Printable ModeGalateni, 1
|
1:1 Pavel, apostol nu de la oameni, nici printr-un om, ci prin Isus Hristos, si prin Dumnezeu Tatal, care L-a inviat din morti, Apostol. Vezi Rom 1:1. Pavel de obicei vorbeste despre sine ca apostol fara a incerca sa justifice pretentia sa la acest titlu. Aici, insa, extinsa aparare a apostoliei sale (Gal 1:1 la 2:14) arata ca bisericile carora li se adresa erau indoielnice in a-l accepta drept ceea ce el pretindea a fi. Evanghelia lui este de origine divina (cap. 1:10). El a fost cu adevarat convertit (vers. 12-18) si a fost primit in bisericile din Iudeea (vers. 19-24). Pozitia lui asupra circumciziunii era aprobata de conducatorii din Ierusalim (cap. 2:1-6). Insarcinarea lui ca apostol pentru neamuri era recunoscuta de ei (vers. 7-11). Autoritatea lui ca apostol era egala cu a celor doisprezece. Nu de la oameni. Potrivnicii lui pare ca tagaduiau pretentia lui la autoritate apostolica pe temeiul faptului ca el nu fusese numit si insarcinat de cei doisprezece. El admite lucrul acesta fara inconjur, dar totodata ridica pretentia la o hirotonire chiar mai inalta. Prin Isus Hristos. Ca si cei doisprezece, el primise insarcinarea sa direct de la Hristos. Rolul lui Anania era strict secundar (vezi Fapte 9:17-20). In ce priveste comentariu la titlurile ,,Isus” si ,,Hristos” vezi Mat 1:1. Din morti. Autoritatea lui Pavel ca apostol provenise de la Hristos cel inviat. Referirea la invierea lui Hristos din morti e specifica pentru scrisoarea catre Galateni. Pare ca fratii mincinosi din Iudeea care acum duceau in ratacire pe credinciosii galateni combateau valabilitatea apostoliei lui Pavel pe temeiul ca el nu avusese privilegiul asocierii personale cu Hristos cum avusesera cei doisprezece, si nu primise chemarea la data cand ei fusesera pusi deoparte. Din acest fapt evident ei trageau concluzia ca el era inferior celor doisprezece si lasau a se intelege ca, intrucat el nu fusese ales oficial si insarcinat de ei oficial, era un impostor si Evanghelia lui nu era vrednica de incredere. Vezi o harta a evenimentelor si locurilor asociate cu scrierea epistolei catre crestinii din Galateni 1:2 si toti fratii care sunt impreuna cu mine, catre Bisericile Galatiei: Fratii. Era lucru obisnuit pentru Pavel sa includa numele colaboratorilor sai in salutarile epistolelor sale. Astfel la 1Cor 1:1 el pomeneste pe Sostene si in Filp 1:1 pe Timotei. Avand in vedere faptul ca se poate ca aceasta epistola si aceea catre Romani sa fi fost scrise cam in acelasi timp, din Corint, vezi Rom 16:21-23, s-ar putea sa fie cei de care e vorba aici. Bisericile Galatiei. Vezi p. 931. Salutarea din aceasta scrisoare se gaseste in viu contrast cu aproape toate celelalte pe care le-a scris Pavel. Nu e exprimare de afectiune personala, ca de pilda ,,iubiti” din Rom 1:7, sau de incredere in loialitatea lor fata de adevar, ca in 1Tes 1:3. nu este exprimare de apreciere personala pentru credinciosia sau serviciul lor crestin. El nici macar nu se refera la Galateni prin numele de ,,sfinti.” Poate aceasta reflecta extinderea apostaziei lor – Pavel nu poate sa gaseasca nimic pentru care sa-i poata lauda. 1:3 Har si pace voua de la Dumnezeu Tatal, si de la Domnul nostru Isus Hristos! Har … si pace. Salutarea obisnuita in aproape toate epistolele (vezi Rom 1:7; 1Cor 1:3). Indiferent care are fi simtamintele lui Pavel cu privire la decaderea galatenilor, el nu-i iubeste mai putin. Dorinta lui sincera este ca si ei sa poata primi harul care vine de la Dumnezeu, ca un dar prin credinta in Isus Hristos. Povara lui Pavel in scrisoarea aceasta e de a le imprima din non adevarul cel mare ca dreptatea [neprihanirea] vine de la Dumnezeu ca o favoare (vezi p. 933). Ea nu poate fi dobandita prin fapte, ci vine numai prin credinta in sacrificiul ispasitor al lui Hristos. Primit de pacatos, harul acesta aduce pace (vezi Rom 5:1; cf. Filp 4:7). 