47:1 M-a adus inapoi la usa casei. Si iata ca iesea apa de sub pragul casei, dinspre rasarit; caci fata casei era spre rasarit. Apa se pogora de sub partea dreapta a casei inspre partea de miaza-zi a altarului.
Usa casei. Aceasta este chiar usa templului.
Iesea apa. Ceea ce s-a spus cu privire la interpretarea viziunii cu templul trebuie sa se aiba in vedere aici (vezi comentariul la cap. 40,1). Viziunea era o profetie in tablouri descriind o economie literala. Tabloul infatiseaza stari asa cum ar fi putut sa fie, si nu prea e motiv pentru abatere de la limbajul literal. Daca raul era alimentat in chip miraculos sau de o serie de izvoare sau de alte rauri nu e tratat de Ezechiel. Raspunderea lui era doar de a descrie ceea ce vedea. Intentia trebuie sa fi fost rezonabil de clara pentru Israeliti. Apa din belsug asa cum e zugravita aici, era semnul precipitarii corespunzatoare si al prosperitatii rezultante. Astfel de binecuvantari erau mai departe scoase in evidenta de amintirea pomilor roditori si a vietii fecunde din ape (v. 7-12).
Intrucat aceste preziceri nu s-au implinit niciodata in intentia lor originala, ele vor avea o masura de implinire in biserica Crestina. Ioan, descoperitorul tainelor, este cel care culege ilustratiile acestor capitole si arata care parti ale lor vor fi implinite pe noul pamant (vezi, de pilda, Ezechiel 47,12; comp. Apocalips 22,2).
Aranjamente fizice sunt adesea menite sa dea invataturi spirituale. Aici raul, incepand intr-un chip marunt, sporea pe masura ce curgea catre pustie. In felul acesta binecuvantarile legamantului, la care israelitii erau cei dintai primitori, urma sa curga, crescand mereu pana cand cuprindeau lumea intreaga. Prin acelasi tablou poate fi ilustrata lucrarea Miscarii Advente (vezi 7T 171, 172).
Daca raul incepea si era dezvoltat in chip miraculos, el ar fi stat ca o dovada perpetua a puterii unui Dumnezeu pururea de fata lucrand in favoarea poporului Sau. O astfel de demonstratie ar fi similara cu prezenta stalpului de foc si de nor care insotea pe Israeliti in peregrinarile lor prin pustie (Ezechiel 13,21.22) si cu miraculoasa procurare de apa de baut (Ezechiel 17,1-7; etc.).
47:2 M-a scos pe poarta de miaza noapte, si m-a facut sa ocolesc pe din afara pana la poarta de rasarit. Si iata ca apa curgea din partea dreapta.
Poarta de miazanoapte. Poate pentru ca poarta de rasarit dinlauntru era rezervata pentru domnitor (cap. 46,1-8) si partea de rasarit de afara era inchisa (cap. 44,1.2). Cu privire la ,,poarta de afara” vezi comentariul la cap. 42,1.
47:3 Cand a inaintat omul acela spre rasarit, cu masura in mana, a masurat o mie de coti, si m-a trecut prin apa; apa imi venea pana la glezne.
Prin apa. Masuratorile descrise in v. 3-6 descriu in mod impresionant cresterea fenomenala a apelor. La o departare de aproape 1,8 km. raul micut devenise un rau puternic care nu putea fi trecut cu piciorul (v. 5).
47:4 A mai masurat iarasi o mie de coti, si m-a pus sa trec prin apa, si apa imi venea pana la genunchi. A masurat iarasi o mie de coti, si m-a trecut prin ea, si apa imi venea pana la solduri.
Verset ce nu a fost comentat.
47:5 A masurat iarasi o mie de coti, si atunci era un rau pe care nu-l puteam trece, caci apa era atat de adanca incat trebuia sa inot un rau, care nu se putea trece.
Verset ce nu a fost comentat.
47:6 El mi-a zis: Ai vazut, fiul omului? Si m-a luat si m-a adus inapoi pe malul raului.
Verset ce nu a fost comentat.
47:7 Cand m-a adus inapoi, iata ca pe malul raului erau o multime de copaci pe amandoua partile.
Multime de copaci. Compara cu Apocalips 22,2; vezi comentariul la Ezechiel 47,1.
47:8 El mi-a zis: Apa aceasta curge spre tinutul de rasarit, se pogoara in campie, si se varsa in marea si varsandu-se in mare, apele marii se vor vindeca.
Campie. Sau ,,pustie”. Ebr. ‘arabah, depresiunea Iordanului, Marii Moarte si valea care se intinde de la Marea Moarta la Golful Aqabah. Termenul modern Arabah desemneaza numai valea de la miazazi in Marea Moarta.
Marea. Descrierea data aici arata clar ca e vorba de Marea Moarta.
47:9 Orice faptura vie, care se misca, va trai pretutindeni pe unde va curge raul, si vor fi o multime de pesti; caci ori pe unde va ajunge apa aceasta, apele se vor face sanatoase, si pretutindeni pe unde va ajunge raul acesta va fi viata.
Va trai. Din cauza continutului prea mare de minerale nici un fel de peste nu poate trai in Marea Moarta. Fara indoiala starea aceasta deja exista pe vremea lui Ezechiel
47:10 Pescarii vor sta pe malurile lui, de la En-Ghedi pana la En-Eglaim, si vor intinde mrejele; vor fi pesti de felurite soiuri, ca pestii marii celei mari, si vor fi foarte multi.
En-Ghedi . Literal, ,,fantana caprioarei”. Locul e situat in mijlocul coastei de apus a Marii Moarte (vezi comentariul la 1Samuel 24,1). Locul se numeste acum Tell ej-Jurn. En-Eglaim. Cuvantul acesta apare numai aici si nu poate fi identificat.
47:11 Mlastinile si gropile ei nu se vor vindeca, ci vor fi lasate prada sarii.
Sarii. Anumite arii nu erau vindecate, probabil pentru a asigura o rezerva de substanta de aceasta minerala.
47:12 Dar langa raul acesta, pe malurile lui de amandoua partile, vor creste tot felul de pomi roditori. Frunza lor nu se va vesteji, si roadele lor nu se vor sfarsi; in fiecare luna vor face roade noi, pentru ca apele vor iesi din sfantul Locas. Roadele lor vor sluji ca hrana, si frunzele lor ca leac.
Roadele lor vor sluji ca hrana. In aplicatia ei secundara prezicerea aceasta isi va gasi implinirea in pomul vietii din mijlocul noului Eden al lui Dumnezeu.
47:13 Asa vorbeste Domnul Dumnezeu: Iata hotarele tarii, pe care o veti imparti ca mostenire celor douasprezece semintii ale lui Israel. Iosif va avea doua parti.
Douasprezece semintii. Se asteapta sa se reintoarca din captivitate unii din fiecare semintie. Fagaduintele nu erau limitate la Iuda si Beniamin, ci erau pentru tot Israelul.
Doua parti. Compara cu Geneza 48,22; Iosua 17,14.17. Partea lui Levi era prevazuta in ,,darul Sfant” (Ezechiel 45,5.6) si asa cele doua parti pentru Iosif (Efraim si Manase) completau cele douasprezece parti.
47:14 O veti stapani unul ca si altul, cum am jurat, cu mana ridicata, ca o voi da parintilor vostri. Tara aceasta va va cadea deci la imparteala ca mostenire.
Unul ca si altul. Literal: ,,fiecare cat fratele sau”, o expresie insemnand ,,egal”. Ezechiel descrie precis numai granitele de miazanoapte si de miazazi ale tarii. Unii au sustinut ca diferitele parti atribuite semintiilor erau fasii de teritoriu mai mult sau mai putin egale in latime, intinzandu-se direct de-a curmezisul tarii de la rasarit la apus. Lucrul acesta nu poate fi stabilit.
Cu mana ridicata. O expresie care insemneaza ,,a jura”. Cu privire la fagaduinta si la juramant vezi Geneza 12,7; 17,8; 26,3; 28,13.
47:15 Iata hotarele tarii: inspre miaza noapte, de la marea cea mare, drumul Hetlonului pana la Tedad,
Hotarele tarii. Sunt multe asemanari intre hotarele date aici si cele date in Numeri 34,1-15. Acolo, insa, hotarul de miazazi era dat mai intai fara indoiala pentru ca Israelitii veneau din Egipt. Aici hotarul de la miazanoapte poate fi dat intai pentru ca poporul urma sa se reintoarca in Palestina de la miazanoapte.
Marea cea Mare. Hotarul incepe la Mediterana, dar punctul exact nu e dat. Judecand dupa celelalte puncte geografice amintite, punctul era probabil undeva aproape de ceea ce a ajuns sa fie cunoscut ca Tripoli. Unii incep hotarul din apropiere de Tir.
Hetlonului. Amintit numai aici si in cap. 48,1. Asezarea lui nu e cunoscuta.
Tedad. Locul acesta a fost identificat cu modernul Sadad, cam la 92,8 km miazazi de Hamat.
47:16 Humat, Berota, Sibraim, intre hotarul Damascului si hotarul Hamatului, Hater-Haticon, spre hotarul Havranului.
Hamat. O schimbare a topicii ne permite ca aici sa citim in acord cu LXX: ,,intrarea Hamatului, Tedad”, etc. ,,Intrarea Hamatului” e socotita ca se refera probabil la modernul Lebweh la 112 km. sud-sud-vest de Hamat, sau la valea lui Orontes (vezi Numeri 34,8).
Berota. Asezarea acestui orasel nu este cunoscuta, desi este probabil unul si acelasi cu Berotai (modern Bere’itan), situat in valea dintre muntii Liban si Antiliban. Sibraim. Un punct de hotar a carui asezare exacta nu e cunoscuta. Unii au sugerat o identificare cu modernul Khirbat Sanbariyeh in apropiere de Ribla. Hater-Haticon. Literal: ,,satul de mijloc”. Tot ce se poate sti despre locul acesta e ceea ce se poate afla din pasajul acesta, si anume, ca nu era pe hotarul districtului Haoran. Haoran. Acesta reprezinta fasia de pamant de la miazazi de Damasc, spre Galaad.
47:17 Astfel hotarul va fi, de la mare pana la Hatar-Enon, si la miaza noapte de el hotarul Damascului, Tafonului, si hotarul Hamatului. Acesta va fi hotarul dinspre miaza-noapte.
Hater-Enon. Probabil modernul Qaryatein, cam la 32 km. la sud-est de Tedad (vezi comentariul la v. 15) si la 116,8 km. la nord-est de Damasc.
47:18 In partea de rasarit, dintre Havran si Damasc, intre Galaad si tara lui Israel, hotarul va fi Iordanul, de la hotarul de miaza noapte pana la marea de rasarit si anume pana la Tamar. Acesta va fi hotarul de rasarit.
Partea de Rasarit. E dificila trasarea hotarului acestuia cu precizie. Se includea probabil si o parte din teritoriul de la Rasarit de lacul Chineret, sau Marea Galileii.
47:19 Hotarul de miaza zi, inspre miaza zi, va merge de la Tamar pana la apele Meriba de la Cades, pana la paraul Egiptului, si pana la Marea cea mare. Acesta va fi hotarul de miaza zi.
Tamar. Locul acesta nu a fost identificat in mod clar. Era probabil aproape de Marea Moarta.
Cades. Numit Cades-Barnea in Numeri 34,4. Unii l-au identificat cu ‘Ain Qudeirat, cam la 116,8 km. la sud-vest de Hebron, altii cu ‘Aim Qedeis, la 8,5 km. mai spre sud.
Paraul. O comparatie cu Numeri 34,5; Iosua 15,4.47 arata ca referirea este la ,,paraul Egiptului”, identificat cu torentul modern Wedi el-‘Arish, care se varsa in Mediterana cam la 50 de mile la sud-vest de Gaza.
47:20 Hotarul de apus va fi marea cea mare, pana la locul unde apuca spre Hamat: acesta va fi hotarul de apus.
Hotarul de apus. Hotarul de apus era Mediterana, ca in Numeri 34,6.
47:21 Tara aceasta o veti imparti intre voi, dupa semintiile lui Israel.
Verset ce nu a fost comentat.
47:22 O veti imparti insa ca mostenire prin sort intre voi si intre strainii care vor locui in mijlocul vostru, acei straini care vor naste copii in mijlocul vostru. Pe acestia ii veti privi ca pe niste bastinasi intre copiii lui Israel. Ei sa aiba mostenirea prin sort impreuna cu voi intre semintiile lui Israel.
Prin sorti. Vezi comentariul la cap. 45,1.
Strainii. Mai multa libertate este acordata aici strainilor decat sub legea mozaica. Potrivit cu legea veche strainii trebuiau sa fie tratati cu bunavointa (Ezechiel 22,21; Levitic 19,34; Deuteronom 1,16; 24,14), li se ingaduia sa aduca jertfe (Levitic 17,8), sa ia parte la sarbatoarea Pastelor daca erau circumcisi (Ezechiel 12,48), dar este indoielnic daca aveau drepturi de proprietate nelimitate. Acum acelora care se asezau in chip permanent, urma sa li se dea o mostenire in semintia in mijlocul careia locuiau. Planul lui Dumnezeu era ca strainii sa fie atrasi la Israel, sa se aseze in mijlocul lor, si sa primeasca religia adevaratului Dumnezeu (vezi p. 28, 29).
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
1–237T 172
1 7T 171
8 7T 172
8–12AA 13; 6T 227
47:23 Strainului ii veti da mostenirea lui in semintia in care va locui, zice Domnul Dumnezeu.
Verset ce nu a fost comentat.