Printable ModeGalateni, 4
|
4:1 Dar cata vreme mostenitorul este nevarstnic, eu spun ca nu se deosebeste cu nimic de un rob, macar ca este stapan pe tot. Mostenitorul. Acest capitol amplifica si ilustreaza adevarul enuntat in cap. 3:17-25 prin cele doua analogii – mostenitorul (cap. 4:1-9) si cei doi fii (vers. 21-31) – separate de o paranteza continand indemnuri o schita biografica (vers. 10-20). Aici mostenitorul (cf. cap. 3:29) reprezinta toata samanta spirituala a lui Avraam (vezi cap. 3:7-9.26-29). Nevarstnic. [,,Copil,” KJV]. Un mostenitor poate fi copil, dar aceasta nu-l face mai putin mostenitor. La timpul cuvenit el va primi administrarea averii tatalui sau. Ca fiu, el are dreptul la ea, dar nu are autoritate asupra ei. Daca Pavel aici prezinta pe tatal mostenitorului ca inca fiind in viata sau ca fiind deja decedat nu e clar, si nici nu are vreo insemnatate. Asa cum evidentiaza contextul (vers. 2-7), sau perioada adolescentei, reprezinta starea lui Israel ca popor in timp ce traia ,,sub lege” (cap. 3:17-19.23-25). Rob. [,,Serv,” KJV]. Literal, ,,sclav.” Pana cand mostenitorul nu devine major el nu are mai multa autoritate asupra mostenirii pe care a primit-o decat daca ar fi unul dintre robii tatalui sau. El este pus sub supraveghere unui tutore (cf. cap. 3:24), de care este obligat sa asculte. Fiind lipsit de maturitate, de intelegere, si judecata, el nu se bucura de libertatea pe care ar fi sa o aiba cand ajunge la varsta de barbat. Asa era cu iudeii sub sistemul legal. Iesind din Egipt, israelitii s-au dovedit incredibil de insensibili si de neintelepti, si au inaintat prea putin in decursul istoriei lor ca natiune (vezi Exo 32:9.10) 3:3; Eze 20:1-38; Mal 1:6; 3:7; Mat 21:33; 23:29-38; Vol. IV, p. 30-33). ,,Legea (vezi Gal 2:16) pe care le-a dat-o Dumnezeu cand au iesit din Egipt a fost adaptata la capacitatea lor de intelegere. Prevederile elementare ale sistemului ceremonial erau intentionate sa-i faca in stare sa inteleaga principiile fundamentale ale planului de mantuire si de a-i conduce sa-si insuseasca binecuvantarile prevazute de el (vezi cap. 3:19.24). Era intentia lui Dumnezeu ca sub o asemenea tutela ei sa ajunga la maturitate spirituala (vezi Vol. IV, p. 28-30; vezi cap. 3:6-8.14). Stapan pe toate. Pavel pare ca lasa a se intelege ca mostenitorul se apropie de maturitate si este doritor, poate nerabdator, sa obtina stapanirea mostenirii sale. Dar e inca minor si nu are mai multa jurisdictie asupra ei decat daca ar fi sclavul tatalui sau. 4:2 Ci este sub epitropi si ingrijitori, pana la vremea randuita de tatal sau. Epitropi. [,,Tutori,” KJV]. Literal, ,,tutore [al copiilor minori].” Ingrijitori. [,,Guvernatori,” KJV]. Sau ,,administratori ai gospodariei,” ,,ispravnici,” ,,curatori.” Pavel aici subliniaza extrema dependenta a unui mostenitor in timpul copilariei sale. El e tinut sub continua supraveghere spre a-l impiedica sa-si iroseasca mostenirea (cf. Luc 15:11-32). In timpurile Vechiului Testament Dumnezeu a asezat pe Israel sub tutela sistemului legal, care era intentionat sa arate inainte catre venirea lui Mesia si sa-i indemne sa aiba credinta in El (vezi Gal 3:19). Vremea randuita. Adica, pentru primirea mostenirii, asa cum era stipulata de tatal. Se subintelege ca aceasta avea loc doar atunci cand mostenitorul ajungea la majorat. Pavel se refera aici la timpul cand Israel urma sa fie intrat in deplina folosinta a privilegiilor legamantului lui (vezi vol. IV, p. 26-30; vezi cap. 3:19-24; 4:4). 4:3 Tot asa si noi, cand eram nevarstnici, eram sub robia invataturilor incepatoare ale lumii. Noi. Pavel vorbeste aici ca iudeu (vezi cap. 2:15). Cand se adreseaza din nou galatenilor foloseste pronumele ,,noi” (cap. 4:8-21). In cele din urma vorbeste despre sine ca fiind una cu galatenii (cap. 4:27-31; cf. cu cap. 2:15.17). Cand eram nevarstnici. [,,Cand eram copii,” KJV]. Adica, inainte de cruce. Sub robia. [,,Robie la,” KJV]. In tot decursul timpurilor Vechiului Testament, iudeii au fost supusi ,,legii” (vezi cap. 2:16) asa cum un rob este supus stapanului sau. Dumnezeu le cerea sa se conformeze preceptelor ei asa cum se asteapta ca un minor sa asculte de tutorii sai. Cat de curios era ca galatenii ,,neintelepti” aspirau sa se reintoarca la acea stare de robie (cap. 3:1; 4:9; 5:1). Ei nu puteau gasi eliberarea de condamnare, care era tot ceea ce le putea oferi legea (cap. 3:13). Toti aceia care astazi se incred in propriile lor eforturi pentru mantuire sunt in aceeasi stare de robie ca si iudeii timpurilor Vechiului Testament si ca galatenii pe cand erau supusi iudaizantilor (vezi p. 933). Orice datorie autoprescrisa, sau ceruta de autoritate eclasiastica, are ca rezultat robia spirituala daca ia locul credintei in Dumnezeu si supunerii fata de voia Lui. Invataturilor incepatoare. [,,Elementelor,” KJV; ,,Stihiile,” G. Galaction]. Gr. stoicheia, la inceput insemnand ,,lucruri asezate in siruri”; mai tarziu ,,alfabetul,” deoarece literele lui erau scrise intr-un rand – ABC-urile. Intr-un sens literal stoicheia a ajuns sa insemneze elementele fundamentale din care lumea si universul sunt alcatuite (ca in 2Pet 3:10.12); intr-un sens cronologic fiintele spirituale ale universului (cf. Cols 2:15); si intr-un sens metaforic, inceputurile cunostintei (Gal 4:3.9; Cols 2:8.20). Cuvintele ,,tot asa” face semnu egal dintre afirmatia din Gal 4:3 cu aceea din vers. 2 si in felul acesta ,,elementele lumii” din vers. 3 cu ,,epitropii ingrijitori” din vers. 2 (vezi comentariul textelor vizate). Pavel aici se refera al sistemul ceremonial ca la un abecedar al religiei si preceptele ei ca invatatura elementara cu privire la planul de mantuire. ,,Legea” (vezi cap. 2:16) era deci alfabetul adevarului revelat, adaptat la intelegerea copiilor spirituali (vezi cap. 3:24; 4:1). Din punctul de vedere al lui Pavel sistemul ceremonial si cerintele lui apareau acum copilaresti, ,,slabe si saracacioase” (vers. 9). Institutiile ceremoniale fusesera date de Dumnezeu unui popor foarte analfabet, care abia iesise din sclavie. Serviciile sanctuarului au fost simplificate in asa fel ca intelesul lor sa poata fi prins. Dumnezeu nu intentionase ca iudeii sa fie satisfacuti cu aceasta abordare elementara a marii teme a rascumpararii. Serviciile si sacrificiile nu erau decat umbre sau simboluri. Ele s-au fost intentionate de a lua locul adevaratei marturisiri si parasiri a pacatului (vezi Cols 2:17; Evr 10:1.4). Lumii. Gr. kosmos, aici probabil insemnand ,,lumea” sau omenire, ca si in Ioan 3:16.17.19; Rom 5:12; 11:12, etc. Expresia ,,elementele lumii” [,,invataturi incepatoare ale lumii”], ar putea fi astfel redata: ,,principii religioase elementare pentru neamul omenesc.” 