Printable ModeEzra, 6
|
6:1 Atunci imparatul Dariu a dat porunca sa se faca cercetari in casa scrisorilor unde se puneau vistieriile in Babilon. Atunci imparatul Dariu. Cererea lui Tatnai, satrapul asistent al satrapiei "Dincolo de Rau", a intrat imediat in atentia lui Dariu (cap. 5,17). A dat porunca. [A facut un decret, KJV]. De preferat, "a dat o porunca", intrucat un "decret" nu era necesar pentru efectuarea unei cercetari in arhivele imparatesti cu privire la documentul acela. Casa scrisorilor. [Casa sulurilor, KJV]. Literal, "casa cartilor" adica biblioteca sau arhivele imparatesti. In ce priveste observatia ca "vistieriile" erau pastrate acolo, vezi la cap. 5,17. In Babilon. Se pare ca Tatnai a preluat impresia de la iudei in timpul vizitei lui la Ierusalim ca documentul original ar putea sa se afle in arhivele imparatesti de la Babilon. De aceea, el a sugerat ca Babilonul era locul unde sa se faca cercetarea (cap. 5,17). Dariu a urmat sugestia aceasta si a dispus sa se faca o cercetare la Babilon care, totusi, nu s-a dovedit rodnica. 6:2 Si s-a gasit la Ahmeta, capitala tinutului Mediei, un sul pe care era scrisa aceasta aducere aminte: S-a gasit la Ahmeta. Cand documentul la care se referea scrisoarea lui Tatnai nu s-a gasit, se pare ca s-a dat ordin pentru extinderea cercetarii in arhivele imparatesti din celelalte capitale persane, Ecbatana si Susa. Aceasta arata un efort sincer din partea imparatului si a functionarilor lui de a fi cinstiti si de a face o cercetare amanuntita inainte de a ajunge la o concluzie. Aceasta ii plaseaza pe persi intr-o lumina cat se poate de favorabila. Ei ar fi putut sa intrerupa cercetarea dupa ce nu a fost descoperit la Babilon nici un decret al lui Cir cu privire la iudei. Extinzand cercetarea in alte locuri unde se pare ca se stia ca erau depozitate documente oficiale ale primului an al lui Cir, acesti slujbasi au facut tot ce le-a stat in putinta ca sa ajunga la o concluzie cinstita, impartiala. Ahmeta era vechea capitala a Mediei. In persana veche era numita Hagmatana si in greceste Ecbatana. Astazi orasul este numit Hamadan. Asezata in muntii iranieni apuseni, la 1.829 m deasupra nivelului marii, era folosita de imparatii persani ca una din capitalele lor de vara. Babilonul, asezat pe valea raului, devenea inconfortabil de cald in timpul verii. Populatia prezenta a orasului Hamadan, compusa din turci, armeni, persi si iudei, este de aproape 100.000. Faptul ca documentul s-a gasit la Ecbatana si nu la Babilon arata ca Cir locuia acolo cand s-a emis decretul. Legatura dintre aceasta si data emiterii decretului a fost deja subliniata in cele comentate la cap. 1,1. Un sul. Toate documentele perioadei Imperiului persan care au fost descoperite in regiunea Mesopotamiei si Persiei sunt tablite cuneiforme. Datorita conditiilor climaterice din aceste tari, rapoarte persane scrise pe material perisabil, precum papirus sau piele, nu au supravietuit. Totusi, documentele persane pe papirus sau piele din perioada aceea s-au pastrat in Egipt, dovedind exactitatea afirmatiei facute aici ca decretul oficial al lui Cir era scris pe un sul si nu pe o tablita de lut. Intrucat limba oficiala si universala a Imperiului persan era aramaica, asa cum dovedesc documentele gasite in Egipt, poate fi de la sine inteles ca decretul lui Cir a fost scris in aramaica. 