1:28 Dumnezeu i-a binecuvantat, si Dumnezeu le-a zis: Cresteti, inmultiti-va, umpleti pamantul, si supuneti-l; si stapaniti peste pestii marii, peste pasarile cerului, si peste orice vietuitoare care se misca pe pamant.
Dumnezeu i-a binecuvantat. Binecuvantarile lui Dumnezeu, rostite asupra vietuitoarelor in ziua precedenta, au fost repetate la sfarsitul zilei a sasea cu adaugari speciale corespunzatoare pentru om. Dumnezeu ,,i-a” binecuvantat, nu ,,l-a” binecuvantat, indicand ca actul de creare a Evei trebuie sa fi avut loc inainte ca ziua a sasea sa fi trecut si ca binecuvantarile si raspunderile care le-au fost acordate urmau sa fie partea lor comuna si sa se bucure de ele in acelasi fel.
Dumnezeu le-a zis. Exista o deosebire intre introducerea binecuvantarilor versetelor 22 si 28, care este vrednica de a fi notata. Binecuvantarea pentru animale a fost rostita cu privire la ele: ,,Dumnezeu le-a binecuvantat si a zis”, in timp ce binecuvantarea pentru neamul omenesc a fost exprimata catre ei, ,,le-a zis”. Ca fiinte inteligente, ei erau in stare sa-L asculte pe Dumnezeu si sa primeasca instiintari. Versetul acesta cuprinde cea dintai descoperire a lui Dumnezeu catre om.
Cresteti. Binecuvantarea Creatorului avea legatura, in primul rand cu dezvoltarea si perpetuarea speciei, o binecuvantare care nu a fost niciodata retrasa si care este izvorul sutelor de milioane de fiinte omenesti care umplu acum continentele acestei lumi. Insarcinarea divina a fost inteleasa de diferiti comentatori ca indicand faptul ca reproducerea fiintelor omenesti nu urma sa continue la nesfarsit, ci ca avea sa inceteze cand pamantul avea sa fie plin de fiinte omenesti si de supusii lor din lumea animala.
Cuvantul tradus ,,umpleti” [umpleti deplin, KJV] nu sustine doctrina falsa ca odata, intr-un timp departat in trecut, lumea aceasta a fost depopulata si ca Geneza 1 este raportul refacerii ei. ,,Reumpleti pamantul” poate fi tradus in mod exact ,,umpleti pamantul” (RSV). Vezi nota de la sfarsitul capitolului.
Supuneti-l. Descoperirea aceasta cuprinde de asemenea instructiuni cu privire la datoria si destinul omului de a guverna peste lucrarile creatiunii pamantesti, o insarcinare exprimata aproape in aceleasi cuvinte ca si acelea ale consiliului divin, raportate in versetul 26. Unica deosebire este expresia aditionala ,,supuneti-l”, acordandu-i omului dreptul sa utilizeze, pentru necesitatile sale, vastele resurse ale pamantului, prin lucrari agricole si miniere, prin cercetari geografice, descoperiri stiintifice si inventii mecanice.