1:3 Dumnezeu a zis: Sa fie lumina! Si a fost lumina.
Dumnezeu a zis. Raportul fiecareia dintre cele sase zile ale creatiunii incepe cu anuntul aceasta. ,,El zice si se face; porunceste si ce porunceste ia fiinta” (Psalmi 33,9), declara psalmistul, iar apostolul spune: ,,prin credinta pricepem ca lumea a fost facuta prin Cuvantul lui Dumnezeu” (Evrei 11,3). Expresia ,,Dumnezeu a zis” i-a ofensat pe unii care spuneau ca Il face pe Dumnezeu sa fie prea mult asemenea unei fiinte omenesti. Dar cum ar fi putut scriitorul sa aduca la cunostinta inteligentelor marginite actul creatiunii indeplinit de Dumnezeul infinit, decat folosind termeni pe care omul muritor ii poate intelege? Faptul ca rostirile lui Dumnezeu sunt de repetate ori legate cu activitati savarsite de Dumnezeu (versetele 7.16.21.27) arata in mod convingator ca o descoperire a puterii creatoare a lui Dumnezeu este exprimata in grai omenesc.
Sa fie lumina. Fara lumina nu putea fi viata, iar cand Creatorul a inceput lucrarea de a face ordine din haos si de a introduce diferite forme de plante si de animale de pamant, era de cea mai mare insemnatate sa fie lumina. Lumina este o forma vizibila a energiei, care prin actiunea ei asupra plantelor transforma elemente si compusi anorganici in hrana atat pentru om, cat si pentru animale si conduce multe alte procese naturale necesare pentru viata.
Lumina a fost intotdeauna simbolul prezentei divine. Dupa cum lumina fizica este esentiala pentru viata fizica, la fel lumina divina este necesara, daca fiintele rationale doresc sa aiba viata morala si spirituala. ,,Dumnezeu este lumina” (1 Ioan 1,5), iar la aceia in a caror inima lucrarea de creare din nou a asemanarii divine inainteaza repede, El vine din nou astazi, poruncind umbrelor pacatului, incertitudinii si descurajarii sa fuga, zicand: ,,Sa fie lumina”.