6:3 In anul intai al domniei imparatului Cir, imparatul Cir a dat aceasta porunca privitoare la Casa lui Dumnezeu din Ierusalim: Casa sa fie zidita iarasi, ca sa fie un loc unde sa se aduca jertfe, si sa aiba temelii tari. Sa aiba o inaltime de saizeci de coti, o latime de saizeci de coti, Porunca. Vezi la cap. 1,1-4. Deosebirile sumare dintre copia aceasta a decretului si aceea raportata in cap. 1,1-4 se datoreaza faptului ca aceasta copie a fost numai pentru uz oficial, in timp ce cealalta a fost publicata. Decretul facut public continea un permis de reintoarcere in Palestina pentru a rezidi Templul de acolo si de a colecta bani in scopul acesta, dar nu mentiona decizia lui Cir de a sustine ridicarea Templului din fonduri publice (vezi la cap. 1,4). Totusi, copia decretului care a servit ca directiva pentru slujbasii imparatiei afirma clar ca tezaurul imperial avea sa suporte costurile (cap. 6,4). In copia aceasta se dadeau instructiuni exacte cu privire la metoda de construire. Inaltime. Cifra data aici pentru inaltimea noului Templu este de doua ori mai mare decat cea a Templului lui Solomon, iar largimea, de trei ori mai mare (vezi 1 Regi 6,2). Lungimea noii constructii nu este data; aceea a Templului lui Solomon era de 60 de coti. Totusi, noul edificiu se spunea ca este "ca o nimica" in comparatie cu acela al lui Solomon (Hagai 2,3), iar aceia care vazusera Templul lui Solomon au plans cand au vazut temelia noi cladiri din cauza inferioritatii evidente a acesteia din urma (Ezra 3,12; cf. PK 564). Nu e imposibil ca lungimea masurii de cot a decretului lui Cir sa difere cumva de aceea a iudeilor, desi nu e cu putinta ca diferenta sa fie atat de mare incat sa inlature aparenta nepotrivire dintre faptele notate. E mult mai just sa se creada ca Cir a permis construirea unui edificiu mult mai mare decat au realizat de fapt iudeii. Dar avand subventie imparateasca (vezi la cap. 1,4), este greu de gandit ca ei ar fi fost multumiti cu o constructie cu mult mai modesta decat aceea a lui Solomon. S-ar putea ca dimensiunile dat in decretul lui Cir sa fi fost numai pentru fatada Templului, care era de dimensiuni mult mai mari decat restul cladirii. 6:4 trei randuri de pietre cioplite si un rand de lemn nou. Cheltuielile vor fi platite din casa imparatului. Un rand de lemn nou. Vezi la cap. 5,8. Cheltuielile. Vezi la cap. 1,4 si 6,3. 6:5 Mai mult, uneltele de aur si de argint ale Casei lui Dumnezeu, pe care le luase Nebucadnetar din Templul de la Ierusalim si le adusese la Babilon, sa fie date inapoi, duse in Templul din Ierusalim la locul unde erau, si puse in Casa lui Dumnezeu. Uneltele de aur si de argint. Vezi la cap. 1,7-11. 6:6 Acum, Tatnai, dregatorul de dincolo de Rau, Setar-Boznai, si tovarasii vostri de slujba din Afarsac, care locuiti dincolo de Rau, departati-va de locul acesta. Tatnai. Cu privire la Tatnai si la ceilalti barbati mentionati aici, vezi la cap. 5,3.6. Departati-va de locul acesta. Se poate ca autorul raportului oficial incorporat in Ezra 6 sa fi prescurtat sau concentrat scrisoarea lui Dariu, si sa fi redat numai partile esentiale din ea - un rezumat al decretului lui Cir -si decretul de confirmare al lui Dariu. Primul punct important al scrisorii lui Dariu il constituie avertizarea slujbasilor satrapiei de "Dincolo de Rau" de a nu se amesteca in lucrarea de la Ierusalim. Limbajul intregii scrisori arata ca statul era carmuit de un imparat puternic si hotarat. Unele dintre decretele altor carmuitori persani descopera clar nehotarare din partea monarhilor care le promulgau. 6:7 Lasati sa mearga inainte lucrarile acestei case a lui Dumnezeu; dregatorul Iudeilor si batranii Iudeilor s-o zideasca iarasi pe locul unde era. Verset ce nu a fost comentat. 6:8 Iata porunca pe care o dau cu privire la ce veti avea de facut fata de acesti batrani ai Iudeilor, pentru zidirea acestei Case a lui Dumnezeu: cheltuielile, luate din averile imparatului venite din birurile de dincolo de Rau, sa fie platite indata oamenilor acestora, ca sa nu inceteze lucrul. Porunca pe care o dau. Dariu nu a fost multumit sa trimita lui Tatnai o copie a decretului lui Cir, pentru ca sa-l informeze cu privire la dreptul iudeilor de a continua sa lucreze la Templu. El a confirmat decretul anterior printr-un altul, al sau personal, unul care a depasit chiar si prevederile generoase ale celui anterior (vezi la cap. 1,7). Cheltuielile. Cir decretase ca reconstruirea Templului de la Ierusalim sa fie sustinuta din fonduri publice (v. 4). Poate ca partea aceasta a decretului nu a fost adusa niciodata indeplinire (vezi cap. 4,4.5), deoarece se pare ca samaritenii au reusit sa impiedice realizarea intentiilor bune ale lui Cir. Cand Dariu a aflat din copia decretului lui Cir gasita la Ecbatana ca li se fagaduise iudeilor sprijin financiar, poate ca a intrebat trezorierul imperial cati bani au fost cheltuiti cu Templul de cand fusese dat primul decret. Faptul ca imparatul s-a suparat lui cand a primit informatia ca nu fusese dat decat putin sau chiar nimic pana atunci este subinteles din limbajul hotarat al scrisorii lui catre Tatnai: "departati-va de locul acesta" (v. 6), "lasati sa mearga inainte lucrarile" (v. 7), "sa nu inceteze lucrul" (v. 8), "fara nici o lipsa" (v. 9) si indeosebi din amenintarile din versetul 11, in cazul in care decretul acesta ar fi fost ignorat. Cir fixase doar vag sursa ajutorului financiar ca fiind "casa imparatului" (v. 4), care ar fi putut sa insemne ca fondurile urmau sa vina din fonduri imparatesti, cu toate ca toti banii publici erau cheltuiti dupa dorinta imparatului. Dariu, insa, a ordonat ca cheltuielile legate de oamenii intrebuintati la Templu sa fie platite de satrapul de "Dincolo de Rau" din tributul imparatesc al provinciei. In felul acesta, se presupune ca n-a fost pusa nici o povara suplimentara asupra contribuabililor. Multi comentatori moderni au pus la indoiala veracitatea acestei parti a decretului, declarand ca este inimaginabil ca un imparat persan sa poata fi atat de mult interesat de Templul unei natiuni departate si neinsemnate. Totusi, istoria profana ne prezinta cazuri asemanatoare. Aceasta era politica lui Cir nu numai cu privire la Templul de la Ierusalim, dar si cu privire la multe alte temple (vezi la cap. 1,2). Se raporteaza ca, dupa cucerirea Egiptului, Cambise, fiul lui Cir, a dispus ca Templul lui Neith de la Sais sa fie curatat, a asigurat preotimii lui venitul obisnuit si i-a oferit daruri imparatesti, asa cum facusera anterior imparatii egipteni. Chiar si Antioh cel Mare a dat iudeilor mari daruri in vin, untdelemn, mirodenii, grau si sare pentru jertfe si bani pentru terminarea Templului (Antiquities xii, 3,3) ca apreciere a loialitatii lor de la inceputul domniei lui. 6:9 Lucrurile trebuincioase pentru arderile de tot ale Dumnezeului cerurilor, vitei, berbeci si miei, grau, sare, vin si untdelemn, sa li se dea, la cerere, preotilor din Ierusalim, zi de zi, si fara nici o lipsa, Vitei, berbeci si miei. Acestea erau principalele animale de jertfa ale iudeilor - un miel fiind cerut in fiecare dimineata si seara, inca doi in Sabat, sapte la fiecare mare sarbatoare si la inceputul fiecarei luni si 14 in fiecare zi in cursul Sarbatorii corturilor. Aceasta ar face in total peste o mie in cursul unui an. La miei se mai adaugau berbeci si vitei pentru ocaziile mai solemne. Un alt animal de jertfa obisnuit era "un ied". Grau, sare, vin si untdelemn. Aceste lucruri erau necesare pentru "jertfele de mancare" care insoteau orice ardere de tot (Exod 29,40.41; vezi la Levitic 2,13). La cerere. [Potrivit cu functia, KJV]. Era o concesiune cat se poate de rara facuta iudeilor aceea de a permite preotilor lor sa fixeze suma de sprijin pe care ei urmau sa o primeasca de la satrap. Dariu trebuie sa fi avut incredere ca iudeii nu aveau sa abuzeze de generozitatea lui. Integritatea unor oameni ca Daniel, Mardoheu, Ezra, Neemia si poate altii facusera fara indoiala o adanca impresie asupra monarhilor sub care slujisera. Este posibil ca anumiti iudei cu influenta sa fi fost folositi la departamentul de stat al Imperiului persan. Mana unuia dintre acesti barbati a avut probabil un rol in pregatirea acestui decret al lui Dariu. 6:10 ca sa aduca jertfe de bun miros Dumnezeului cerurilor, si sa se roage pentru viata imparatului si a fiilor lui. Sa se roage. Solicitarea ca bunavointa si generozitatea imparatului sa fie rasplatite prin jertfe si rugaciuni in favoarea lui e foarte asemanatoare cu aceea din inscriptia pe cilindrul de lut al lui Cir deja mentionat (vezi la cap. 1,2). Acolo imparatul declara ca a reinfiintat cultul dumnezeilor babilonieni pentru ca babilonienii sa-i roage zilnic pe Bel si pe Nahu sa ii binecuvanteze pe el si pe fiul sau, Cambise, cu viata lunga. Faptul ca iudeii nu se opuneau indeplinirii unei astfel de cereri se poate deduce din practica de pe vremea Macabeilor de a aduce jertfe in favoarea regilor seleucizi (1 Mac. 7,33). 6:11 Si iata porunca pe care o dau cu privire la oricine va calca porunca aceasta: sa se scoata din casa lui o barna, s-o ridice ca sa fie spanzurat pe ea, si casa sa i se prefaca intr-o gramada de gunoi. Spanzurat. Nu spanzurarea pe care o cunoastem noi, ci tragerea in teapa, o forma cruda de executare practica pe scara larga de asirieni. Multe din basoreliefurile lor prezinta oameni trasi in teapa, mai ales vrajmasi prinsi. Erau cunoscute doua tipuri de tragere in teapa. La fiecare tip, era fixat in pamant un par cu un varf ascutit. Victima goala era apoi trasa in teapa facand-o sa treaca prin trupul lui fie de la sezut in sus, fie prin piept. Amenintari de felul celor pe care Dariu le atasa decretului acesta sunt obisnuite in documentele vechi. In lumina practicii domnitorilor absolutisti din antichitate, amenintarile din acest decret nu par iesite din comun. Oamenii care citeau decretele imparatesti din Orientul antic erau obisnuiti cu ele si a erau adesea martori la executarea lor. De pilda, vestitul cod al lui Hamurabi contine vreo 250 de imprecatii la adresa acelora care ar schimba prevederile lui. Dariu considera ca decretul lui avea nevoie de un limbaj tare. Samaritenii se dovedisera iscusiti in arta sfidarii poruncilor imparatesti. Decretul urmarea sa ii inspaimante, prin aceasta oprindu-i sa mai faca rau. 6:12 Dumnezeul care a pus sa locuiasca in locul acela Numele Lui sa rastoarne pe orice imparat si pe orice popor, care ar intinde mana sa calce cuvantul meu, ca sa nimiceasca aceasta Casa a lui Dumnezeu din Ierusalim! Eu, Dariu, am dat porunca aceasta. Sa fie implinita intocmai. Verset ce nu a fost comentat. 6:13 Tatnai, dregatorul de dincoace de Rau, Setar-Boznai, si tovarasii lor de slujba, au implinit intocmai porunca aceasta pe care le-a trimis-o imparatul Dariu. Tatnai. Cu privire la oamenii amintiti aici, vezi la cap. 5,3.6. Au implinit intocmai. [Au facut grabnic, KJV]. Nefiind dusmanii iudeilor, asa cum reiese din actiunile lor anterioare si din scrisorile lor catre Dariu, Tatnai si ceilalti functionari au indeplinit cu placere porunca imparateasca. Vointa imparatului a fost adusa la cunostinta lor prin cuvinte clare, iar ei au trecut la executarea ei cu sarguinta. Terminarea rapida Templului trebuie sa fie atribuita in parte si bunavointei lor. Aceasta trebuie sa fi cerut din partea lui Tatnai si a suitei lui vizite dese la Ierusalimul si o studiere atenta a nevoilor financiare si a numarului de animale de jertfa considerate necesare pentru serviciul Templului (vezi la v. 9). 6:14 Si batranii Iudeilor au zidit cu izbanda, dupa prorocirile prorocului Hagai, si ale lui Zaharia, fiul lui Ido; au zidit si au ispravit, dupa porunca Dumnezeului lui Israel, si dupa porunca lui Cir, lui Dariu, si lui Artaxerxe, imparatul Persilor. Cu izbanda. Iudeii, care avusesera atatea necazuri si dezamagiri in cursul ultimilor ani, n-ar fi putut sa se astepte la o surpriza mai mare si mai plina de bucuria ca mesajului noului decret al lui Dariu. Astfel, dintr-odata s-au implinit profetiile lui Hagai, care le reamintise ca Dumnezeul lor era stapanul argintului si aurului si ca urma sa fie usor pentru El sa procure mijloacele necesare incheierii lucrarii pe care o incepusera in credinta (Hagai 2,8). In ziua cand fusese pusa temelia cea noua, Domnul fagaduise: "Din ziua aceasta Imi voi da binecuvantarea Mea (Hagai 2,19)." Minunata a fost implinirea! De fapt, binecuvantarile primite trebuie sa fi intrecut cele mai indraznete sperante ale lor. Celalalt profet al acelor zile intrebase: "Cine dispretuieste ziua inceputurilor slabe?" (Zaharia 4,10). Cat de vrednice de mila si slabe pareau sa fie eforturile lor cand au inceput a doua oara sa zideasca Casa Dumnezeului lor? Cu toate ca ascultasera de profeti si incepusera sa zideasca, in inima lor era frica. Erau inconjurati de dusmani. Totusi, ei se increzusera in cuvantul profetului, care afirmase categoric ca "mainile lui Zorobabel", care "au intemeiat Casa aceasta," "o vor si sfinti" si ca in felul acesta ei aveau sa cunoasca faptul ca Domnul ostirilor il trimisese la ei (Zaharia 4,9). Artaxerxe. Unii comentatori mai vechi care il identifica pe Artaxerxe din cap. 4,7 cu falsul Smerdis, fireste ca l-au identificat pe Artaxerxe din cap. 6,14 tot cu falsul Smerdis. Dar imparatul mentionat aici e imparatul Artaxerxe I pentru doua motive: (1) E greu de conceput ca Smerdis ar fi emis un decret favorabil, dupa ce fusese ostil - toate acestea in rastimpul a sapte luni ale domniei sale. (2) Deoarece Artaxerxe mentionat aici este pus aici pe lista in ordine dupa Dariu. Pe timpul lui Ezra, Cir, Dariu si Artaxerxe dadusera toti decrete privitoare la Templu si la slujbele lui. Pare sa existe o contradictie intre afirmatia ca decretul lui Artaxerxe a fost necesar pentru incheierea Templului si afirmatia din v. 15 ca Templul a fost "ispravit" in timpul domniei lui Dariu. Aceasta contradictie aparenta poate fi rezolvata printr-o presupunere logica, si anume ca infrumusetarea Casei Domnului de catre Artaxerxe (cap. 7,27) era intr-un sens foarte real o finisare a cladirii Templului. Prin urmare Ezra s-a simtit indreptatit sa-l includa pe Artaxerxe ca al treilea dintre imparatii ale caror decrete au facut cu putinta restaurarea Templului si a Ierusalimului (vezi cap. 7,27; 9,9). Mentionarea imparatului Artaxerxe in versetul acesta este dovada ca Ezra (cartea) nu a fost scrisa pe vremea lui Zorobabel, ci pe vremea lui Ezra, probabil in timpul domniei lui Artaxerxe. 