1:4 El S-a dat pe Sine insusi pentru pacatele noastre, ca sa ne smulga din acest veac rau, dupa voia Dumnezeului nostru si Tatal. S-a dat pe Sine. Vezi Mat 20:28; Rom 14:25. Tema acestei epistole este mantuirea prin Isus Hristos. Galatenii se abatusera de la acest adevar spiritual si acceptasera invatatura mincinoasa ca mantuirea poate fi dobandita prin eforturi personale. Acceptarea acestei doctrine nebiblice ii facuse sa treaca cu vederea moartea ispasitoare a lui Hristos. Dandu-Se pe Sine ca jertfa pentru a ne elibera de sub pedeapsa pacatului, Isus nu numai ca a suferit si a muri in locul nostru, ci S-a unit cu familia omeneasca si Si-a identificat interesele cu ale noastre(vezi Filp 2:6-8). Pentru pacatele noastre. Vezi Isa 53:4-6. Acest veac rau. [,,Aceasta lume rea de fata,” KJV; ,,Acest veac viclean,” G. Galaction]. Adica de la pacatul si stricaciunea ce domnesc in veacul acesta. Prin noi insine suntem lipsiti de puterea de a scapa (vezi Rom 7:24 la 8:4). Galatenilor care atat de repede uitasera marile adevaruri ale indreptatirii si sfintirii si se inapoiasera la faptele legii ca mijloc de mantuire, Pavel le prezinta din nou marele adevar ca Isus, prin jertfa Lui ispasitoare, procurase o cale de scapare pentru toti aceia care Il vor accepta. Orice incercare de a dobandi aceasta biruinta asupra raului din lume prin propriile eforturi ale omului nu e dupa voia lui Dumnezeu. In felul acesta, in scurta lui introducere, Pavel face cunoscut obiectivul acestei epistole. Daca galatenii persista in legalismul lor nu pot nadajdui nici in eliberarea de pacat acum, nici primirea in lumea viitoare, lipsita de pacat. Dupa voia. Vezi Isa 53:10; cf. Ioan 3:16. Dumnezeului nostru si Tatal. Literal, ,,Dumnezeul si Tatal nostru.” Ambii termeni se refera la aceeasi persoana. 1:5 A Lui sa fie slava in vecii vecilor! Amin. A Lui sa fie slava. Ideea marelui dar de iubire al lui Dumnezeu inspira pe apostol sa izbucneasca intr-o lauda spontana. In tot cursul vesniciei cei rascumparati Ii vor canta laude Lui, care printr-o jertfa Sa atat de mare, a facut cu putinta mantuirea lor vesnica. In ce priveste cuvantul ,,slava” vezi Rom 3:20. Amin! Vezi Mat. 5:18. 1:6 Ma mir ca treceti asa de repede de la Cel ce v-a chemat prin harul lui Hristos, la o alta Evanghelie. Ma mir. Acesta este singurul caz in toate scrisorile sale catre biserica in care Pavel nu exprima recunostinta si bucurie. In schimb este o exprimare de profunda uimire. Cum puteau galatenii sa uite atat de repede adevarurile Evangheliei si toate dovezile chemarii lui Dumnezeu, care candva insemnasera atat de mult pentru ei,iar acum sa incline in favoarea invatatorilor mincinosi, care contraziceau tot ce ii invatase Pavel? Nu cu multa vreme mai inainte ei primisera bucuros pe Hristos ca loctiitor al lor si se bucurasera in eliberarea de pacat, prin credinta. Acum ei incearca sa faca ispasire pentru pacatele lor prin faptele legii. Ei de fapt tagaduiesc valabilitatea experientei lor experiente anterioare. Asa de repede. Probabil, ,,asa de repede,” dupa convertire, sau poate dupa ce auzisera ,,o alta Evanghelie.” Treceti. [,,Sunteti indepartati,” KJV]. Gr. metatithemi, ,,a transfera,” ,,a parasi.” Verbul de aici la timpul prezent, aratand ca apostazia era inca in proces de dezvoltare cand Pavel scria. Aceasta departare de la credinta venise brusc si progresase rapid. Forma verbului de asemenea lasa a se intelege ca erau raspunzatori de parasirea lui Pavel. Altii ii influentasera, dar de buna voie ei raspunsesera la influenta lor. Aceasta, desigur, nu absolva pe invatatorii mincinosi de propria lor vina. Celce v-a chemat. Comentatorii difera cu privire la faptul daca aceasta se refera la Dumnezeu, la Hristos sau la Pavel. Totusi, Pavel totdeauna desemneaza pe Dumnezeu Tatal ca fiind Acela care adreseaza chemarea Evangheliei (vezi Rom 8:30; 9:11; 1Cor 1:9; etc). Totusi prin Pavel facuse Dumnezeu chemarea Sa milostiva galatenilor (cf. 2Cor 5:18-20). O alta Evanghelie. Adica, o alta (heteros) de un fel diferit (vezi 2Cor 11:4). ,,Evanghelia” invatatorilor mincinosi nu era o varianta a Evangheliei lui Pavel, ci ceva cu totul diferit. De fapt, nu era nicidecum o Evanghelie (vezi Gal 1:7). Nu e o alta veste buna decat aceea a mantuirii prin Isus Hristos (vezi Fapte 4:12). Pavel predica mantuirea prin credinta, fara faptele legii. Orice incercare de a suprapune faptele asupra credintei ca mijloc de mantuire este o pervertire a Evangheliei, deoarece tagaduieste atat necesitatea, cat si eficacitatea jertfei lui Hristos. In ce priveste comentariu la cuvantul ,,Evanghelie” vezi Marc 1:1. In ce priveste comentariu la incercarile de a contopi iudaismul cu crestinismul vezi p. 53, 54. 1:7 Nu doar ca este o alta Evanghelie; dar sunt unii oameni care va tulbura, si voiesc sa rastoarne Evanghelia lui Hristos. Nu...este o alta Evanghelie. Ceea ce predica acesti iudaizanti nu e ,,Evanghelia” deloc, ci o pervertire, o contrafacere a Evangheliei. Sunt unii. Pavel nici nu binevoieste sa numeasca pe iudaizanti pe nume, dar lasa a se intelege ca ei sunt numai persoane particulare care nu reprezinta pe nimeni altul decat pe ei insisi si care urmaresc numai satisfacerea propriilor lor interese. Tulbura. [,,Strica,” KJV]. Gr. tarasso, ,,a agita,” ,,a tulbura,” ,,a buimaci” mintea cu privire la ceva, aici sugerand indoieli si scrupule cu privire la valabilitatea Evangheliei, asa cum e proclamata de Pavel. 1:8 Dar chiar daca noi insine sau un inger din cer ar veni sa va propovaduiasca o Evanghelie, deosebita de aceea pe care v-am propovaduit-o noi, sa fie anatema! Noi. Evident Pavel si poate asociatii lui pomeniti in vers. 2. Pavel de obicei foloseste pronumele de la persoana intai plural cand se refer numai la sine. Inger din cer. Pavel n-ar fi putut face o afirmatie mai puternica de certitudine cu privire la Evanghelie asa cum o prezentase el. Era de necrezut ca un inger din cer sa duca pe oameni in ratacire. O alta. [,,Decat aceea,” KJV]. Sau ,,contrarie cu aceea.” ,,Orice alta Evanghelie,” adica, o Evanghelie de un fel deosebit, ar fi contrara adevaratei Evanghelii. Dumnezeu nu se schimba, si nici nu Se contrazice pe sine Insusi. Anatema. [,,Blestemat,” KJV]. Gr. anathema, ,,ceva blestemat,” adica, dat razbunarii, aici, razbunarea lui Dumnezeu. In LXX anathema e folosit pentru substantivul ebraic cherem, inrudit cu verbul charam, si insemnand o persoana sau un lucru randuit nimicirii (vezi 1Sa 15:2). Spiritual el denota starea cuiva care e instrainat de Dumnezeu prin pacat. Asa cum e folosit in Noul Testament nu se refera la excomunicarea eclesiastica asa cum era practicata in secolele de mai tarziu, dar fara indoiala cuprindea vreo forma de separare de biserica. In cazul omului imoral din biserica din Corint, Pavel daduse sfatul ca el sa fie indepartat din biserica (1Cor 5:2). 1:9 Cum am mai spus, o spun si acum: daca va propovaduieste cineva o Evanghelie, deosebita de aceea pe care ati primit-o, sa fie anatema! Cum am mai spus. Evident cu prilejul unei vizite anterioare Pavel avertizase pe galateni cu privire la invatatorii mincinosi care urmau sa incerce sa strice Evanghelia (cf. Fapte 20:29.30). acea avertizare anterioara trebuia sa-i ocroteasca de astfel de impostori. O spun si acum. Trecerea de la ,,noi” la ,,eu” probabil reflecta un efort de a imprumuta autoritatea sa personala ca apostol afirmatiei pe care e gata sa o repete. Anatema. [,,Blestemat,” KJV]. Vezi vers. 8. 1:10 Caut eu oare, in clipa aceasta, sa capat bunavointa oamenilor, sau bunavointa lui Dumnezeu? Sau caut sa plac oamenilor? Daca as mai cauta sa plac oamenilor, n-as fi robul lui Hristos. Sa capat bunavointa oamenilor. [,,Sa conving oameni,” KJV; ,,Sa castig pe oameni,” G. Galaction]. Adica sa le plac si sa le castig favoarea. Comparati Mat 28:14. Cu certitudine ceea ce Pavel spusese mai inainte cu privire la galatenii insisi si cu privire la felul cum se sa se poarte cu aceia care se opun Evangheliei (Gal 16-9) nu poate fi interpretat ca o incercare de a castiga favoarea oamenilor. Numai Dumnezeu ar fi putut avea placere de o demascare atat de pozitiva a ratacirii. Poate ca aceasta intrebare era un raspuns la o acuzatie adusa impotriva lui de invatatorii mincinosi, in sensul ca el castigase favoarea galatenilor prin lingusire si subterfugiu. Robul lui Hristos. [,,Slujitorul lui Hristos,” KJV]. Ca serv al lui Hristos, Pavel trebuia sa faca tot ce poate pentru a mantui pe oameni, nu pentru a le placea. Daca ar fi cautata sa ,,placa oamenilor,” indiferent de obligatia lui ca predicator al Evangheliei, nu ar fi fost credincios chemarii sale ca serv al lui Hristos. Era cu neputinta chiar de a gandi sa se faca un astfel de compromis. E adevarat, el se facuse ,,totul tuturor” pentru a mantui pe unii (1Cor 9:22), dar facand asa el niciodata nu a facut compromis cu adevarul. El este ravnitor mai pe sus de toate sa mantuiasca oameni, si in scopul acesta el bucuros isi va sacrifica chiar si viata. 1:11 Fratilor, va marturisesc ca Evanghelia propovaduita de mine, nu este de obarsie omeneasca; Va marturisesc. [,,Certific,” KJV]. Pavel face cunoscut in mod solemn subiectul caruia capitolele 1:11 la 2:21 sunt consacrate. Nu .. de obarsie omeneasca. [,,Nu dupa om,” KJV]. Subiectul aflat in discutie este autoritatea lui Pavel ca apostol, si deci valabilitatea ,,Evangheliei” sale – a mantuirii prin credinti si nu prin ,,faptele legii”. El consacra mult spatiu relatarii detaliate a anumitor incidente de la data convertirii sale la conciliul de la Ierusalim, la care apostolii au recunoscut oficial chemarea lui la lucrarea de predicare a Evangheliei. Lucrul acesta era necesar din cauza pretentiei insistente a invatatorilor iudaizanti ca deoarece Pavel nu era unul din cei doisprezece, Evanghelia lui nu era apostolica si in consecinta nu era autentica. In vers. 12-24 el dovedeste originea divina a Evangheliei sale si in cap. 2:1-10 prezinta dovezi pentru a arata ca apostolii au recunoscut valabilitatea ei. 1:12 pentru ca, n-am primit-o, nici n-am invatat-o de la vreun om, ci prin descoperirea lui Isus Hristos. Descoperirea. [,,Revelatiunea,” KJV]. Gr. apokalupsis (vezi Apoc 1:1). Lui Isus Hristos. Adica, probabil o descoperire despre Hristos. Pavel era instruit cu privire la Evanghelie ,,de Isus Hristos,” nu ,,de oameni.” Aceasta ar cuprinde viziunea de pe calea spre Damasc, si descoperiri ulterioare, care par sa fi fost multe. In 2Cor 12:7 El vorbeste despre ,,stralucirea acestor descoperiri” [,,multimea descoperirilor”] pe care le primise. In Gal 1:17 el lasa a se intelege ca mare parte din aceasta instructiune a avut lor in cursul celor trei ani pe care el i-a petrecut in Arabia. Solitudinea pustiului procura un loc ideal pentru descoperire si contemplare. Deplinatatea instruirii sale este evidenta prin faptul ca la o vizita ulterioara la Ierusalim conducatorii n-au putut adauga nimic la ea (cap. 2:6). Ei au recunoscut valabilitatea chemarii sale la lucrarea Evangheliei si i-au dat mana dreapta de insotire ca apostol (vers 7-9). 1:13 Ati auzit, in adevar, care era purtarea mea de altadata, in religia Iudeilor. Cum, adica, prigoneam peste masura de mult Biserica lui Dumnezeu, si faceam prapad in ea; Purtarea. [,,Conversatia,” KJV]. Literal, ,,purtarea,” (cf. Efes 4:22). Experienta lui Pavel dinainte de convertire ca persecutor al bisericii, dintr-un spirit de loialitate fanatica fata de iudaism, dovedeste ca el nu-si formulase conceptia cu privire la Evanghelie inainte de convertirea sa. El aminteste galatenilor ca ei cunosc purtarea lui notorie. Aceasta pare sa fi fost o cunostinta comuna, deoarece in apararea lui inaintea regelui Agripa el a declarat ca felul sau de viata din tinerete era binecunoscut tuturor iudeilor (Fapte 26:4.5). zelul sau anterior pentru iudaism si pentru sistemul lui legal era diametral opus la ravna lui prezenta pentru libertatea Evangheliei (Fapte 2:6, 9-11). Aceasta aluzie la trecutul lui s-ar putea ca de asemenea sa fi fost intentionata sa atraga atentia la faptul ca opozitia lui prezenta fata de iudaism nu e rezultatul necunoasterii credintei iudaice, ci dimpotriva, din experienta lui personala. Peste masura de mult. Ravna lui Pavel de a persecuta intrecea pe aceea a altor iudei. Aceasta era pentru el o pasiune, asa cum predicarea Evangheliei a devenit mai tarziu. El nu fusese multumit cu tulburarea bisericii; el era pus s-o distruga total (vezi Fapte 8:3; 22:19; 26:10.11). Daca n-ar fi intervenit Dumnezeu, s-ar fi putut ca Pavel sa desfiinteze biserica aflata in fasa. Prapad. Gr. portheo, ,,a nimici.” 1:14 si cum eram mai inaintat in religia Iudeilor decat multi din neamul meu, de o varsta cu mine. Eram insufletit de o ravna nespus de mare pentru datinile stramosesti. Inaintat. [,,Profitat,” KJV]. Gr. prokopto, ,,a inainta,” ,,a progresa.” Cuvantul a fost folosit la origine cu privire la un explorator care isi taia calea prin hatis. Inainte de convertire Pavel fusese considerat ca o stea de prima marime care se urca pe cerul iudaismului. Cei de o varsta cu mine. [,,Egala,” KJV]. Literal, ,,contemporani.” Pavel se deosebise nu numai in teologie dar si in zel pentru tinerea cu strictete a cerintelor rituale ale legii. Fara indoiala el se refera la tinerii din generatia sa care studiasera la Ierusalim pe langa Gamaliel sau vreun alt invatator iudaic de seama. Timpuria lui promovare in Sinedriu (AA 112) marturiseste despre inalta stima in care il tineau mai marii lui. Datinele stramosesti. [,,Traditiile,” KJV]. Adica, legea orala spre deosebire de legea scrisa (vezi Mat 15:2; vol. V, p. 96). Legea orala se dezvoltase cu timpul ca o completare a legii scrise a lui Moise, si ajunsese sa fie considerata ca egala cu legea scrisa a lui Dumnezeu, daca nu mai presus de ea. Dar Isus declarase ca aceste datini stramosesti aveau efectul de a face legea lui Dumnezeu nula si fara valoare (vezi Marc 7:13). Unii comentatori sugereaza ca Pavel se poate sa fi apartinut partidei extremiste a fariseilor, care se considerau aparatori zelosi ai legii. Inaintea regelui Agripa, Pavel a marturisit ca traise dupa cea mai stricta partida a iudaismului (Fapte 26:4.5). 1:15 Dar cand Dumnezeu care m-a pus deoparte din pantecele maicii mele, si m-a chemat prin harul Sau, a gasit cu cale Dumnezeu – care m-a pus deoparte. Dovezile textuale sunt indreptatite (cf. p. 10) intre exprimarea aceasta si ,,Acela care m-a pus deoparte,” adica, pentru lucrarea de predicare a Evangheliei. De la nastere educatia si instruirea lui Pavel, credinta si practica lui fusese in acord cu traditiile iudaismului (vers. 14). Nu fusese nimic in fondul experientei lui care sa-l fi predispus sa respinga sistemul legal; de fapt, totul tinsese cu putere in directia opusa. Din punct de vedere omnesc nu exista o explicatie satisfacatoare a schimbarii sale de la credinta in mantuirea prin lege la mantuirea prin credinta. Schimbarea nu putea fi atribuita decat interpunerii directe a lui Dumnezeu. Prin harul Sau. Chiar inainte de nasterea lui fusese planul lui Dumnezeu de a folosi pe Pavel ca reprezentant al Sau pentru neamuri, si potrivit consimtamantului personal al lui Pavel, Dumnezeu prevazuse ca el avea sa raspunsa chemarii atunci cand aceasta avea sa vina. Pavel declara aici ca numirea lui ca apostol era determinata de Dumnezeu si nu de om. El nu facuse nimic pentru a merita aceasta inalta cinste si de aceea el o atribuie unui act al harului. Propriul sai elan pentru viata fusese cu totul diferit. Experienta pe calea spre Damasc ii aparuse o mare surpriza, dar acum o recunostea ca pe un act special al Providentei care il indemnase sa urmeze planul pe care Dumnezeu il avea pentru viata lui. 1:16 sa descopere in mine pe Fiul Sau, ca sa-L vestesc intre Neamuri, indata, n-am intrebat pe nici un om, Sa descopere … pe Fiul Sau. Convertirea lui Pavel la crestinism si insarcinarea lui de a predica Evanghelia au fost doua aspecte ale celei dintai intalniri personale cu Hristos cel inviat (vezi Fapte 26:12-19). Descoperirea, sau aratarea lui Hristos in persoana pe calea catre Damasc (1Cor 15:8) care a transferat loialitatea lui de la iudaism la crestinism, si experienta urmatoare a locuirii launtrice a lui Hristos (Gal 2:20) a fost ceea ce a dus la predicarea din partea lui cu succes a lui Hristos la pagani. Prin Pavel lumea urma sa afle multe lucruri cu privire la Hristos Isus si cu privire la planul lui Dumnezeu pentru omenire prin viata si moartea Lui. Pavel a devenit un instrument cu succes pentru predicarea Evangheliei deoarece aducea o marturie personala despre puterea Evangheliei. Intre neamuri. [,,Intre pagani,” KJV]. Insarcinarea lui Pavel catre neamuri fusese transmise de Anania la trei zile dupa viziunea de pe calea spre Damasc (vezi Fapte 9:9.15-17). Lui nu i s-a interzis sa predice iudeilor, dar raspunderea lui principala era pentru neiudei. La intrarea intr-o cetate el se ducea mai intai la sinagoga si acolo dadea marturie cu privire la Isus inaintea conationalilor sai, si acolo intalnea si pe oameni tematori de Dumnezeu dintre neamuri (vezi Fapte 13:14.43.48; 14:1; 17:1-4). N-am intrebat pe nici un om. [,,N-am conferit,” KJV]. Dovezi in plus pentru originea divina a insarcinarii sale erau evidente din faptul ca el n-a avut contact cu conducatorii din Ierusalim timp de trei ani (vers. 17) dupa convertirea sa, si ca nu primise invatatura de al ei cu privire al felul cum urma sa predice pe Isus. 1:17 nici nu m-am suit la Ierusalim la cei ce au fost apostoli inainte de mine, ci m-am dus in Arabia. Apoi m-am intors din nou la Damasc. Nici nu m-am suit. Pentru ca sa primeasca confirmarea oficiala a bisericii, Pavel ar fi trebuit sa se intalneasca cu apostolii mai vechi, conducatorii ei recunoscuti, din Ierusalim. Ca el n-a facut asa era dovada ca el nu considera necesar ca el sa faca lucrul acesta. Intr-un anumit sens el era ,,o starpitura” [,,un nascut prematur”] (1Cor 15:8), si apostol desi nu din cei doisprezece. M-am dus in Arabia. Nu se stie nici in ce parte a Arabiei a fost, nici cat timp a stat acolo. In nici un caz nu a durat mai mult de trei ani. Unii gandesc ca Pavel se refera la pustia din vecinatatea Damascului, poate cuprinzand cetatea insasi. Altii sugereaza ca scena salasluirii lui se poate sa fi fost pustia din apropiere de Muntele Sinai. Totusi e indoielnic ca Pavel ar fi vorbit despre regiunea aceea ca fiind ,,Arabia”. Succesiunea evenimentelor dintre convertirea lui Pavel si urmatoarea lui vizita la Ierusalim (vers. 18) trebuie sa fie completata din naratiunea data de Luca si din afirmatiile incidentale din alte locuri din scrierile lui Pavel. Luca nu mentioneaza vizita din Arabia, ci relateaza numai ca Pavel a predicat in Damasc dupa convertirea lui, si de acolo a mers la Ierusalim. Combinand informatiile din toate sursele, evenimentele perioadei aceleia de doi sau trei ani au fost dupa cum urmeaza. Dupa ce a petrecut un oarecare timp predicand in Damasc, Pavel s-a retras in Arabia. Cand a revenit la Damasc, predica lui pare sa fi atras atentia nefavorabila, deoarece s-a facut o incercare – fara indoiala starnita de iudei – de a-l aresta. Totusi, a izbutit sa scape, coborat ,,intr-o cosnita prin zid” (2Cor 11:33). Vezi p. 101; harta p. 226; vezi Fapte 9:24.25. 1:18 Dupa trei ani, m-am suit la Ierusalim sa fac cunostinta cu Chifa, si am ramas la el cincisprezece zile. Dupa trei ani. Pavel da galatenilor un raport detaliat al evenimentelor din experienta lui de dupa convertire, ca potrivnicii lui sa nu aiba ocazie de a spune ca el a vizitat in tara pe apostolii din Ierusalim candva in cursul acestei perioade si ca a primit invatatura sa de la ei. Tinta lui aparenta este de a clarifica problema cu privire la cat de mult timp de la convertirea lui pana cand sa fi mers la Ierusalim. ,,Trei ani” au trecut chiar pana sa-l fi vazut pe Petru, si in decursul acelui timp el deja predica. Sa fac cunostinta. [,,Sa vad,” KJV; ,,Sa-l cercetez,” G. Galaction]. Sau ,,sa vizitez”. Cand Pavel s-a dus la Ierusalim, acesta a fost anume pentru a vedea pe Petru, si nu pentru a primi invatatura de la el sau pentru a capata permisiunea de a predica. Pare ca scopul lui Pavel era de a face cunostinta cu Petru si pentru a dobandi prietenia lui. La Ierusalim Barnaba a intalnit pe Pavel si l-a prezentat anumitor apostoli, informandu-i cu privire la convertirea lui si la indrazneala lui de a declara public ca Isus este Fiul lui Dumnezeu (vezi Fapte 9:27). Chifa. [,,Petru,” KJV]. Dovezi textuale importante pot fi citate (cf. p. 10) pentru exprimarea ,,Chifa” (vezi Mat 16;18). Cincisprezece zile. In decursul acestei scurte ramaneri in cetate Pavel a fost ocupat cu predicarea si discutarea cu iudeii de limba greaca, si numai o scurta parte din acest timp ar fi putut fi petrecuta cu apostolii (Fapte 9:28.29). Curand s-a dezvoltat ura, si s-a pornit o miscare pentru a-l nimici. Intr-o zi pe cand era in Templu a fost instiintat in vedenie ca paraseasca repede Ierusalimul (Fapte 22:17-21). Fara indoiala Pavel ar fi prelungit vizita sa la Ierusalim daca nu ar fi fost darza impotrivire, amenintarea cu moartea si instiintarea divina de a pleca. Scopul lui in mentionarea acestei vizite era de a dovedi ca apostolii cei mai de seama facusera cunostinta cu el la data aceea timpurie, acceptasera convertirea lui ca autentica, si, este dedus, au aprobat interpretarea pe care o da el Evangheliei (Gal 1:24). Ca oameni cu raspundere, Petru si Iacob (vers. 18.19) nu ar fi neglijat de a face cunostinta cu invataturile lui Pavel sau de a-l fi oprit sa mai vorbeasca daca ar fi dezaprobat ceea ce el invata. Mentiunea specifica a ,,cincisprezece zile” da un ton de realitate relatarii si sugereaza imposibilitatea ca el sa fi primit invatatura extensiva pe cand era acolo. 1:19 Dar n-am vazut pe nici unul altul dintre apostoli, decat pe Iacov, fratele Domnului. Altul dintre apostoli. In afara de cei doisprezece mai erau si altii de care s-a vorbit la un timp sau altul ca fiind apostoli, dar care niciodata nu au fost considerati ca apartinand grupului ales si imputernicit de Isus (vezi Rom 16:7; 1Tes 2:6). Iacob, fratele Domnului. Unii identifica pe acest Iacob cu fiul lui Alfeu, explicand ca ,,fratele” trebuie inteles in sensul general de ,,var” sau vreo alta rudenie apropiata. Identificarea aceasta provine din credinta ca Pavel se refera la acest Iacob ca la un apostol. Limbajul, insa, nu cere o astfel de concluzie si identificarea e foarte improbabila (vezi Mat 13:55; vezi Marc 3:18). 1:20 In cele ce va scriu, iata, inaintea lui Dumnezeu, nu mint. Nu mint. Pavel jura in mod solemn privitor la veracitatea a ceea ce el considera parte cat se poate de insemnata a relatarii sale. 1:21 Dupa aceea m-am dus in tinuturile Siriei si Ciliciei. Siriei si ale Ciliciei. Pavel a fost trimis de la Ierusalim din cauza complotului contra vietii lui (Fapte 9:29.30). Domnul instiintandu-l intr-o viziune sa fuga repede din cetate (vezi cap. 22:17.18). la data aceea Siria si Cilicia erau unite sub o singura administratie provinciala (vezi harta din fata p. 33). Tars, cetatea natala a lui Pavel, era in Cilicia. Raportul Noului Testament trece in tacere peste urmatorii vrei cinci ani (vezi cele de la Fapte 9:30). Se presupune ca Pavel s-a angajat in lucrare activa de predicarea Evangheliei in Tars si imprejurimile lui. La vreo cinci ani mai tarziu Barnaba s-a dus la Tars si a adus pe Pavel cu el la Antiohia, unde amandoi au propovaduit timp de un an intreg (Fapte 11:25.26). 1:22 Si eram inca necunoscut la fata Bisericilor lui Hristos, care sunt in Iudea. Necunoscut la fata. Pavel probabil a devenit cunoscut crestinilor din Ierusalim in timpul celor cincisprezece zile pe care el le-a petrecut acolo, deoarece Luca spune ca el se ducea si venea impreuna cu ei in Ierusalim (Fapte 9:26-28), dar nu la comunitatile crestine din afara de cetate. 1:23 Ele auzeau doar spunandu-se: Cel ce ne prigonea odinioara, acum propovaduieste credinta, pe care cauta s-o nimiceasca odinioara. Prigonitorul nostru. [,,Cel care ne prigonea,” KJV]. Pavel fusese cu totul sincer in persecutarea acestei secte urate (vezi Fapte 26:9.10). nefiind multumit de a desfiinta crestinismul din Ierusalim si din cetatile Iudeii, el si-a urmarit tinta chiar si in regiuni dincolo de Palestina. Vesteste credinta. Ce schimbare se petrecuse cu persecutorul! Vesti despre acest miracol al credintei se raspandeau pretutindeni. Pavel aici noteaza ca iudeii din Palestina recunosteau calitatea autentica a predicarii si a invataturii sale. Pare ca nimeni nu descoperea vreo diferenta insemnata intre Evanghelia lui si aceea proclamata de apostolii insisi. 1:24 Si slaveau pe Dumnezeu din pricina mea. Din pricina mea. [,,In mine,” KJV]. Adica, ei gaseau in Pavel, in convertirea lui, si in lucrarea lui, un motiv de a lauda pe Dumnezeu. COMENTARII ELLEN G. WHITE 1 AA 127, 387 3 AA 384 3, 4 AA 208 4 DA 266; MH 70 6–8AA 384 6–9EW 27 8 GC 243 10 2T 492 11–16AA 386 17 AA 125; Ed 65; SR 274 17, 18 AA 128 21, 23 AA 156 24 GW 65; 6T 413 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: