10:1 Pe cand sta Ezra, plangand si cu fata la pamant inaintea Casei lui Dumnezeu, si facea aceasta rugaciune si marturisire, se stransese la el o multime foarte mare de oameni din Israel, barbati, femei si copii, si poporul varsa multe lacrimi.
Cand sta Ezra. Pentru restul povestirii, Ezra se retrage pe planul al doilea si vorbeste despre sine la persoana a III-a. Despre schimbarea de persoana a pronumelui, vezi la cap. 7,28.
O multime foarte mare de oameni. Multi oameni venisera la Templu pentru a participa la jertfa de seara zilnica. Vazandu-l pe Ezra, conducatorul de curand numit, neinchipuit de mahnit, marturisind pacatele poporului, barbatii si femeile au fost fireste adanc miscati. Sinceritatea lui Ezra a facut o impresie atat de puternica asupra lor, incat au plans cu totii. La inceput, Ezra ingenunchease in rugaciune, cu mainile ridicate (cap. 9,5), dar curand, simtind din ce in ce mai mult grozavia pacatului poporului, s-a aruncat cu fata la pamant, intr-o atitudine de extrema umilinta. Gesturile emotionante ca acestea nu puteau sa nu impresioneze o adunare orientala in modul cel mai puternic cu putinta.
10:2 Atunci Secania, fiul lui Iehiel, dintre fiii lui Elam, a luat cuvantul si a zis lui Ezra: Am pacatuit impotriva Dumnezeului nostru, ducandu-ne la femei straine care fac parte din popoarele tarii. Dar Israel n-a ramas fara nadejde in aceasta privinta.
Secania. Probabil un om cu influenta, deoarece apare aici ca purtator de cuvant al poporului. Cu toate ca numele lui nu apare printre cei care aveau femei straine si, deci, trebuie considerat nevinovat de acest pacat, el era adanc intristat de faptul ca tatal sau facea parte dintre vinovati, caci se pare ca tatal sau, Iehiel, era una si aceeasi persoana mentionata in v. 26 ca numarandu-se printre cei care luasera in casatorie femei idolatre. Amandoi erau din familia Elam. Se poate ca multa vreme Secania sa fi simtit influenta rea a celei de-a doua sotii, straine, a tatalui sau si, prin urmare, putea fi in mod sincer de acord cu toate spusele lui Ezra. El se pare ca s-a bucurat ca problema ajunsese in atentia lui Ezra, care era tot pe atat de framantat de situatie, precum el insusi fusese.
N-a ramas fara nadejde. Pocainta poporului, manifestata prin plansul amar, oferea speranta ca mai puteati sa-si indrepte caile si sa se intoarca la Dumnezeu.
10:3 Sa facem acum un legamant cu Dumnezeul nostru pentru izgonirea tuturor acestor femei si a copiilor lor, dupa parerea domnului meu si a celor ce se tem de poruncile Dumnezeului nostru. Si faca-se dupa Lege.
Izgonirea tuturor acestor femei. Secania s-a prezentat cu o sugestie concreta, care da de inteles ca situatia aceasta a apasat greu inima lui de ceva timp. Ezra nu oferise inca nici un sfat in aceasta problema. Se pare ca Secania considera casatoriile incheiate contrar legii nu numai gresite, dar si ilegale. Legea lui Moise permitea divortul din diferite motive (vezi Deuteronom 24,1-4; Matei 19,3).
A copiilor lor. [Cei nascuti din el, KJV]. Indeosebi copiii mici au nevoie de ajutorul mamei, si ar fi fost un lucru extrem de crud sa se sugereze separarea. Mai mult, tendintele ereditare erau de asa natura incat sa perpetueze spiritul apostaziei. Copiii mai mari poate ca deja erau atinsi de idolatrie. Parea lucrul cel mai bun, cel putin pentru Secania, de a-i indeparta pe copii odata cu mamele.
Dupa Lege. Sugestia aceasta poate insemna fie ca: (1) legea care interzice astfel de casatorii, sa fie satisfacuta; fie (2) sa aiba loc divortul, conform legii (vezi Deuteronom 24,1).
10:4 Scoala-te, caci treaba aceasta te priveste. Noi vom fi cu tine. Imbarbateaza-te si lucreaza.
Treaba aceasta te priveste. Sau "e sarcina ta" (RSV). Intrucat misiunea lui Ezra includea raspunderea de a indeplini judecata asupra celor care nu asculta de Legea lui Dumnezeu (cap. 7,26), Ezra era obligat moral sa treaca la actiune. Asigurarea lui Secania "noi vom fi cu tine" trebuie sa-l fi incurajat mult pe Ezra, care isi dadea seama ca orice masura ar fi luat in aceasta privinta, l-ar fi facut inevitabil nepopular in ochii unui numar considerabil de barbati vinovati.
10:5 Ezra s-a sculat, si a pus pe capeteniile preotilor, Levitilor si intregului Israel, sa jure ca vor face ce se spusese. Si ei au jurat.
Ezra s-a sculat. Fara ezitare, el a actionat imediat, punandu-i pe conducatorii religiosi sa faca un legamant, ca sa puna in aplicare sugestia lui Secania, cu care Ezra era in deplin acord. Confirmarea unei astfel de hotarari importante, printr-un juramant, era in armonie cu practica VT (vezi Iosua 2,12; Deuteronom 6:13 etc.).
10:6 Apoi Ezra a plecat dinaintea Casei lui Dumnezeu, si s-a dus in odaia lui Iohanan, fiul lui Eliasib. Cand a intrat, n-a mancat paine si n-a baut apa, pentru ca era mahnit din pricina pacatului fiilor robiei.
Odaia lui Iohanan. Despre odaile Templului, vezi la cap. 8,29. Cu privire la Iohanan, vezi nota suplimentara de la cap. 7. Acest Iohanan pare sa fi fost nepotul lui Eliasib (Neemia 12,22.23), mare preot pe vremea lui Neemia (Neemia 13,4.5). In anul 457 i.Hr., el avea deja o "odaie" in Templu si, deci, trebuia se fi avut peste 20 de ani pe vremea aceea (vezi la Ezra 3,8). Obiectia unor comentatori fata de identificarea lui Iohanan din textul acesta cu cel mentionat de Neemia si in papirusurile elefantine nu e intemeiata.
N-a mancat paine. Posturi stricte de felul acesta au fost de doua ori tinute de catre Moise (Exod 34,28; Deuteronom 9,18) si tot astfel de locuitorii cetatii Ninive (Iona 3,7), dar nu erau ceva obisnuit. De obicei se considera ca fiind suficienta abtinerea de la mancare (1Samuel 1,7; 2 Samuel 3,35). Uneori persoana care postea se abtinea doar de la "bucate alese", "carne" si "vin" (Daniel 10,3). Implicarea profunda a lui Ezra se manifeste prin severitatea postului sau. Mahnirea lui Ezra din odaia lui Iohanan, dupa raspunsul poporului, arata clar ca manifestarile lui anterioare incarcate de emotie erau expresia spontana a unei groaze veritabile si nu o reprezentatie teatrala, bine pusa la cale, asa cum au exagerat unii comentatori.
10:7 S-a dat de veste in Iuda si la Ierusalim ca toti fiii robiei trebuie sa se adune la Ierusalim,
Toti fiii robiei. O expresie preferata a lui Ezra (vezi cap. 2,1; 4,1; 6,16.19; 8,35 etc.), care ii cuprinde pe toti, atat pe cei din Iuda, cat si pe cei din Israel, care se inapoiasera din robie.
10:8 si ca, dupa parerea capeteniilor si batranilor, oricui nu va veni in trei zile i se vor lua averile, si el insusi va fi izgonit din adunarea fiilor robiei.
In trei zile. Pe vremea aceea, punctele de hotar ale Iudeii par sa fi fost Betelul, la nord, Bet-Pelet si Beer-Seba, la sud, Ierihonul, la est, si Ono, la vest. Intrucat, nicaieri frontiera nu era la mai mult de 80 km departare de Ierusalim, trei zile din ziua in care au auzit anuntul oficial ar fi constituit timp suficient ca orice persoana sanatoasa sa ajunga in capitala.
I se vor lua. Literal, "consacra". Aceasta pierdere de proprietate nu inseamna nimicirea, asa cum se poruncea in Deuteronom 13,13-17, in cazul unei cetati cazute in idolatrie, ci predarea ei pentru uz sacru la Templu (vezi Levitic 27,28; vezi la Iosua 6,17).
10:9 Toti barbatii lui Iuda si Beniamin s-au strans la Ierusalim in trei zile. Era a douazecea zi a lunii a noua. Tot poporul statea pe locul deschis dinaintea Casei lui Dumnezeu, tremurand din pricina imprejurarii aceleia si de ploaie.
A douasprezecea zi. In anul 457 i.Hr., 20 Kislev a fost probabil 7 decembrie (vezi la p. 108).
Locul deschis. Acesta era probabil curtea din afara a complexului Templului. Aici puteau sa incapa multi oameni. Actualul Haram esh-Sherif din Ierusalim, impreuna cu toate cladirile auxiliare, care corespunde aproximativ cu vechea amplasare a Templului, acopera aproximativ 142,137 m2, iar in curtile lui descoperite si spatioase pot incapea multe mii de oameni. Probabil ca situatia era asemanatoare cand Templul era amplasat acolo.
Tremurand. Seriozitatea motivului pentru care poporul fusese convocat trebuie sa fi fost evidenta pentru toti din asprele pedepse cu care erau amenintati in caz ca nu ar fi venit la adunare.
De ploaie. [Ploii mari, KJV] Luna a noua, care incepea in noiembrie sau decembrie din calendarul nostru, aduce ploi puternice in Palestina. Ploile de iarna pornesc pe la sfarsitul lui octombrie sau inceputul lui noiembrie, cu ploi usoare, dar pe la inceputul lui decembrie, cad ploi puternice. Mentionarea intamplatoare a "ploii mari" este unul dintre acele amanunte aparent neinsemnate, dar care indica pe scriitor ca martor ocular si relatarea ca fiind autentica.
10:10 Preotul Ezra s-a sculat si le-a zis: Ati pacatuit luand femei straine, si ati facut pe Israel si mai vinovat.
Preotul Ezra s-a sculat. Pana aici Ezra a parut ca incredinteaza autoritatilor civile conducerea in aceasta chestiune. Acum el a iesit in fata plin de curaj, denuntand pacatul savarsit si, in calitate de conducator suprem, a poruncit indepartarea femeilor straine.
10:11 Marturisiti-va acum greseala inaintea Domnului, Dumnezeului parintilor vostri, si faceti voia Lui! Despartiti-va de popoarele tarii si de femeile straine.
Verset ce nu a fost comentat.
10:12 Toata adunarea a raspuns cu glas tare: Trebuie sa facem cum ai zis!
Verset ce nu a fost comentat.
10:13 Dar poporul este in mare numar, vremea este ploioasa, si nu poate sa ramana afara. De altfel, aceasta nu este treaba de o zi sau doua, caci sunt multi printre noi care au pacatuit in privinta aceasta.
Sunt multi dintre noi care au pacatuit. Exprimarea marginala din KJV, adoptata si in RSV, "am gresit mult", este o exprimare mai exacta a textului original. Fara indoiala, insa, marimea pacatului a constat partial si in numarul mare al celor care il savarsisera.
10:14 Sa ramana dar toate capeteniile noastre in locul intregii adunari. Si toti cei din cetatile noastre, care s-au insurat cu femei straine, sa vina la timpuri hotarate, cu batranii si judecatorii din fiecare cetate, pana se va abate de la noi mania aprinsa a Dumnezeului nostru din pricina intamplarii acesteia.
Capeteniile noastre. Intrucat erau atat de multe cazurile care urmau sa fie cercetate si rezolvate, a fost facut sugestia ca slujbasii administrativi si autoritatile judecatoresti sa fie autorizate sa se ocupe de chestiune aceasta si ca toti cei vinovati sa fie invitati sa se infatiseze inaintea lor.
Mania lor aprinsa. Aceasta propozitie, impreuna cu restul versetului este oarecum obscura, din punct de vedere gramatical, dar exprimarea din KJV si RVS este probabil corecta.
10:15 Ionatan, fiul lui Asael, si Iahzia, fiul lui Ticva, ajutati de Mesulam, si de Levitul Sabtai, au fost singurii impotriva acestei pareri,
Impotriva acestei pareri. [Intrebuintati la acest lucru, KJV] Literal, "s-au ridicat impotriva acestui lucru", care inseamna ca ei s-au opus. Aceleasi cuvinte sunt folosite cu acelasi sens in 1 Cronici 21,1; Daniel 8,25; 11,14.
Motivul impotrivirii lui Ionatan, Iahazia si a sustinatorilor lor, nu este aratat. Nici unul dintre cei patru barbati nu e mentionat pe lista vinovatilor si nimeni nu putea sa-i acuze ca ar fi cauta sa se apere pe ei insisi. Levitul Mesulam din v. 15 nu poate fi identificat cu Mesulam din v. 29, care nu facea parte dintre leviti, deoarece vinovatii levitici sunt mentionati in v. 23.24. Acesti patru barbati erau fie fanatici inraiti, care se opuneau oricarei temporizari si doreau ca problema sa fie rezolvata atunci si acolo, fie fusesera mituiti sa actioneze in favoarea unor vinovati care nu indrazneau sa-si exprime in mod public protestul. Indiferent de motivele pe care le aveau, acesti oameni nu au reusit in demersul lor. Relatarea arata clar ca masurile pe care le-a propus Ezra au fost implinite.
10:16 pe care au primit-o fiii robiei. Au ales pe preotul Ezra, si capi de familii dupa casele lor parintesti, toti numiti pe nume, si au stat in ziua intai a lunii a zecea sa cerceteze lucrul acesta.
Ezra ... numiti. KJV reda fidel textul ebraic, care nu ofera nici un indiciu cu privire cei care au facut trierea. Unii comentatori si traducatori modifica textul in asa fel incat sa spuna ca Ezra a fost cel ce a numit comisia.
Am stat. Sedintele comisiei numite sa ia o hotarare in fiecare caz particular si-au inceput lucrarea pe 1 Tebet, care corespunde datei de 18 decembrie, 457 i.Hr., la zece zile dupa ce adunarea cea mare de la Ierusalim hotarase sa supuna problema sotiilor pagane unui juriu de conducatori alesi.
10:17 In ziua intai a lunii intaia, au ispravit cu toti barbatii care se insurasera cu femei straine.
Au ispravit. Lucrarea comisiei s-a incheiat in ziua intai a lunii intai, 1 Nisan 456 i.Hr., adica pe 15 aprilie. Astfel, sedintele curtii speciale au durat aproape patru luni, deoarece in primavara anului 456 i.Hr., a fost probabil introdus un al doilea Adar inainte de Nisan (vezi p. 108, de asemenea vol. II, p. 103, 116).
10:18 Intre fiii preotilor, s-au gasit unii care se insurasera cu femei straine: dintre fiii lui Iosua, fiul lui Iotadac, si dintre fratii sai: Maaseia, Eliezer, Iarib si Ghedalia, care s-au indatorat,
Fii preotilor. Dandu-si seama de primejdia ca natiunea sa cada din nou in pacatul pe care el cauta sa-l dezradacineze, Ezra i-a pedepsit pe facatorii de rele, inscriind numele lor in cronici, pentru ca ceilalti sa fie avertizati. Pe primele locuri ale listei de vinovati Ezra ii plaseaza pe preoti, deoarece raspunderea lor era cea mai mare. Fiind administrator speciali ai Legii, ei erau obligati sa ramane cat se poate de credinciosi preceptelor ei. Dupa preoti, el ii mentioneaza pe leviti, pe temeiul aceluiasi principiu. Apoi incheie cu laicii, aranjati pe familii. Lista de laici sugereaza ca numai 9 din cele 33 de familii mentionate pe lista lui Zorobabel sunt implicate. Este o familie in plus care nu apare pe lista lui Zorobabel. In schimb, trei dintre cele patru familii preotesti si chiar rude ale marelui preot se numarau printre cei vinovati.
Fiii lui Iosua. In primul rand, intre preoti stau patru nume ale fiilor si altor rude ale marelui preot Iosua, care se inapoiasera la Ierusalim odata cu Zorobabel. Ca in multe alte locuri din Biblie, "fiu" apare in loc de "nepot" sau chiar de "stranepot" (vezi la cap. 7,1).
10:19 dand mana, sa-si izgoneasca nevestele si sa aduca un berbec ca jertfa pentru vina;
Dand mana. Sau "obligandu-se" (RSV). Sunt descrise aici procedurile urmate cu privire la divortul rudelor lui Iosua de sotiile lor straine. Intai, ei s-au legat dand mana, probabil cu membrii comisiei, sa le indeparteze pe sotii si sa le desparta de adunarea lui Israel. Apoi au adus un berbec, ca jertfa pentru vina, dupa Lege (Levitic 5,14-16; cf. la Levitic 4,2). In ceea ce priveste restul listei, sunt date numai numele persoanelor individuale si ale familiilor din care faceau parte, fara repetarea procedurii divortului. Totusi, reiese clar din context ca si acestora li s-a cerut sa urmeze aceeasi procedura.
10:20 din fiii lui Imer: Hanani si Zebadia;
Fiii lui Imer. Cu privire la familiile preotesti, vezi cap. 2,36-39. Incluzandu-i pe cei din familia marelui preot (v. 18), sunt mentionati ca vinovati 17 preoti in total. Comparand aceste nume cu cele in cap. 2 descoperim faptul ca nici una din gruparile preotesti legate, care s-au intors impreuna cu Zorobabel, nu era fara vina in aceasta privinta. Unele dintre numele redate in v. 20-22 reapar in lista din Neemia 8,4 si 10,2-9 si s-ar putea sa indice aceleasi persoane.
10:21 din fiii lui Harim: Maaseia, Ilie, Semaia, Iehiel si Ozia;
Verset ce nu a fost comentat.
10:22 din fiii lui Pashur: Elioenai, Maaseia, Ismael, Netaneel, Iozabad si Eleasa.
Verset ce nu a fost comentat.
10:23 Dintre Leviti: Iozabad, Simei, Chelaia sau Chelita, Petahia, Iuda si Eliezer.
Levitii. Dintre leviti, sunt date numai sase nume si acestea fara a se mentiona casele din care faceau parte. Chelaia, cunoscut mai bine sub numele Chelita, apare sub acest nume din urma in Neemia 8,7 si 10,10. Iozabad apare din nou in Neemia 8,7.
10:24 Dintre cantareti: Eliasib. Dintre usieri: Salum, Telem si Uri.
Cantareti. Sunt date numele unui cantaret si a trei usieri.
10:25 Dintre cei din Israel: din fiii lui Pareos, Ramia, Izia, Malchia, Miamin, Eleazar, Malchia si Benaia;
Dintre cei din Israel. Adica dintre laici, fiind amintite in total 86 de nume. Din cele zece familii prezentate, noua sunt mentionate pe lista lui Zorobabel. Intrucat sunt date doua familii Bani (v. 29.34), iar in lista lui Zorobabel, numai una, a doua familie trebuie sa se fi inapoiat mai tarziu.
10:26 din fiii lui Elam: Matania, Zaharia, Iehiel, Abdi, Ieremot si Ilie;
Iehiel. Probabil tatal lui Secania care l-a sfatuit pe Ezra (vezi la v. 2-4).
10:27 dintre fiii lui Zatu: Elioenai, Eliasib, Matania, Ieremot, Zabat si Aziza;
Verset ce nu a fost comentat.
10:28 dintre fiii lui Bebai: Iohanan, Hanania, Zabai si Atlai;
Verset ce nu a fost comentat.
10:29 dintre fiii lui Bani: Mesulam, Maluc, Adaia, Iasub, Seal si Ramot;
Verset ce nu a fost comentat.
10:30 dintre fiii lui Pahat-Moab: Adna, Chelal, Benaia, Maaseia, Matania, Betaleel, Binui si Manase;
Verset ce nu a fost comentat.
10:31 dintre fiii lui Harim: Eliezer, Isia, Malchia, Semaia, Simeon,
Verset ce nu a fost comentat.
10:32 Beniamin, Maluc si Semaria;
Verset ce nu a fost comentat.
10:33 dintre fiii lui Hasum: Matnai, Matata, Zabad, Elifelet, Ieremai, Manase si Simei;
Verset ce nu a fost comentat.
10:34 dintre fiii lui Bani: Maadai, Amram, Uel,
Verset ce nu a fost comentat.
10:35 Benaia, Bedia, Cheluhu,
Verset ce nu a fost comentat.
10:36 Vania, Meremot, Eliasib,
Verset ce nu a fost comentat.
10:37 Matania, Matnai, Iaasai,
Verset ce nu a fost comentat.
10:38 Bani, Binui, Simei,
Verset ce nu a fost comentat.
10:39 Selemia, Natan, Adaia,
Verset ce nu a fost comentat.
10:40 Macnadbai, Sasai, Sarai,
Verset ce nu a fost comentat.
10:41 Azareel, Selemia, Semaria,
Verset ce nu a fost comentat.
10:42 Salum, Amaria si Iosif;
Verset ce nu a fost comentat.
10:43 dintre fiii lui Nebo: Ieiel, Matitia, Zabad, Zebina, Iadai, Ioel si Benaia.
Verset ce nu a fost comentat.
10:44 Toti acestia luasera femei straine, si multi avusesera copii cu ele.
Toti acestia. In ebraica intregul verset este oarecum obscur. Redarea cea mai literala ar fi urmatoarea (in care sunt facute numai doua mici ajustari gramaticale in textul ebraic): "Toti acestia luasera femei straine, si printre femei erau unele care dadusera nastere la copii". Cei mai multi cercetatori moderni ar vrea sa schimbe textul si sa traduca astfel ultima parte a versetului: "si ei au indepartat de la ei pe femei si pe fiii lor". Oricare ar fi intelesul original, pare clar ca autorul intentiona sa transmita ideea ca era mai dificil de aranjat un divort acolo unde erau copii decat acolo unde nu erau. Toate cazurile au fost tratate la fel.
Lista data in v. 18-43 arata ca 113 barbati erau vinovati de a fi luat in casatorie femei pagane. Ar fi interesant sa cunoastem numarul populatiei Iudeii in timpul lui Ezra pentru a avea o imagine corecta a amplorii acestui rau in Iudea. Intrucat nu dispunem de asemenea cifre, o
comparatie se poate face numai cu oamenii care venisera cu Zororabel, in urma cu aproximativ 80 de ani.
Numarul barbatilor care s-au intors impreuna cu Zorobabel
Numarul barbatilor cu femei straine
Procentul
Preoti
0,4
Leviti
4289
17
74