6:15 Casa a fost ispravita in ziua a treia a lunii Adar, in al saselea an al domniei imparatului Dariu. Ispravita. Este data ziua exacta a incheierii Templului, probabil si ziua dedicarii descrisa in v. 16-18. Adar 3 din al 6-lea an de domnie al lui Dariu I era aproximativ 12 martie 515 i.Hr., cu sase saptamani inainte de Paste. Rezidirea Templului, incepand cu ziua cand a fost pusa piatra de temelie a doua oara (24 Kislev, anul al 2-lea al lui Dariu) si terminand cu ziua cand au fost incheiate lucrarile, acopera aproximativ 4 ani si 3 luni, cu aproape 2 ani si 3 luni mai putin decat ii luase lui Solomon sa construiasca Templul sau. Motivul acestei diferente sta probabil in faptul ca Solomon a trebuit ca intai sa pregateasca o suprafata plana pe care sa inalte diferite cladiri care apartineau Templului, o sarcina de proportii insemnate. Cu toate ca infrastructurile actuale ale zonei Templului de la Ierusalim dateaza din timpurile lui Irod sau de mai tarziu, in masura in care pot fi observate, descopera eforturile uriase care trebuie sa fi fost facute de catre constructorii initiali pentru ca sa zideasca o fundatie pe care sa fie inaltat Templul si multele lui cladiri auxiliare. Cand s-au intors exilatii, au descoperit probabil ca cea mare parte a fundatiei era inca buna de folosit, fara sa necesite lucrari de reparatie costisitoare si consumatoare de timp. In plus, constructiile se pare ca au fost mai putin elaborate si numeroase decat pe timpului Solomon si probabil mai putin impodobite (vezi cap. 3,12). De asemenea, o anumita parte din constructie fusese facuta de cand fusese emis primul decret. Poate ca acestea sunt unele sau toate motivele pentru care construirea celui de-al doilea templu a fost facuta intr-o perioada relativ scurta. Nu avem nici un fel de informatii cu privire la dimensiunile noului Templu, numarul cladirilor auxiliare, aranjamentul si forma lor exterioara. Se poate ca templul lui Solomon sau templul ideal al lui Ezechiel (Ezechiel 40-42) sa fi servit ca model pentru unele parti. Reiese clar faptul ca Templul acesta, ca si cel al lui Solomon, aveau cladiri auxiliare, din texte precum cele din Ezra 8,29; Neemia 12,44; 13,4.5, unde sunt mentionate anumite incaperi in legatura cu Templul. In unele dintre camerele acestea erau pastrate visteriile Templului; altele serveau ca acareturi pentru unii preoti. Conform 1 Mac. 4,38, Templul era inconjurat de mai multe curti. 6:16 Copiii lui Israel, preotii si Levitii, si ceilalti fii ai robiei, au facut cu bucurie sfintirea acestei Case a lui Dumnezeu. Au facut... sfintirea. Raportul acestei serbari de sfintire este scurt, cuprinzand doar cateva informatii: (1) a fost o sarbatoare de bucurie; (2) a fost adus un mare numar de jertfe si (3) slujitorii Templului, preotii si levitii au indeplinit slujbele prescrise de legea lui Moise incepand cu acea zi. Desigur ca muzica a jucat un rol important in activitatile zilei de sfintire, intrucat ocaziile anterioare similare au fost insotite de multa muzica (vezi 1 Cronici 16,4-36; 2 Cronici 29,25-29). 6:17 Au adus, pentru sfintirea acestei Case a lui Dumnezeu, o suta de vitei, doua sute de berbeci, patru sute de miei, si, ca jertfe ispasitoare pentru tot Israelul, doisprezece tapi, dupa numarul semintiilor lui Israel. O suta de vitei. Numarul jertfelor aduse in cursul slujbei de sfintire este mic in comparatie cu slujbe asemanatoare savarsite in timpul domniei lui Solomon (1 Regi 8,63), a lui Ezechia (2 Cronici 30,24) si a lui Iosia (2 Cronici 35,7). Sutele au inlocuit acum miile oferite anterior. Lui Israel. [Intregului Israel, KJV]. In v. 16 se vorbeste despre adunare ca fiind "copiii lui Israel". Scriitorul are grija sa prezinte pe exilatii intorsi ca fiind "Israel", nu numai "Iuda" (vezi cap. 2,70; 3,1; 4,3; 5,1). Numarul tapilor jertfiti a fost de 12 (cap. 6,17), numarul semintiilor din imparatia nedivizata. Putem presupune ca se intorsesera cu Zorobabel reprezentanti din fiecare semintie si ca prin urmare era posibil ca poporul reorganizat sa fie privit ca "Israel" (vezi Neemia 11,20; Ieremia 50,4; Ezechiel 37,15-19; Zaharia 8,13; Maleahi 1,11). Totusi, cei mai multi dintre exilatilor repatriati erau din semintiile lui Iuda si Beniamin si ca urmare erau in mod normal numiti "Iuda" (Ezra 4,1.6; 5,1; Zaharia 8,15). Dornic sa scoata in evidenta priveliste mai generoasa si mai mareata si sa vada in cei adunati ramasita intregului popor al lui Dumnezeu, Zorobabel a randuit aceasta solemna ocazie cand au fost adusi 12 tapi ca jertfa pentru pacat, unul pentru fiecare semintie. Ezra a urmat aceeasi procedura cand a sosit la Ierusalim cu a doua grupa de exilati, 60 de ani mai tarziu (Ezra 8,35). 6:18 Au pus pe preoti, dupa cetele lor, si pe Leviti, dupa impartirile lor, pentru slujba lui Dumnezeu la Ierusalim, cum este scris in cartea lui Moise. Preoti, dupa cetele lor. Terminarea noului Templu a fost in mod natural urmata de un asezarea deserventilor de la Templu, potrivit cel facut initial de David (vezi 1 Cronici 23,6-23; 24,1-19). Aceasta ordonare a fost intemeiata pe randuielile legii cu privire la slujbele respective ale celor doua categorii - preoti si leviti - asa cum sunt aratate in cartea Numeri (cap. 3,6-10; 8,6-26), dar "cetele" propriu zise n-au fost stabilite decat pe vremea lui David. 6:19 Fiii robiei au praznuit Pastele in a patrusprezecea zi a lunii intai. Praznuit Pastele. Este de observat ca incepand cu acest verset autorul se intoarce la folosirea ebraicei si continua in ebraica pana la cap. 7,11. Faptul ca Ezra a scris parti din cartea sa in ebraica si parti in aramaica poate sa fie explicat cel mai simplu spunand ca ambele limbi erau bine cunoscute de iudei. Aramaica era limba obisnuita in Imperiul persan. Decretele oficiale erau scrise in ea. Un numar de sarbatori de Paste deosebit de solemne au fost praznuite in istoria iudaica, si acestora li s-a acordat a atentie speciala de catre scriitorii Bibliei. Asa sunt Pastele praznuite de Ezechia dupa ce a curatit Templul (2 Cronici 30) si acelea praznuite de Iosia dupa terminarea reformei sale (2 Cronici 35). Ambele sarbatori de Paste insoteau o redesteptare a inchinarii de la Templu dupa o perioada de apostazie. Ezra aseaza in aceeasi categorie Pastele care a venit dupa sfintirea noului Templu. Aceasta nu insemna ca exilatii nu sarbatorisera Pastele inainte de anul 515 i.Hr., intrucat Ezra 5,5 contine informatia ca ei au tinut "toate sarbatorile inchinate Domnului" indata ce au sosit in patria lor. Totusi, acest prim Paste dupa incheierii construirii noului Templu marca reinstaurarea deplina a randuielilor religioase regulate, mai mult sau mai putin suprimate de la data nimicirii primului Templu. A patrusprezecea zi. Ziua fixata de legea lui Moise (vezi Exod 12,6). Aceasta insemna aproximativ 21 aprilie 515 i.Hr. 6:20 Preotii si Levitii se curatisera cu totii, asa ca toti erau curati; au jertfit Pastele pentru toti fiii robiei, pentru fratii lor preotii, si pentru ei insisi. Se curatisera cu totii. Traducerea v. 20, asa cum apare in KJV si RSV, este probabil corecta, desi urmatoarea a fost aparata de un numar de comentatori: "Deoarece preotii se curatisera, in timp ce levitii erau toti curati, ca un om". Aceia care adopta aceasta ultima traducere cred ca levitii sunt cei la care se face referire in a doua jumatate a v. 20 ca au sacrificat Pastele atat pentru preoti, cat si pentru laici, fiind mai sfintiti decat preotii. O asemenea situatie este descrisa in 2 Cronici 29,34, unde levitii pe vremea lui Ezechia sunt descrisi ca fiind mai curati la inima ca preotii. Totusi, cei mai multi traducatori adopta traducerea din KJV. Aceasta redare nu face nici o deosebire intre preoti si leviti, sustinand ca amandoua categoriile de slujitori ai Templului erau la fel de pregatiti pentru aceasta solemna ocazie si ii prezinta pe preoti si pe leviti ca lucrand impreuna la sacrificarea mieilor de Paste. 6:21 Copiii lui Israel, intorsi din robie, au mancat Pastele, impreuna cu toti cei ce se departasera de necuratia neamurilor tarii si care s-au unit cu ei ca sa caute pe Domnul, Dumnezeul lui Israel. Se departasera. Dupa ce mentioneaza pe exilatii reintorsi, Ezra vorbeste aici despre o a doua grupa de israeliti care ia parte la praznuirea Pastelui. Acestia ar putea fi unii dintre "cei mai saraci din tara" lasati de Nebucadnetar in 586 i.Hr. ca sa fie "vieri si lucratori de pamant" (2 Regi 25,12). In timpul lungilor ani de exil, cand preotii si conducatorii religiosi erau in Babilon, acesti oameni saraci si ignoranti se pare ca au acceptat obiceiurile paganesti. Exilatii castigasera o noua experienta religioasa in scoala incercarii sub influenta sanatoasa a unor barbati precum Daniel si Ezechiel. In consecinta, ei au cerut celor care nu fusesera la Babilon sa isi schimbe viata pentru ca sa apartina noului stat. Unii dintre cei la care se facea referire aici s-ar putea sa fi fost straini care au acceptat din toata inima religia iudeilor si au fost primiti in adunarea iudeilor ca egali. Ca si pe timpul exodului, se luasera masuri ca toti cei care doreau sa se alipeasca poporului lui Dumnezeu sa faca asa. 6:22 Au praznuit cu bucurie sapte zile sarbatoarea azimelor, caci Domnul ii inveselise, facand pe imparatul Asiriei sa-i sprijineasca in lucrarea Casei lui Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel. Sarbatoarea azimilor. Aceasta a fost tinuta timp de o saptamana, asa cum era cerut de lege (Exod 12,15; 13,7; Levitic 23,6). Despre insemnatatea spirituala a sarbatorii, vezi 1 Cronici 5,8. Imparatul Asiriei. Se considera in general ca aici este vorba despre Dariu. Este surprinzator ca este numit "imparat al Asiriei". Este adevarat ca imparatii Persiei nu s-au intitulat niciodata "imparat al Asiriei", cu toate ca de la Cir pana la Xerxe ei au purtat titlul de "imparat al Babilonului", pe langa celelalte titluri ale lor. Intrucat Babilonul fusese timp de secole parte din Asiria, dar in cele din urma luase locul acestui imperiu, este posibil ca numele Asiria sa fie folosit ca un sinonim al Babiloniei (vezi la 2 Regi 23,29). Potrivit cu o alta interpretare, Asiria este aici o simpla denumire pentru marea putere a Asiei apusene, indiferent daca pe vremea cand s-a facut afirmatia puterea aceasta putea fi Babilonia, Persia sau oricare alta. In sprijinul acestei pareri vin documente de curand descoperite ale perioadei inter-testamentare, in care imparatii seleucizi sunt numiti asirieni. COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1.2 PK 579 3-5 � PK 558 7-10.12 � PK 579 8-12 � PK 598; TM 283 14 � DA 233; GC 326; PK 607, 698 14-7.19 � PK 596 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: