1:14 Dumnezeu a zis: Sa fie niste luminatori in intinderea cerului, ca sa desparta ziua de noapte; ei sa fie niste semne care sa arate vremurile, zilele si anii;
Sa fie niste luminatori. ,,Luminatori”, me’oroth, nu este acelasi lucru cu ,,lumina”, ’or din versetele 3 si 4. Ele inseamna surse de lumina, candelabre, luminatori. Expresia ca ei sunt pusi pe firmament, sau in intinderea cerului, este aleasa deoarece acolo ii vede locuitorul terestru.
Ca sa desparta ziua de noapte. Ca sa regleze si sa continue de atunci inainte deosebirea dintre lumina si intuneric, o deosebire care a existat mereu de cand Dumnezeu a decretat lumina in ziua intai.
Niste semne. Aceste corpuri ceresti au marcat anumite acte ale bunavointei sau nemultumirii lui Dumnezeu ca pe timpul lui Iosua (Iosua 10,12.13) si a lui Ezechia (2 Regi 20,11), si in ziua rastignirii (Matei 27,45). Stelele, de asemenea, au servit ca unul dintre semnele celei de-a doua veniri a lui Hristos (Matei 24,29).
Unii au crezut in mod eronat ca aceste corpurile ceresti aveau, de asemenea, scopul de a determina destinele individuale ale oamenilor. Astrologii au apelat la versetul 14 pentru a justifica practica lor. Totusi, Biblia se opune atat de viguros oricarei forme de divinatie si de ghicire, incat trebuie sa fie respins cu hotarare gandul ca Dumnezeu a randuit soarele, luna si stelele pentru a le servi astrologilor drept calauze in prezicerea despre treburile si destinele omenesti. Ieremia ii avertizeaza pe evrei sa nu se inspaimante de semnele cerului inaintea carora paganii tremura de spaima fara rost (Ieremia 10,2), iar Isaia vorbeste cu ironie batjocoritoare contra astrologilor, celor care pandesc cerurile si a prezicatorilor pe al caror sfat este o nebunie si o nelegiuire ca cineva sa se sprijine (Isaia 47,13.14). Cu toate ca superstitia citirii destinului omului in stele nu a prins radacini printre vechii izraeliti, ei nu au avut suficienta tarie morala pentru a rezista in general cultului stelelor al vecinilor lor pagani (Ieremia 19,13; Ezechiel 8,16; Tefania 1,5).
Sa arate vremurile. [pentru anotimpuri, KJV]. Perioadele de sarbatori, precum si alte timpuri precise care reveneau anual trebuia sa fie reglate prin miscarea corpurilor ceresti (Psalmi 104,19; Zaharia 8,19). Aceste corpuri au, in plus, o influenta periodica definita asupra agriculturii, navigatiei si altor ocupatii omenesti, ca si asupra cursului vietii animale si vegetale, de exemplu, timpul cand animalele fac pui si timpul migratiei pasarilor (Ieremia 8,7).
Zilele si anii. Zilele si anii sunt fixate prin miscarea soarelui, care in conjunctie cu aceea a lunii, le-au oferit oamenilor din toate veacurilor o baza pentru calendare – lunar, solar, sau o combinatie a celor doua.