430 de ani din Exod 12,40 si Galateni 3,16.17? Prima intrebare depinde de rezolvarea celei de-a doua.

Declaratia din Exod 12,40 ca ,,sederea copiilor lui Israel in Egipt a fost de patru sute treizeci de ani” pare ca lasa sa se inteleaga ca evreii au petrecut 430 de ani acolo, de la intrarea lui Iacov, pana la exod.

Faptul ca semnificatia nu poate fi aceasta reiese in mod evident din Galateni 3,16.17, unde se spune ca Legea a fost promulgata pe Sinai la 430 de ani dupa legamantul dintre Dumnezeu si Avram. Daca Pavel se refera la prima fagaduinta facuta lui Avram in Haran (Geneza 12,1-3), atunci cei 430 de ani au inceput cand Avram era in varsta de 75 de ani (cap. 12,4). Cei 400 de ani de apasare urmau, atunci, sa inceapa cu 30 de ani mai tarziu, cand Avram era in varsta de 105 ani, iar fiul sau Isaac in varsta de 5 ani (cap. 21,5). Aceasta urma sa fie aproximativ pe timpul cand Ismael, care ,,se nascuse in chip firesc prigonea pe (Isaac) cel care se nascuse prin Duhul” (Galateni 4,29; Geneza 21,9-11).

Timpul exact de la data chemarii lui Avram, pana la intrarea lui Iacov in Egipt, a fost de 215 ani (vezi Geneza 21,5; 25,26; 47,9), care ar mai lasa 215 ani din cei 430 ca timp real petrecut acolo de evrei. Din motivul acesta, cei 430 de ani din Exod 12,40 trebuie sa cuprinda si sederea in Canaan si pe aceea din Egipt, de la chemarea lui Avraam pana la exod. LXX reda Exod 12,40 astfel: ,,Si sederea copiilor lui Israel cat timp au ramas in tara Egiptului si tara Canaanului, a fost de patru sute treizeci de ani.” Dupa cum a fost deja aratat, tara Canaanului a fost atat de dependenta de Egipt in timpul epocii patriarhale, incat regii egipteni il considerau in realitate al lor si se refereau la el ca atare. In timpul dinastiei a optsprezecea, ai carei regi au stapanit atat Palestina cat si Siria, Moise putea prea bine sa includa Canaanul in termenul Egipt, asa cum este folosit in Exod 12,40.



15:14 Dar pe neamul caruia ii va fi roaba, il voi judeca Eu: si pe urma va iesi de-acolo cu mari bogatii.

Neamul. Fara sa descopere numele natiunii la care se refera, profetia indica spre timpul plagilor care au venit asupra Egiptului (vezi Exod 6,6).

Va iesi de acolo cu mari bogatii. Aceasta fagaduinta a fost in implinita mod remarcabil in minunata eliberare din sclavie a evreilor si in imensa bogatie pe care au luat-o cu ei (Exod 12,36).



15:15 Tu vei merge in pace la parintii tai; vei fi ingropat dupa o batranete fericita.

Vei merge... la parintii tai. Cei mai multi comentatori explica textul acesta ca lasand sa se inteleaga prin el nemurirea sufletului si existenta lui fara trup, in vreun adapost al sufletelor care au plecat. Totusi, aceasta interpretare nu tine seama de o obisnuita figura de vorbire ebraica si forteaza un inteles literal din cuvinte figurate. ,,A merge” cineva la parinti (Geneza 15,15), a fi ,,adaugat” cineva la poporul sau (cap. 25,8.17), sau la parintii sai (Judecatori 2,10), si a adormi cu parintii sai (2 Regi 10,35) sunt eufemisme ebraice obisnuite care inseamna simplu ,,a muri”. A scoate din aceste expresii intelesul de nemurire a sufletului separat de corp inseamna a presupune ca adevarat ceva ce in alta parte Scripturile neaga in mod specific (vezi, de exemplu, Psalmi 146,4; Eclesiastul 9,5.6 etc.). Avram a murit in mod categoric si nu va primi fagaduinta, pana ce nu vor fi rasplatiti pentru credinta lor eroii tuturor veacurilor (vezi Evrei 11,10.13.39.40; 1 Tesaloniceni 4,16.17; Matei 16,27; Coloseni 3,3.4).

Vei fi ingropat. Aceasta scoate in evidenta parerea exprimata mai sus, ca lui Avram nu i s-a fagaduit ca sufletul lui isi va lua zborul spre ceruri, sau spre vreun alt loc. El va fi ingropat cum fusesera ingropati si stramosii lui. Ei se odihneau in mormintele lor; Avram li se va alatura acolo. Cu toate acestea, Dumnezeu l-a mangaiat pe Avram cu asigurarea unei varste pasnice inaintate. Avram a trait pana la varsta de 175 de ani (Geneza 25,7.8).



15:16 In al patrulea neam, ea se va intoarce aici; caci nelegiuirea Amoritilor nu si-a atins inca varful.

In al patrulea neam. Comentatorii care aplica cei 400 de ani din v.13 la timpul real petrecut de Evrei in Egipt gasesc aici o mare dificultate. Ei trebuie sa admita ca, pentru fiecare dintre cele patru generatii, revine in medie exact 100 de ani. Acest fapt este impotriva dovezilor disponibile. Insa, din moment ce 400 de ani din versetul 13 trebuie sa se refere la timpul de la Avram la Exod (vezi comentariul despre v.13) si daca adevaratul timp de sedere a lui Israel in Egipt a fost de numai 215 ani, nici o contradictie nu exista intre aceasta prezicere si implinirea ei. Caleb a apartinut celei de-a patra generatii din Iuda (1 Cronici 2,3-5.18), iar Moise, din Levi (Exod 6,16.20). Incercarile de a determina lungimea unei generatii pe temeiul din Geneza 15,13.16 nu sunt intemeiate, iar rezultatele induc, cu siguranta, in eroare. Oricum ar fi, o ,,generatie” sau grup de oameni au intrat in Egipt, doua au locuit acolo, iar a patra a iesit.

Nelegiuirea amoritilor. Pentru aparenta amanare a implinirii fagaduintei divine, existau doua motive fundamentale. In primul rand, samanta lui Avram avea nevoie de timp pentru a se inmulti pana la masura in care sa fie in stare sa ia tara in stapanire. In al doilea rand, iubirea si dreptatea divina pretindea pentru amoriti o prelungire a zilelor de har, ca ei sau altii sa nu-L invinuiasca pe Dumnezeu de nedreptate sau partinire, cand avea sa vina timpul nimicirii si al luarii in stapanire a tarii lor. Cu alte cuvinte, evreii nu erau pregatiti sa stapaneasca tara, nici Dumnezeu nu era gata s-i deposedeze pe Amoriti.

Exista un grad de nedreptate hotarat, dincolo de care natiunile nu pot trece fara sa isi atraga judecatile lui Dumnezeu. Adancimea stricaciunii si degenerarii morale pana la care s-au afundat popoarele din Canaan pe timpul lui Moise este data pe fata de literatura lor mitologica, descoperita recent. Ea ii descrie pe zeii lor ca fiinte crude si insetate de sange, omorandu-se si inselandu-se unul pe altul si neinchipuit de imorale. Dupa cum au fost antediluvienii si oamenii din Sodoma, oamenii din Canaan, intocmai ca zeii lor, au fost stapaniti de cele mai josnice pasiuni. Ii gasim sacrificandu-si copiii, inchinandu-se la serpi si practicand ritualuri imorale in templele lor. Sanctuarele lor gazduiau desfranati de profesie, de ambele sexe. Amoritii, cei mai puternici dintre multele triburi canaanite, ii reprezentau pe toti locuitorii Canaanului (vezi Iosua 24,15; Judecatori 6,10; etc.).



15:17 Dupa ce a asfintit soarele, s-a facut un intuneric adanc; si iata ca a iesit un fum ca dintr-un cuptor, si niste flacari au trecut printre dobitoacele despicate.

Niste flacari. Faza finala a descoperirii divine era destinata sa intipareasca in Avram chezasia fagaduintelor lui Dumnezeu. Un ,,fum ca dintr-un cuptor”, sau ,,niste flacari”, simboluri ale prezentei divine, au trecut printre starvurile despicate, dupa cum facuse si Avram mai inainte, in timpul zilei. Ca aceasta nu a fost numai o vedenie, reiese in mod evident din faptul ca animalele au fost complet consumate (PP 137). Prin acest semn vizibil, Dumnezeu a confirmat legamantul cu Avram care, in felul acesta, a vazut pentru prima oara simbolul sacru al prezentei divine.



15:18 In ziua aceea, Domnul a facut un legamant cu Avram, si i-a zis: Semintei tale dau tara aceasta, de la raul Egiptului pana la raul cel mare, raul Eufrat,

Tara aceasta. O data cu aceasta, Dumnezeu reafirma fagaduinta Sa cu privire la stapanirea tarii Canaanului. Sunt indicate pentru prima oara hotarele geografice ale Tarii Fagaduintei. Practic, la aceste hotare s-a ajuns in timpul domniei lui David si Solomon (vezi 1 Regi 4,21; 2 Cronici 9,26).



15:19 si anume; tara Chenitilor, a Chenizitilor, a Cadmonitilor,

Chenitii. Cele zece triburi enumerate nu cuprind toti canaanitii. Poate ca numarul este de universalitate simbolica. Chenitii au fost in partile muntoase ale Palestinei de sud-vest, aproape de amaleciti (Numeri 24,20.21; 1 Samuel 15,6, etc.). Originea lor nu este sigura. In vremurile de mai tarziu, se poate ca intre ei si madianiti sa fi avut loc casatorii, pentru ca Hobab, cumnatul lui Moise, este numit Chenit (Judecatori 1,16; 4,11) si, de asemenea, si Madianit (Numeri 10,29). Se poate ca ei sa fi fost o sub-familie a madianitilor.

Chenizitii. Sunt inca neidentificati. Unii ii considera descendentii lui Chenaz, nepotul lui Esau (Geneza 36,15). Daca ar fi asa, amintirea lor aici ca trib ar fi in mod necesar profetica, pentru ca Esau, ca nepot al lui Avram, nu era inca nascut. Aceasta sugestie pare a fi greu de acceptat.

Cadmonitii. Neamintiti niciunde in alta parte. Originea lor nu poate fi determinata. Numele lor, care inseamna ,,rasariteni”, indica spre regiunile de rasarit ale Canaanului ca loc de asezare al lor.

15:20 a Hetitilor, a Ferezitilor, a Refaimitilor,

Hetitii. Vezi comentariul pentru cap. 10,15.

Ferezitii. Vezi comentariul pentru cap. 13,7.

Refaimitii. Vezi comentariul pentru cap. 14,5.



15:21 a Amoritilor, a Canaanitilor, a Ghirgasitilor si a Iebusitilor.

Amoritii. Pentru acestia si alte grupari tribale amintite in v.21, vezi comentariul pentru cap.

10,15, 16. Comentarii lui Ellen G. White 1-21 PP 136-137; SR 75-76 1 GC 86; MB 57; 3T 434; 6T 312; 7T 287; 9T 152 1,3 SR 76 1-3 PP 136 5 SR 75, 77 6 PP 370 12 PP 137 12-14 SR 75 13 FE 287 13,14 PP 282; SR 120 14 DA 32 16 PP 232, 434; 5T 208 18 PP 137, 716


Printable Mode

Seek to any passage:


Book:
Chapter:
Paragraph:

Search the text:


Search in:
Terms:
Case insensitive:


Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here. Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.

Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.

1. Install a Zip Utility from Android Market.

2. Install a File Manager from Android Market.

3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.

4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).

5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.

6. Launch PhoneMe from your smartphone.

7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.

8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.


How to install the application in Java Mobile enabled phones

It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP) technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.

A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).

The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version. Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain the software to be installed on your mobile phone.

I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing, to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.

There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor) files. These JAD files has to be uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).

There are different methods to download the applications in your mobile phone as follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid

Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of the software.


1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
 

If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is enough to access https://biblephone.intercer.net/wap/  from the browser of the mobile phone, and to access the desired Bible version, and then to make an option about MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more). After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile phone.

Many phones have only this option for installing JAVA appplications.

2. By using the infrared port of the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.

If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared port of the computer (preferable laptop).

c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g. on the games or applications directories). After you made this selection, the file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have larger fonts, full screen display etc.

3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check if exists).

4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
On this case the steps are as follows:

a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next, you will start the synchronization / data transfer application and download the JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in the games or applications directories. Next, you will have to select for run the JAR desired file.

5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to download and run Java applications.


Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific models.

Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).

Multilingual Online Ebooks

It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.


Select another version:



Source: Text from read this link, compiled by biblephone2008@gmail.com





free counters

Locations of visitors to this page






If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here. May God bless you in studying the Holy Scriptures.



Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: