3:28 Nu mai este nici Iudeu, nici Grec; nu mai este nici rob nici slobod; nu mai este nici parte barbateasca, nici parte femeiasca, fiindca toti sunteti una in Hristos Isus.
Nici iudeu, nici grec. Adica, iudeu sau dintre neamuri (vezi Rom 1:16). Crestinismul subordoneaza rolul neamului si nationalitatii principiului fratiei tuturor oamenilor (Fapte 17:26). Aici, insa, Pavel vorbeste despre pozitia iudeului si neiudeului inaintea lui Dumnezeu (vezi Fapte 10:34; cf. cu Mat 20:15). In imparatia lui Hristos toti sunt acoperiti cu aceiasi haina a dreptatii lui Isus Hristos. Dar pentru crestinii iudaizanti pe vremea lui Pavel o idee de felul acesta era erezie urat mirositoare. Ei sustineau ca singura cale de intrare in biserica crestina era prin iudaism, ca o persoana dintre neamuri trebuia mai intai sa fie circumcis – sa devina, ca sa zicem asa, iudeu – inainte de a fi acceptat in comuniunea crestina.
Nici rob, nici slobod. Inaintea lui Dumnezeu nu e deosebire intre sufletul unui rob, si al unui om liber. Robul este eligibil la mantuire pe acelasi temei ca si cel care nu e rob. Si unul si altul poate fi mantuit prin credinta. numai crestinismul inlatura deosebirile de rasa, nationalitate si pozitie sociala. Aici, insa, Pavel nu se ocupa cu subiectul sclaviei ca atare.
Nici parte barbateasca, nici parte femeiasca. In lumea veche, femeile erau considerate indeobste cu putin deasupra bunurilor mobile si in felul acesta, infinit inferioare barbatilor. Filosofii pagani uneori discutau daca o femeie are suflet sau nu. In unele societati pagane tatal sau sotul avea autoritate asupra femeilor din gospodaria lui pana intr-acolo ca putea sa ordone executarea lor. Ridicarea femeii la egalitate cu barbatul este rezultatul direct al invatarii si practicii crestine. Aici, insa, Pavel se gandeste la pozitia femeilor inaintea lui Dumnezeu ca suflete pacatoase avand nevoie de mantuire.
Una in Hristos. Cand preceptele divine ale iubirii de Dumnezeu si de oameni sunt facute active, inimile oamenilor sunt unite in stransa comuniune, unii cu altii, sub stapanirea Tatalui lor ceresc (vezi Mat 22:36-40).