4:4 Dar cand a venit implinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Sau, nascut din femeie, nascut sub Lege, Implinirea vremii. Timpul exact pentru venirea lui Mesia fusese prezis de profeti (vezi Dan 9:24.25). In sfaturile cerului timpul pentru acest eveniment fusese predeterminat (vezi Fapte 17:26). Nu numai ca Mesia a venit la timpul indicat in profetia lui Daniel. El a venit la timpul cel mai favorabil din toata istoria. Lumea era in pace, sub o singura carmuire. Calatoria pe uscat si pe mare era relativ sigura si rapida. Era o limba universala, greaca. Scripturile fusesera la dispozitie in limba greaca – LXX – de vreo doua sute de ani. Oamenii erau nemultumiti cu doctrinele lor religioase si tanjeau dupa adevarul despre viata si destinul omului. Iudeii erau imprastiati pretutindeni, si in ciuda instrainarii lor de Dumnezeu, dadeau marturie despre El. Din toate partile lumii ei veneau sa participe la sarbatorile de la Ierusalim, si puteau duce cu ei, cand se intorceau, vesti despre venirea lui Mesia (vezi Vol. V, p. 59-63; DA 31-38). Providenta n-ar fi putut randui un loc si un timp mai favorabil pentru lucrarea soliei evanghelice ca Palestina in aceasta perioada a istoriei. Cuvantul ,,implinirea” [,,plinatatea”] lasa a se intelege si ca toate evenimentele prezise ca precedand intaia venire fusesera, sau erau pe punctul de a fi implinite. Dumnezeu este desavarsit in intelepciune si cunoastere si avem motiv de a crede ca toate evenimentele din marele Sau plan se vor desfasura in ordine exacta si la timpul randuit (cf. DA 32). Aceasta precizie este evidenta pretutindeni in creatiune, de la miscarea corpurilor ceresti pana la structura celui mai mic atom. Nu exista temei valabil pentru a pune la indoiala ca aceeasi precizie este adevarata si cu privire la marele plan al lui Dumnezeu de a salva omenirea. A trimes pe Fiul Sau. Pavel lasa aici a se intelege pre-existenta lui Isus. Isus adesea S-a referit la existenta Sa anterioara cu Dumnezeu (Ioan 16:28, etc). In rugaciunea Sa catre Tatal a vorbit despre slava pe care o avusese inainte ca lumea sa fie creata (Ioan 17:5; vezi cap. 1:1-3.14). Nascut din femeie. Aceasta arata clar natura omeneasca a lui Hristos, si cu declaratia de mai inainte, scoate in evidenta natura Lui divino-umana. El era atat Fiul omului cat si Fiul lui Dumnezeu, un mare adevar proclamat si de profetii din vechime (vezi Isa 7:14; 9:6.7). Sub Lege. Vezi cap. 2:16. ca iudeu Isus se conforma cerintelor ,,Legii,” in masura in care ele erau aplicabile la El, o fiinta fara de pacat (vezi Mat 17:24-27; Luc 2:21-38; cf. Mat 23:1-3). 4:5 ca sa rascumpere pe cei ce erau sub Lege, pentru ca sa capatam infierea. Sa rascumpere. Literal ,,sa cumpere.” Contextul imediat sugereaza ca Pavel se gandeste indeosebi la rascumpararea din ,,robie” a acelora care erau sub ,,epitropi si ingrijitori” (vezi vers. 2,3). Pe langa lucrarea mai importanta de rascumparare a oamenilor de sub pacat, implinirea de catre Hristos a tipurilor sistemului ceremonial de asemenea a eliberat pe iudei de obligatii fata de sistemul acela si de ,,blestemul” care venea asupra acelora care cautasera mantuirea prin conformare la cerintele lui (vezi cap. 3;10.13). Sub lege. Literal, ,,sub lege” (vezi Rom 3:12; Gal 2:16). Ca Pavel nu are in gand de a fi sub condamnarea legii morale este evident din cap. 4:21. Nimeni nu ar fi ,,dorit” sa fie sub condamnarea Decalogului. Referirea poate fi numai la jurisdictia sistemului iudaic (vezi Rom 6:14). [,,Noi,” KJV]. Pavel vorbeste aici din nou ca iudeu (vezi vers. 3). Credinciosii dintre neamuri nu fusesera niciodata ,,sub lege” in sensul mentionat aici. Infierea. Sau ,,adoptarea ca fii.” Iudeii incetasera de a fi copii minori cand ei, prin credinta, primisera pe Isus ca Mesia Cel fagaduit (vezi Ioan 1.12.13). Credinta in El ii eliberase de dependenta de tipurile sistemului ceremonial si le daduse depline drepturi ca beneficiari ai mostenirii fagaduite (Gal 4:1-3; cf. cap. 3:8.9.14.16.24). Inainte de venirea credintei (vezi vers 2325) iudeii erau potentiali dar nu si actuali mostenitori. 4:6 Si pentru ca sunteti fii, Dumnezeu ne-a trimis in inima Duhul Fiului Sau, care striga: Ava, adica: Tata! Sunteti fii. Pavel aici se adreseaza direct galatenilor. Desi dintre neamuri, ei cedasera la Evanghelia falsa a iudaizantilor (cap. 1:6-8) si se incurcasera in ,,jugul robiei” (cap. 5:1), sistemul legal iudaic (cap. 4:9.12) din care Dumnezeu eliberase chiar si pe iudeii crestini (vezi cap. 3:24.25). poate, de asemenea, ca unii din credinciosii galateni erau iudei, si fusesera ademeniti sa vina inapoi la legalism prin iudaizanti. Dar fie ca erau iudei sau dintre neamuri, galatenii devenira fii ai lui Dumnezeu prin credinta (cap. 3:2.6-9.14). Pentru ei, revenirea la simbolurile legii ceremoniale care aratau inainte chiar catre experienta de care se bucurau, in comuniune cu Mantuitorul inviat, urma sa tagaduiasca realitatea si valabilitatea acelei experiente (vezi 1Ioan 3:1.2). Duhul. Vezi Ioan 14:16-18; 16:6-11. Ne-a trimis in inima. [,,In inimile voastre,” KJV]. Galatenii experimentasera ,,arvuna” Duhului (vezi 2Cor1:22), care confirmase primirea lor ca fii ai lui Dumnezeu. Ava, adica Tata. Vezi Rom 4:15. 