Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / Geneza

Geneza 12:10


12:10 A venit insa o foamete in tara; si Avram s-a pogorat in Egipt, ca sa locuiasca pentru catava vreme acolo; caci era mare foamete in tara.

A venit o foamete. Avram abia a ajuns in tara fagaduita cand o foamete cumplita il obliga sa

o paraseasca. Canaanul, desi fertil de la natura, era supus incercarilor de seceta, mai ales in acei ani cand, in noiembrie si decembrie, ploile de care tara era dependenta fie ca lipseau, fie ca nu erau suficiente (vezi Geneza 26,1; 41,56; 1 Regi 17,1; Hagai 1,10.11). Intamplarea ca aceasta foamete a avut loc tocmai in timpul intrarii lui Avram in tara a fost inca o incercare a credintei lui. Ea avea sa-l invete despre credinta, supunere si rabdare. El trebuia sa inteleaga ca si in tara fagaduita hrana si binecuvantarile vin numai de la Dumnezeu.

Avram S-a pogorat in Egipt. Fiind in sudul Canaanului, Avram a considerat ca este firesc sa se indrepte spre Egipt, tara unde se gasea hrana indestulatoare. Desi cateodata chiar Egiptul suferea de foamete din cauza ca Nilul nu se revarsa, el era cunoscut in tarile invecinate ca un adapost, un refugiu, in vremuri de nevoie. Vechi popoare egiptene mentioneaza de mai multe ori si faptul ca asiaticii au intrat in tara pentru a-si hrani turmele lor infometate. Uneori, acesti vizitatori voiau sa ramana in tara si deveneau o amenintare pentru bastinasi. Amenemhet I (1991-1962 i.Hr.), primul rege al celei de-a douasprezecea dinastii a intarit cu ziduri de aparare partea de rasarit a frontierei, cu scopul marturisit: ,,ca sa nu dea voie asiaticilor sa coboare in Egipt, ca dupa obiceiul lor sa poata cere apa spre a adapa vitele lor”. Un document de mai tarziu, raportul unui functionar de pe granita din perioada judecatorilor evrei, aminteste ca beduinilor din Edom li se ingaduise sa intre in Egipt spre a ramane in viata ei si vitele lor.

Cel mai celebru raport despre vizita asiaticilor in Egipt pe vremea lui Avram este un mormant pictat pentru un nobil sub regele Sen-Usert II (1897-1879 i.Hr.). El zugraveste pasirea a treizeci si sapte de beduini semiti, care venisera sa faca comert cu cosmetice cu egiptenii, si arata trasaturile fetei lor, imbracamintea colorata, armele si instrumentele muzicale. Acest document neobisnuit este o contributie de seama pentru ca noi sa intelegem timpul lui Avram. Nici un artist modern care picteaza tablouri despre epoca patriarhala nu-si poate ingadui sa neglijeze aceasta pictura contemporana timpului lui Avram. Aceasta dovada documentara despre asiaticii care intrau in Egipt cu scopuri comerciale, sau pentru a face rost de hrana in vremuri de lipsa ne ajuta sa ni-l imaginam cu usurinta pe Avram coborand in valea Nilului pentru a-si pastra in viata cirezile si turmele sale.