4:7 Asa ca nu mai esti rob, ci fiu; si daca esti fiu, esti si mostenitor, prin Dumnezeu. Nu mai esti rob. Vezi vers. 1. Duhul este cel care da aceasta asigurare. Fiind un membru al familiei lui Dumnezeu, credinciosul poate acum, ca fiu si ca mostenitor sa se apropie de Dumnezeu. El poate face asa ceva in deplina asigurare a interesului plin de grija al Tatalui. Sub influenta iudaizantilor galatenii ignorau insemnatate si valoarea libertatii pe care Dumnezeu atat de generos o procurase in Isus Hristos. Comparati parabola fiului risipitor (Luc 15:11-31). Si mostenitor. Vezi cap. 3:29; 4:1). 4:8 Odinioara, cand nu cunosteati pe Dumnezeu, erati robiti celor ce din firea lor, nu sunt dumnezei. Cand nu cunosteati pe Dumnezeu. Pavel pare ca se adreseaza acum indeosebi membrilor proveniti dintre neamuri ai bisericilor galatene, si le reaminteste de experienta lor dinainte de a deveni crestini. Dumnezeu nu li Se descoperise, si nu le daduse Legea Sa. Aceasta nu insemneaza ca ei fusesera cu totul fara nici o cunostinta de Dumnezeu (vezi Rom 1:18-21), dar Dumnezeu daduse o descoperire speciala de Sine iudeilor, care prin aceasta se bucurasera de un deosebit avantaj (vezi Rom 3:1.2). Dumnezeu trecuse cu vederea necunostinta anterioara a neamurilor (Fapte 17:30). Nu sunt dumnezei. Ei erau idoli, sau dumnezei mincinosi, si in felul acesta nu erau dumnezei (vezi 1Cor 8:4; cf. cap. 10:20). Inainte de a fi aflat de Hristos, neamurile fusesera in robie fata de dumnezeii lor. Lucrul acesta nu era tot asa pentru crestinii iudei, deoarece ei nu se inchinau la idoli atunci cand aflasera de Hristos. 4:9 Dar acum, dupa ce ati cunoscut pe Dumnezeu, sau mai bine zis, dupa ce ati fost cunoscuti de Dumnezeu, cum va mai intoarceti iarasi la acele invataturi incepatoare, slabe si saracacioase, carora vreti sa va supuneti din nou? Dar acum. Credinciosii galateni dintre neamuri nu mai erau in necunostinta (cf. Fapte 17:30), si erau de fapt fara scuza. Cunoscut pe Dumnezeu. Textul grec lasa a se intelege mai mult decat o percepere mentala. Ei ajunsesera la o cunoastere personala experimentala de Dumnezeu. Ei se bucurasera de o cunoastere lucratoare a mantuirii. Mai bine zis. [,,mai degraba,” KJV]. Pavel se grabeste sa evite orice posibilitate ca galatenii sa se laude cu cunoasterea adevaratului Dumnezeu. Ei nu aveau motiv sa-si aduca cinste lor insile. La urma urmei, mantuirea consta din faptul ca Dumnezeu il cauta pe om si nu invers (Ioan 3:16; vezi Luc 15:2,4). Cunoscuti de Dumnezeu. Ei devenisera centrul atentiei favorabile a Lui. E adevarat ca Isus a venit ca sa caute si sa mantuiasca pe toti cei pierduti (Luc 19:10), dar pe de alta parte, Dumnezeu este gasit numai de aceia care Il cauta cu sarguinta (Ier 29:13). Cum va mai intoarceti? Nadajduind cu infocare sa strapunga gandirea incetosata a galatenilor, asa fermecati cum erau, Pavel li se adreseaza direct, intr-un sens intrerupand cursul logic al argumentatiei sale. Timpul prezent lasa a se intelege ca procesul de intoarcere are loc. Ei nu se intorsesera inca deplin. Gr. epistrepho, ,,a se intoarce,” e de obicei tradus ,,a converti” sau ,,a fi convertit” (vezi Mar 4:12: Luc 22:32; Ioan 12:40; Fapte 3:19). Invataturi incepatoare, slabe si saracacioase. [,,Elemente slabe si sarace,” KJV]. Vezi vers. 3. Ei fusesera eliberati din robia fata de conceptiile si practicile incepatoare, ale paganismului. Acum alergau inapoi la o forma de robie cu putin mai buna decat fusese aceea din care fusesera eliberati de Evanghelie. Fiecare din sistemele acestea era o incercare zadarnica de a dobandi dreptatea prin fapte. Abandonasera galatenii ritualurile si ceremoniile paganismului numai pentru ca sa poata adopta pe acelea ale iudaismului? De fapt iudaismul degenerase intr-un sistem de ceremonii extreme, in anumite privinte greu de deosebit de acelea ale religiilor pagane (vezi vol. IV, p. 30.33). ,,Legea” (vezi cap 2:16) era ,,slaba” deoarece nu avea putere sa mantuiasca nici pe cei mai inflacarati inchinatori, si ,,saracacioasa,” datorita faptului ca era lipsita de scanteia vitala a vietii. In plus, iudeii adaugasera atat de multe traditii la ,,lege” incat scopul ei originar fusese intunecat, si devenise o povara pentru cei care cautau sa implineasca cererile ei ca mijloc de castigare a mantuirii (vezi Mar 7:3). Galatenii renuntau la toate foloasele Evangheliei si nu primeau nimic in schimb. Vreti. [,,Doriti,” KJV]. Convertirea lor la iudaism era voluntara. Ei pareau sa fie doritori de a schimba nepretuita lor libertate cu saracia robiei! Sa va supuneti. [,,Sa fiti in robie,” KJV]. Vezi vers. 3. 4:10 Voi paziti zile, luni, vremuri si ani. Paziti. [,,Tineti,”KJV]. Textul grec lasa a se intelege grija scrupuloasa. Zile, luni. Pavel se refera aici la cele sapte sabate ceremoniale si lunile noi ale sistemului ceremonial (vezi Lev 23; Num 10:10; 28:11-15). Nu exista temei in Scriptura pentru sustinerea, asa cum fac unii, ca ,,zilele” de care vorbeste aici Pavel se refera la Sabatul zilei a saptea. Nicaieri in Biblie ziua a saptea nu e pomenita in limbajul folosit aici. In plus, Sabatul zilei a sapte a fost instituit la creatiune (vezi Gen 2:1-3; cf. Exo 20:8-11), inainte de intrarea pacatului si cu vreo 2500 de ani inainte de inaugurarea sistemului ceremonial la muntele Sinai. Daca tinerea Sabatului zilei a saptea supune pe cineva la robie, trebuie ca Insusi creatorul sa fi intrat in robie cand a tinut primul Sabat al lumii! Si concluzia aceasta este de neimaginat. Vremi. Literal, ,,sezoane randuite,” aici sarbatorile fixe anuale ale calendarului religios iudaic (vezi Num 28:2). Ani. Anul sabatic si anul jubiliar (vezi Exo 23:10.11; Lev 25:8.12). 4:11 Ma tem sa nu ma fi ostenit degeaba pentru voi. Ma tem. [,,Mi-e teama de voi,” KJV]. Mai degraba (mi-e tema pentru voi,” sau ,,mi-e tema cu privire la voi.” Parea de necrezut ca galatenii sa fie atat de usor abatuti de la libertate spre a merge inapoi in robie. Se putea ca ei sa fi inteles cu adevarat ceea ce faceau si aveau de gand sa mearga oricum inainte? Din orice punct de vedere felul lor de umblare nu avea sens. Ostenit degeaba. Daca eforturile pline de jertfire de sine ale lui Pavel pentru ei (vers. 13.14) avea sa aiba drept urmare numai schimbarea unui fel de robie cu altul, eforturile acelea erau cu adevarat irosite! 4:12 Fratilor, va rog sa fiti ca mine, caci si eu sunt ca voi. Nu mi-ati facut nici o nedreptate. Va rog fiti ca mine. Pavel tece acum de la argumentatie la rugaminte. Pavel fusese candva iudeu, devotat cu ravna sistemului legal cum numai un fariseu bigot putea sa fie (Fapte 26:5). Dar el parasise sistemul legal candva atat de scump pentru el, si practic, se facuse ca unul dintre neamuri pentru ca sa poata castiga neamurile la Hristos (1Cor 9:20-23) 10:32.33). Pentru ce sa adopte acum galatenii dintre neamuri iudaismul? Daca el il parasise pentru ei, nu puteau si ei sa-l paraseasca pentru el? Sunt ca voi. Acolo unde nu era vorba de principiu, Pavel se conformase cu obiceiurile neamurilor. Felul sau de viata printre ei fusese ca un exemplu. Nu mi-ati facut nici o nedreptate. [,,Nu m-ati pagubit,” KJV; ,,Nu mi-ati facut nici un neajuns,” G. Galaction]. Sau ,,nu m-ati nedreptatit.” Forma verbului in textul grec leaga declaratia aceasta de vers. 13-15 si nu direct de vers. 12. Afirmatia este o figura de vorbire afirmand tratamentul excelent pe care galatenii il acordasera lui Pavel cu prilejul celei dintai vizite a lui la ei. Ei nu trebuie sa rastalmaceasca tonul scrisorii sale (vezi cap. 1:6-9; 3:1-4; 4:20.11, etc) ca reflectand o plangere personala contra lor. El nu avea nici un fel de motiv de plangere cu privire la felul cum il tratase, deoarece spiritul pe care ei il manifestasera era cat se poate de laudabil (vers. 131-15). Fara indoiala Pavel cauta si sa reaprinda vechiul lor duh de devotiune si promptitudine de a urma invatatura lui. La inceputul ei luasera seama la orice sugestie a lui; de ce nu si acum? 4:13 Dimpotriva, stiti ca, in neputinta trupului v-am propovaduit Evanghelia pentru intaia data. In neputinta. [,,Prin infirmitate,” KJV; ,,cuprins de mare slabiciune,” G. Galaction]. Sau ,,din cauza infirmitatii.” Se pare ca Pavel nu planuise sa evanghelizeze Galatia la data aceea, ci fusese constrans sa ramana acolo pentru un timp din cauza slabirii sanatatii. S-a sugerat ca el contractase malaria sau vreo alta boala in tinuturile joase ale coastei marii si cautase altitudinea mai mare din interiorul peninsulei in nadejdea de a gasi alinare. Poate ca aceasta ,,slabiciune” era ,,ghimpele in carne” de care vorbeste in scrisoarea lui catre corinteni, si cu privire la care se rugase el atat de mult (vezi 2Cor 12:7-9). De intaia data. Aceasta ar putea sau nu sa indice mai mult decat o vizita anterioara al galateni. In general se socoteste ca aici se face referire la intaia din cele doua vizite anterioare. In acord cu asa numita teorie sud galateana (vezi p. 932; Nota aditionala la Fapte 16) aceasta ar fi vizita din Fapte 13:14 la 14:21. Totusi, nimic din raportul acelei calatorii nu sugereaza ca Pavel era suferind in ce priveste sanatatea. La data aceea, in acord cu teoria nord galateana, aceasta ar fi calatoria din Fapte 16:1-6. Scurtimea raportului ultimei calatorii lasa mai multa posibilitate pentru boala la data aceea. Daca e acceptabila teoria nord galateana, afirmatia din Gal 4:13 poate fi considerata ca o aluzie la vizitele pe care Pavel le-a facut in Galatia in a doua si a treia lui calatorie misionara; cu referire specifica la a doua calatorie. Vezi Fapte 16:6. N-ati aratat nici dispret, nici dezgust. [,,N-ati dispretuit, nici n-ati respins,” KJV; ,,Nu m-ati dispretuit , nici nu m-ati aruncat cu scarba,” G. Galaction]. Suferinta lui Pavel ar fi putut da galatenilor o scuza pentru a-l trata cu dispret. In vremuri de demult o suferinta era de obicei considerata o pedeapsa directa de al Dumnezeu pentru vreun mare pacat (cf. Fapte 28:4). Ar fi fost natural pentru galateni sa traga concluzia ca Pavel ofensase pe zei, si sa priveasca solia lui ca de mica valoare. Dar ei n-au facut asa ceva. Raspunsul lor in imprejurari care ar fi putut sa-i determine sa se intoarca impotriva lui fusese cordial favorabile. Ce motiv – personal sau de alta natura – ar fi putut ei sa aiba de a se intoarce impotriva lui Pavel acum? Purtarea lui anterioara marturisea impotriva atitudinii lor prezente. 4:14 Si, n-ati aratat nici dispret, nici dezgust fata de ceea ce era o ispita pentru voi in trupul meu; dimpotriva, m-ati primit ca pe un inger al lui Dumnezeu, ca pe insusi Hristos Isus. O ispita pentru voi. [,,Ispita mea,” KJV]. Dovezi textuale favorizeaza (cf. p. 10) exprimarea ,,ispita voastra.” Aceasta ar insemna ca infirmitatile erau o ispita pentru galateni sa-l respinga. Contextul tinde sa favorizeze aceasta exprimare, asa cum fac si obisnuita atitudine al lui Pavel fata de suferinta (vezi 2Cor 4:8-11; 12:9.10). exprimarea ,,ispita mea” ar reflecta o tendinta din partea lui Pavel sa inceteze de a lucra din cauza ,,slabiciunii” sale corporale, indiferent care ar fi fost ea. Ca pe Insusi Hristos Isus. Ei n-ar fi putut sa acorde lui Pavel un tratament mai favorabil. Milostiva lor ospitalitate nu lasase nimic nefacut. 4:15 Unde este dar fericirea voastra? Caci va marturisesc ca, daca ar fi fost cu putinta, v-ati fi scos pana si ochii si mi i-ati fi dat. Fericirea. Ce s-a intamplat cu bucuria voastra? Atitudinea lor schimbata nu le adusese mai multa satisfactie. Nadejdea in puterea lui Hristos ei o schimbasera cu propriile lor fapte. Nu e bucurie sau satisfactie care sa poata egala pe aceea care vine din experienta unei vieti complet predate lui Isus Hristos (cf. cu Mat 11:28-30). V-ati fi scos. N-ar fi putut fi dovada mai convingatoare despre devotamentul lor fata de Pavel. Nu era nimic prea mare sau prea greu pentru ei de a face pentru el. Din aceasta, unii au tras concluzia ca ochii lui Pavel erau cauza marelui lui necaz (vezi vers. 14). Aceasta era, intr-adevar, natura suferintei permanente a lui Pavel, desi afirmatia aceasta singura n-ar fi o dovada indestulatoare (vezi E.G.W. Material suplimentar la 2Cor 12:7-9). 4:16 M-am facut oare vrajmasul vostru, pentru ca v-am spus adevarul? Raspunsul vostru. Pavel le spunea adevarul nu mai putin ca la ocazia de mai inainte (cf. p. 1, 8, 9). El nu se schimbase. Evanghelia lui nu se schimbase. Pentru ce trebuia sa se fi schimbat atitudinea lor fata de el? Acum el cauta sa-i libereze de robia fata de iudaism, asa cum mai inainte ii liberase din robia paganismului (vezi cap. 4:9). Pavel era de fapt cel mai bun prieten al lor, dispus sa-si riste chiar pierderea prieteniei lor in incercarea de a-i salva de la ,,invataturile incepatoare, slabe si saracacioase” ale iudaismului (vers. 9). ,,Ranile facute de un prieten dovedesc credinciosia lui dar sarutarile unui vrjmas sunt mincinoase” (Prov 27:6). Apelul lui Pavel adresat galatenilor pare sa fi avut un efect binefacator (cf. AA 388). Faptul ca galatenii au pastrat scrisoarea lui da marturie despre faptul ca ei au raspuns la apelul lui si l-au pretuit ca pe mijlocul lor de mantuire. Faptul acesta sugereaza aprecierea din parte a lor a interesului lui fata de ei si acceptarea din partea lor a adevarului pe care el din nou li l-a adus aminte. 4:17 Nu cu gand bun sunt plini de ravna ei pentru voi, ci vor sa va dezlipeasca de noi, ca sa fiti plini de ravna fata de ei. Nu cu gand bun. [,,Nu bine,” KJV]. Motivele lor erau suspecte (vezi mai jos ,,plini de ravna fata de ei.”). Plini de ravna pentru voi. [,,Zelos se prefac pentru voi,” KJV]. Sau ,,va urmaresc cu aviditate.” Iudaizantii simulau un mare interes fata de binele galatenilor si in aparenta faceau mare caz cu privire la ei, pentru a-i castiga la vederile lor cu privire la iudaism si circumciziune. Ei doreau ca galatenii sa fie ucenicii lor. Parea ca o considerabila presiune fusese exercitata de acesti conducatori. Nu putem evita de a osandi motivele lor, dar putem lauda zelul lor (vezi Luc 16:8). Lipsa de entuziasm din partea crestinilor e adesea raspunzatoare pentru lipsa de interes data pe fata de necrestini fata de invataturile bisericii. Daca am fi cu adevarat plini de ravna, zelul nostru ar fi spontan. Incercari spasmodice, fortate, sau artificiale de a prezenta religia noastra, dintr-un simt de datorie fac o slaba impresie. Entuziasmul superficial se tradeaza cu timpul. Cea mai buna marturie in favoarea dogmelor religioase este demonstrarea lor intr-o viata cu totul consacrata principiilor pe care le reflecta. Viata este cea cu adevarat de valoare. Sa va dezlipeasca. [,,Sa va excluda,” KJV]. Probabil de la atentiile solicitante ale lui Pavel si de la Evanghelia lui. Afirmatia s-ar putea sa se mai refere la dorintele iudaizantilor de a exclude pe galateni dintre membrii pana nu se vor fi circumcis. Posibil, iarasi ca acesti oameni vicleni sa fi intentionat sa-i desparta de contactul cu alte biserici care erau credincioase fata de Pavel in nadejdea de a face din Galatia centrul activitatii lor printre neamuri. Plini de ravna fata de ei. Adevaratul motiv al iudaizantilor in concentrarea unei atat de mari atentii asupra galatenilor era ca ei insisi sa poata deveni centru al atentiei intre galateni. Lucrul acesta ei il asteptau in schimb pentru pretinsul lor interes fata de binele bisericii. 4:18 Este bine sa fii plin de ravna totdeauna pentru bine, nu numai cand sunt de fata la voi. Plin de ravna. Ravna insasi e de laudata daca reflecta motive valoroase. Candva Pavel laudase pe corinteni pentru ravna lor deoarece ea incurajase pe altii la fapte bune (2Cor 9:2). Propriul lui zel anterior pentru iudaism il determinase sa persecute Biserica Crestina (Filp 3:6). Galatenii pe cat se pare confundasera ravna lor pentru noua cale cu o dovada a autenticitatii ravnei lor, fara a-si dea seama ca ravna nu poate fi un inlocuitor al gandirii sfintite si drepte. Ravna iudaismului si a iudaizantilor nu era potrivita cunostintei (Rom 10:2), Pavel era tare mult mahnit cu privire la zelul iudeilor fata de crestinism cand scria Epistola catre Romani. Orbirea lor nu era pricinuita de o lipsa a ocaziei de a cunoaste, ci de lipsa de bunavointa de a-si insusi ceea ce fusesera invatati (vezi Ose 4:6; vol. IV, p. 30-33). Acum aceeasi stare de nemintosie predomina in bisericile din Galatia. Cand sunt de fata. Pavel nu era gelos ca nu cumva galatenii sa devina mai zelosi in absenta lui decat atunci cand fusese cu ei. 4:19 Copilasii mei, pentru care iarasi simt durerile nasterii, pana ce va lua Hristos chip in voi! Copilasii mei. Aceasta forma de adresare afectioasa, obisnuita la Ioan nu apare in alta parte in scrierile lui Pavel. Ea nu numai ca exprima duiosia de sentiment a lui Pavel fata de ei dar de asemenea lasa a se intelege imaturitatea lor spirituala. Intrucat Pavel priveste pe toti aceia care au primit Evanghelia de al el ca pe copiii sai spirituali, expresia acesta nu poate fi considerata ca o mustrare din partea sa, asa cum gandesc unii comentatori. S-ar putea doar ca sa fie o reamintire a indatoririi lor fata de el. Ca parinte spiritual, era numai drept si cuvenit ca el sa manifeste grija pentru binele lor. El exprima aceeasi preocupare pentru crestini si vorbeste despre sine ca fiind parintele lor (vezi 1Cor 4:15). Iarasi simt durerile nasterii. Corintenilor Pavel le scrisese: ,,V-am nascut prin Evanghelie” (vezi 1Cor 4:15). Aducand pe galateni la Hristos el suferise, ca sa zicem asa, durerile nasterii. Acum cand ei renunta la credinta lor, el trebuie sa treaca din nou prin amare experiente. Pana ce va lua Hristos chip. Pavel va starui in eforturile lui pana cand Hristos domneste din nou in inimile lor prin credinta (vezi cap. 2:20). Figura de vorbire cu nasterea pare sa fie inca in gandul apostolului. Isus vorbise lui Nicodim despre experienta nasterii din nou (Ioan 3:3), si Pavel vorbeste despre Hristos ca luand chip in aceia care il accepta (vezi Cols 1:27). Cand Hristos locuieste in inima, El manifesta in afara prin vietuire propria Sa viata desavarsita prin viata crestinului (vezi Rom 8:3.4; Gal 2:20). Gandul crestinului este asemenea gandului lui Hristos (Filp 2:5), si iubirea lui Hristos il stapaneste (2Cor 5:14). Procesul acesta continua pana cand crestinul ajunge la ,,inaltimea staturii plinatatii lui Hristos (Efes 4:13). 4:20 O, cum as vrea sa fiu acum de fata la voi, si sa-mi schimb glasul; caci nu stiu ce sa mai cred! De fata la voi. [,,Prezent cu voi,” KJV]. Pavel ar fi dorit mai degraba sa-si prezinte solia personal. Ceea ce el scrie poate fi gresit interpretat si gresit aplicat. Daca el ar fi fost de fata, ar fi putut raspunde la toate intrebarile care cu siguranta urmau sa se nasca atunci cand scrisoarea era citita. Inamicii lui ar fi interpretat-o in cea mai rea lumina. Pana si Petru gasise unele lucruri greu de inteles in scrisorile lui Pavel (2Pet 3:16). Si astazi multi intuneca intelesul cuvintelor lui Pavel din scrisoarea lui catre Galateni ne studiindu-le in contextul lor si pe fondul situatiei reale care exista in bisericile Galatiei. Glasul. Sau ,,tonul vocii mele.” Pavel ar fi preferat sa-si schimbe atitudinea fata de ei, dar faptele sunt fapte. Cat de placut ar fi pentru el daca atitudinea lor schimbata ar face cu putinta ca el sa exprime din nou incredere in ei, in loc sa rosteasca aceste cuvinte de plangere, neincredere si de mustrare. Aceasta e ceea ce ar face el ,,daca ar fi de fata, cand ei si-ar fi schimbat atitudinea, si s-ar fi reintors la vechea lor credinciosie fata de Evanghelie. Pavel aici anticipeaza schimbarea lor spirituala la primirea scrisorii lui. Nu stiu. [,,Sunt in indoiala,” KJV]. Sau ,,pus in nedumerire cu privire la voi.” Perplexitatea lui sufleteasca (vezi vers. 19) explica lucrurile aspre pe care el le spune cu privire la ei. Poate ca inainte ca ei sa fi citit scrisoarea, si deja se vor fi pocait. Dar lucrurile fiind asa cum sunt, el trebuie sa spuna ceea ce considera ca era dator sa spuna. Ei dadusera dovada de nesinceritate si nestatornicie, dar el nu doreste sa faca lucrurile mai rele printr-o severitate nepotrivita. Aceasta e cauza pentru care era in incurcatura de a sti cum sa se poarte cu ei. El nu se poate dumiri cu privire la cat de mult trebuie sa spuna. 4:21 Spuneti-mi voi, care voiti sa fiti sub Lege, n-ascultati voi Legea? Voiti. Vezi vers. 9. In vers. 21-31 Pavel ajunge la apelul final contra neintelepciunii legalismului iudaic ca mijloc de mantuire. Sub lege. Literal, ,,sub lege,” adica sub sistemul legii (vezi Rom 2:12; Gal 2:16), cautand mantuirea prin fapte. Evident Pavel nu se poate referi la condamnarea ,,legii” deoarece nimeni nu ar ,,dori” [,,vrea”] sa fie sub condamnare. Ascultati. [,,Auziti,” KJV]. Adica, luati aminte, fiti atenti la (vezi Mat 7:24). Legea. Pavel acum foloseste cuvantul ,,lege” intr-un sens diferit. Ilustratia din vers. 22 este din Pentateuh, la care iudeii de obicei se refereau numindu-l ,,legea lui Moise” (vezi Luc 24:44). Pentru a convinge pe ,,galatenii fara minte” (Gal 3:1) de greseala lor de a se intoarce la faptele legii rituale pentru mantuire, Pavel s-a indreptat spre ,,legea” lui Moise, care contine legea rituala, pentru a aduce dovezi. Intrebarea lui Pavel era intentionata sa trezeasca pe galateni sa cerceteze Cuvantul descoperit al lui Dumnezeu. Daca ei ar face lucrul acesta cu inima sincera, ar descoperi ei insisi chiar lucrarile pe el care cautase sa le lamureasca, si anume, ca ,,legea” indreapta luarea aminte spre Isus ca fiind Acela de care trebuie sa depinda in ce priveste mantuirea. Pavel cita fara incetare din Pentateuh in sprijinul invataturilor sale cu privire la solia si misiunea lui Isus. 4:22 Caci este scris ca Avraam a avut doi fii: unul din roaba, si unul din femeia sloboda. Doi fii. Ismael si Isaac (Gen 16:15; 21:3). Pavel acum se indreapta fata de ,,legea” (vezi Gal 4:21) insasi pentru a da o ilustratie cu privire la o diferenta intre robia ,,legii” si libertatea in Hristos. Intrucat parti din Pentateuh erau citite in fiecare Sabat in sinagogi (vezi vol. V, p. 57), cartile lui Moise erau bine cunoscute tuturor iudeilor si neamurilor care participasera al serviciile de la sinagoga. Istoria relatata era un fapt simplu al istoriei iudaice, dar Pavel o foloseste intr-un sens alegoric (vers. 24), pentru a arata deosebirea dintre a fi in robie in sistemul ceremonial si a se bucura de libertatea care vine prin credinta in Isus Hristos. Avraam de fapt a avut mai muti decat numai doi fii (vezi Gen 25:1.2), dar Ismael si Isaac era fii lui cei mai mari si cei mai importanti. Invatatorii mincinosi fara indoiala accentuasera binecuvantarea de a fi fii ai lui Avraam (vezi Gal 3:7). Pavel reaminteste galatenilor ca Avraam avusese doi fii si ca unul a ajuns mostenitorul fagaduintelor legamantului in timp ce celalalt nu. ( Gen 17:19-21). Faptul simplu de a fi ,,fii” ai lui Avraam nu era o garantie pentru primirea fagaduintelor legamantului. Roaba. Agar, o roaba egipteana (vezi Gen 16:1-4). Fiul ei Ismael a fost fiul lui Avraam – intaiul lui nascut, de fapt – dar deoarece ea era roaba fiul ei era, ca sa zicem asa, un fiu al robiei. Sloboda. [,,Femeie libera,” KJV]. Adica, Sara, al carei fiu Isaac urma sa mosteneasca libertatea ei. 4:23 Dar cel din roaba s-a nascut in chip firesc, iar cel din femeia sloboda s-a nascut prin fagaduinta. In chip firesc. [,,Dupa trup,” KJV]. Ismael era fiul planuirii omenesti, al efortului omenesc de a aduce la rodire fagaduintele legamantului. De fapt, Ismael era o marturie vie a lipsei de credinta a lui Avraam. Prin fagaduinta. Isaac era fiul fagaduintei, fiul credintei (Gen 12:3; 13:14-16; 15:4; 1:3-6, 1921). Relatarea nasterii lui este una dintre remarcabilele interventii divine (vezi gen 18:10; 21:1.2; Evr 11:11.12). Fiecare imprejurare a nasterii lui Isaac scoate in evidenta credinta. Credinta lui Avraam este un exemplu de credinta crestina (vezi Rom 4:16-25). El a crezut fagaduintele lui Dumnezeu atunci cand implinirea lor parea imposibila. Isaac era proeminent fiul fagaduintei lui Dumnezeu si al credintei lui Avraam. Pavel pune aici accentul pe faptul ca fiul nascut dintr-o roaba e nascut intr-o stare de inferioritate si robie, si fiul unei femei libere, intr-o viata de libertate. 4:24 Lucrurile acestea trebuie luate intr-alt inteles: acestea sunt doua legaminte: unul de pe muntele Sinai naste pentru robie si este Agar, Alt inteles. [,,O alegorie,” KJV; ,,Alta intelegere decat arata vorba,” G. Galaction]. O alegorie este o naratiune in care persoanele, lucrurile si actiunile au un inteles metaforic, lasat a se intelege dar nu exprimat precis. Prin alegoria aceasta Pavel ilustreaza starea de sclavie spirituala la care au decazut galatenii, si pe care, de fapt, ei pare sa o fi dorit. Evenimentele istorice nu erau alegorice, cand au avut loc si nici cand Moise le-a raportat. Pavel face din ele o alegorie, pentru scopul anume de a ilustra invataturile credintei si a libertatii contra faptelor si robiei lor. El nu spune ca lucrurile acestea erau o alegorie, ci ca sunt o alegorie – adica, el face o alegorie din ele cand relateaza intamplarea. Pe vremea lui Pavel metoda aceasta de cuvantare era obisnuita. Comparati folosirea de parabole atat de obisnuita in felul de a da invatatura al lui Isus (vezi vol. V, p. 203, 204). Una dintre caile cele mai cu efect de a transmite adevarul este de a-l ilustra printr-o povestire corespunzatoare si interesanta. Doua legaminte. Unul era legamantul credintei, reprezentat de Sara; celalalt legamantul faptelor” reprezentat de Agar (vezi Exo 16:60; Gal 2:15.17.19; Evr 8:8-10). Muntele Sinai. Vezi Exo 19:5-8; 24:7.8. Naste pentru robie. Literal, ,,naste [copii] in robie.” Atata vreme cat cineva depinde de faptele legii ca ele sa-l mantuiasca, nu e scapare din robie. In ciuda a tot ceea ce ar putea el face pentru a dobandi mantuirea nu poate avea succes. El s-a obligat sa savarseasca o sarcina imposibila. Legalismul, litera legii, a oricarei legi – omoara (vezi 2Cor 3:6). 4:25 caci Agar este muntele Sinai din Arabia; si raspunde Ierusalimului de acum, care este in robie impreuna cu copiii sai. Agar. Sau, Hagar. Este muntele Sinai. Si anume, in alegoria lui Pavel (vezi vers. 24). Agar reprezinta aici legamantul de la Sinai al faptelor (vezi cap. 3:19). Prin Agar si fiul ei Ismael, Avraam intentionase candva sa realizeze prin fapte planul lui Dumnezeu. Acesta era felul sau de a-l realiza, dar nu al lui Dumnezeu. Nu e planul lui Dumnezeu ca mantuirea omului sa fie realizata prin faptele legii, pentru simplul motiv ca e cu neputinta de a face asa ceva. Raspunde. Sau ,,e comparabil cu,” si anume in alegoria lui Pavel. Ierusalimului de acum care este. Adica, Israelului literal, ca natiune. Israel inca facea greseala pe care o facuse Avraam cu Agar si Ismael, de a incerca sa aduca la realizare prin fapte planul lui Dumnezeu, potrivit cu un plan facut de om. Astfel privind faptele in locul credintei in fagaduintele lui Dumnezeu, asa cum facuse Avraam, galatenii se intorceau exact la felul de inchinare care adusese pe Israel ca natiune in robie, ruina si lepadare. In robie. Vezi 2Cor 3:14-15M Gal 4:3. Copiii ei. Adica iudeii si prozelitii individual. 4:26 Dar Ierusalimul cel de sus este slobod, si el este mama noastra. Ierusalimul cel de sus. Daca Ierusalimul literal reprezinta pe Israel ca natiune, atenci ,,Ierusalimul cel de sus” reprezinta biserica crestina (verzi Evr 12:22.23), noua natiunea aleasa (1Pet 2:9). Noul Ierusalim e capitala imparatiei slavei (vezi Apoc 21:2; Evr 11:10), dar Pavel aici foloseste Ierusalimul intr-un sens figurat; contrastul este intre iudaism si crestinism. Cel dintai este ,,in robie”; cel din urma este ,,liber” [,,slobod”]. Slobod. [,,Liber,” KJV]. Adica, ,,liber” de ,,indrumatorul” [,,invatatorul”] din cap. 3:24. 25, de robia din cap. 4:3 si de situatia de sclavie din vers. 22-25. Mama. In vorbire figurata iudeii adesea vorbeau de Ierusalimul literal – insemnand natiunea Israel – ca fiind ,,mama” generatiei in viata a persoanelor individuale care alcatuiau natiunea. Intrun sens similar, biserica crestina istorica este ,,mama” crestinilor in viata. Noastra. [,,Noastra a tuturor,” KJV]. Probabil o referire la ,,toti” din cap. 3:26, insemnand neamurile si iudeii. Zidul de la mijloc de despartire dintre iudei si neamuri fusese indepartat de Hristos (vezi Efes 2:12-22). Aceasta veste buna de unire prin credinta in Hristos a adus multa bucurie neamurilor, deoarece ele erau acum acceptate pe picior de egalitate cu iudeii (vezi Fapte 13:44-48). 4:27 Fiindca este scris: Bucura-te, stearpo, care nu nasti deloc! Izbucneste de bucurie si striga, tu, care nu esti in durerile nasterii! Caci copiii celei parasite vor fi in numar mai mare decat copiii celei cu barbat. Este scris. Citatul este din Isa 54:1 (vezi vol. IV, p. 26-30). Bucura-te stearpo. Pe vremea lui Isaia, Israelul literal fusese ,,sterp” in sensul ca nu adusese roadele neprihanirii (vezi Isa 5:1-7) si nu facuse nimic pentru evanghelizarea lumii. Perspectiva unui succes glorios acum apartine Bisericii Crestine. Fagaduinta aceasta a implinirii glorioase a vointei lui Dumnezeu pentru ei ca natiune de purtatori de lumina pentru omenire, originar facuta Israelului literal, Pavel o aplica acum la biserica (vezi vol. IV, p. 29. 35. 36). Dupa cum o femeie orientala care nu avusese copii se bucura ca are copii, tot asa neamurile se pot bucura ca privilegiile Evangheliei candva oferite lui Israel sunt acum ale lor (vezi Fapte 11:18). Iudeii pierdusera prilejul de a fi crainici ai lui Mesia pentru si in toata lumea. De fapt cea mai incapatanata si mai staruitoare impotrivire fata de lucrarea apostolilor pentru neamuri venea de la iudei. Parasita. [,,Napastuita,” G. Galaction]. Adica, ,,femeie libera” a vers. 22, 23, ,,parasita” pentru ca fusese candva ,,stearpa.” Mai multi. [,,Mai multi copii,” KJV]. Aici, numarul mare al convertitilor dintre neamuri care raspundeau fata de solia Evangheliei lui Pavel si a altor apostoli. Cand Pavel s-a inapoiat la biserica din Ierusalim pentru a raporta conducatorilor de acolo, el a povestit invariabil de succesul sau printre neamuri (vezi Fapte 15:12; 21:17-19). Iudeii erau plini de ravna sa faca prozeliti (vezi Mat 23:15) si aveau, intr-adevar, succes (vezi vol. V, p. 62). In aproape fiecare sinagoga unde predica Pavel erau persoane dintre neamuri, fie prozeliti veniti la credinta iudaica fie, ca si Corneliu cand Petru l-a intalnit de intaia data (vezi Fapte 13:12), straini tematori de Dumnezeu, atrasi de idealurile inalte ale iudaismului. Cei din urma veniti in mare numar, ezitau de a accepta circumciziunea, si din acuza aceasta erau exclusi de la deplinele beneficii ale sistemului iudaic. Cand aceste persoane dintre neamuri au auzit Evanghelia proclamata, au acceptat bucuros vestea cea buna care le acorda o sansa egala cu iudeii de a primi toate beneficiile mantuirii procurata de Isus Hristos. Multi dintre cei dintai convertiti ai lui Pavel dintre neamuri din cetate in cetate probabil proveneau din grupul acesta. Pavel proclama universalitatea Evangheliei (vezi Rom 1:15-17; Gal 3:26). Ai celei cu barbat. In alegoria lui Pavel, Agar. 4:28 Si voi, fratilor, ca si Isaac, voi sunteti copii ai fagaduintei. Copii ai fagaduintei. Vezi vers. 23. Pavel aici se refera la crestini, al caror privilegiu e de a intra in toate fagaduintele de baza facute lui Avraam si descendentilor lui (vezi vol. IV, p. 35). Iudeii au dat gres in a intra in odihna divina din cauza necredintei (Evr 3:19 la 4:2), si ramasese pentru cei alesi din toate natiunile sa intre in ,,odihna” randuita de Dumnezeu pentru toti cei care se apropiau ,,cu deplina incredere de scaunul harului” (vezi Evr 4:9.16). Galatenii crezusera si se bucurasera in marele adevar al neprihanirii prin credinta pana cand invatatorii mincinosi de la Ierusalim ii convinsesera sa incerce sa-si asigure mantuirea prin fapte. Dar desi erau in curs de a se intoarce la ,,o alta Evanghelie” (Gal 1:6.7), Pavel nu pierduse speranta revenirii lor la calea credintei. 4:29 Si cum s-a intamplat atunci, ca cel ce se nascuse in chip firesc prigonea pe cel ce se nascuse prin Duhul tot asa se intampla si acum. Cei ce se nascuse in chip firesc. [,,Nascuti dupa trup,” KJV]. Acesta era Ismael (vezi vers. 22). In alegoria lui Pavel (vezi vers. 24) aceasta se refera la crestinii iudei si iudaizanti din vremea lui Pavel, care cautau mantuirea prin implinirea personala a cerintelor literei legii (vezi 2Cor 3:6). Prigonea. Pentru imprejurarile istorice la care se face aluzie vezi Gen 21:8-11; cf. cap. 16:4.5. Prezenta lui Ismael a facut soarta lui Isaac dificila si ameninta sa-l lipseasca de dreptul de intai nascut. In chip asemanator iudeii si crestinii iudaizanti persecutau acum pe crestinii dintre neamuri si incercau sa-i lipseasca de fagaduinta facuta de Dumnezeu prin legamant, a indreptatirii prin credinta. Ce se nascuse prin Duhul. Referirea istorica la Isaac ca fiu a fagaduintei (cf. vers. 23). Aici Pavel se refera la crestinii care intra in fagaduinta de legamant a mantuirii prin credinta in Hristos prin renastere (vezi Ioan 3:3.5; Gal 3:2.3). Acum. Toti cunosteau bine persecutia pe care o suferise Pavel fie direct de la iudei fie pe urma instigatiei acestora(vezi Fapte 16:19; 19:24-28; vezi 2Cor 11:24.26). Pavel rareori a fost amenintat sau asuprit de neamuri din propria lor initiativa. Intemnitarea lui finala si executia lui au fost rezultatul vestilor false pornind de la iudei. Persecutiile cele mai darze pe care adevaratii crestini le-au avut de suferit sunt acelea in care asa numitii crestini au cautat sa-i extermine din cauza diferentelor de credinta si practica religioasa. 4:30 Dar ce zice Scriptura? Izgoneste pe roaba si pe fiul ei; caci fiul roabei nu va mosteni impreuna cu fiul femeii slobode. Roaba. Adica, istoric, Agar, (vezi Gen 21:10; Gal 4:24). In alegoria lui Pavel, ,,roaba” reprezinta vechiul legamant, sistemul ceremonial, principiul neprihanirii prin fapte (vezi vers. 24.25). Fiul ei. Istoric, Ismael (vezi vers. 22), si in alegoria lui Pavel toti iudeii si crestinii iudaizanti, care sustineau ca mantuirea sta in recunoasterea Israelului literal ca fiind inca poporul ales al lui Dumnezeu si in conformarea fata de prevederile vechiului legamant si sistemului ceremonial. In ce priveste aplicarea sfatului lui Pavel la vremea noastra vezi p. 934. Nu va mosteni impreuna. Solutia problemei care statea in fata bisericii din Galatia si din alta parte, nu era de a contopi iudaismul cu crestinismului, ci sa ,,izgoneasca” principiul iudaizarii, impreuna cu toti cei care il promovau. Mantuirea prin fapte este cu totul incompatibila cu mantuirea prin credinta (vezi Rom 11:6; Efes 2:8.9). O contopire a celor doua e imposibila odata ce credinta este diluata prin fapte inceteaza de a fi credinta curata. Comparati invataturile lui Hristos asupra acestui subiect (vezi Mar 2:21.22). 4:31 De aceea, fratilor, noi nu suntem copiii celei roabe, ci ai femeii slobode. Hristos ne-a izbavit ca sa fim slobozi. De aceea. In ciuda erorii lor, Pavel, anticipand faptul ca galatenii vor accepta sfatul lui, se gandeste cu privire la ei ca fiind ,,fratii” sai in credinta. Fratilor. Cu toate ca aveau greseli, Pavel, anticipand ca Galatenii vor accepta sfatul sau, se ganteste la ei ca la ,,fratii” lui in credinta. Noi. Adica, noi crestinii, cuprinzand atat pe idei cat si neamurile (vezi vers. 28). Celei slobode. Istoric, Sara (vezi vers. 22); in alegoria lui Pavel, biserica crestina (vezi vers. 26). Numai copiii celei ,,slobode” erau eligibili pentru privilegiile dreptului de intai nascut (vers. 30). Crestinii au acces prin credinta la toate fagaduintele facute lui Avraam si Israelului din vechime (vezi vol. IV, p. 35, 36). COMENTARII ELLEN G. WHITE 4 CT 259; DA 32, 34, 37; FE 399 4, 5 DA 31; PK 700 12 AA 208 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: