Printable ModeEzechiel, 40
|
40:1 In anul al douazeci si cincilea al robiei noastre, la inceputul anului, in ziua a zecea a lunii, la patrusprezece ani dupa daramarea cetatii, tocmai in ziua aceea, a venit mana Domnului peste mine, si m-a stramutat in tara lui Israel. In anul al douazecisicincilea. Evident al captivitatii lui Ioiachim (vezi comentariul la cap. 1,2), daca scala anilor este aceeasi in tot cuprinsul cartii. Faptul ca v. 1 se refera la captivitatea ,,noastra” (asa cum face cap. 33,21) arata ca Ezechiel fusese luat captiv impreuna cu Ioiachim. La inceputul anului. Ebr. ra’sh hashshanah, ,,capul anului”. Intrucat ra’sh e uneori tradus ,,intai”, unii iau aceasta ca insemnand luna intaia a anului, si anume Nisan. Daca lucrurile stau asa, data aceasta era in Aprilie, 573, sau Aprilie, 572 (depinzand de faptul ca Ezechiel incepea anul din primavara sau toamna). Totusi, daca Ezechiel avea in gand inceputul anului si calcula Captivitatea dupa anul civil iudeu, care incepea cu luna a VII-a (Tisri), aceasta era Ziua Ispasirii din Octombrie, 573 (vezi p. 572). E interesant de a nota ca aceasta este unica aparitie in Biblie a expresiei ra’sh hashshanah, prin care ziua de 1 Tisri, sau Ziua Anului Nou, este inca numita de catre Iudei astazi, dar ea nu dovedeste ca ea insemna neaparat acelasi lucru pe vremea aceea. Ziua mentionata este a 10-a, nu 1-a. Patrusprezece ani. Anul al XXV-lea al captivitatii lui Ioiachim poate fi egalat cu al patrusprezecelea dupa caderea Ierusalimului, pentru a permite cele trei date posibile mentionate in paragraful precedent (vezi Vol. III, p. 92, 93). Capitolele 40-48 constituie o profetie de un caracter unic. Ele prezinta o viziune a unui nou templu in amanunte ingrijite, un nou si remarcabil plan pentru impartirea tarii, si o vedenie a unor ape datatoare de viata pornind de la acel templu maret. Profetia prezinta mai multe probleme de interpretare. Au fost adoptate trei linii principale de interpretare: 1. 1. Interpretarea literala. Aceasta sustine ca Ezechiel a oferit schema unei noi constitutii pentru Israel, care sa fie pusa in vigoare la un timp oarecare din viitor, fie imediat dupa exil sau mai tarziu. Potrivit acestei conceptii construirea unui templu, instituirea cultului si o impartire a tarii ar fi urmat precis specificarile oferite de Ezechiel. 2. 2. Interpretarea futurista. Aceasta gaseste in viziunea templului o noua constitutie pentru Israelul restaurat si reunit. Totusi, cu toate ca admite ca intr-o oarecare masura mai mica ar fi putut sa fie pusa in vigoare dupa Exil, ea priveste o epoca de aur inca viitoare ca timp, cand viziunea va primi o implinire exacta si deplina. 3. Interpretarea alegorica. Aceasta tagaduieste orice implinire literala si priveste catre o oarecare implinire simbolica in timpul imediat urmator Exilului, sau la sfarsitul vremii. Cu privire la aceste trei conceptii se pot face anumite comentarii. Contra conceptiei literale, se sustine ca este de neconceput sa nu fie nici o aluzie la vorbirea lui Ezechiel in cartile de istorie ale lui Ezra si Neemia, sau in profetia lui Hagai, care se ocupa toate de aceasta perioada. Desi acestea descriu reintoarcerea si asezarea in tara, si rezidirea Templului, nu fac nici o referire la profetia aceasta, si nici nu prezinta o dorinta din partea constructorilor de a se conforma la indrumarile lui Ezechiel. Contra conceptiei futuriste se sustine ca avand in vedere legaturile dintre dispensatiunea veche si cea noua asa cum e expusa in Scriptura este imposibil sa mai concepem ca jertfele de animale puteau din nou sa fie infiintate prin porunca divina si sa fie bine primite de Dumnezeu. Impotriva conceptiei alegorice, se sustine ca ea ofera o justificare neindestulatoare pentru multele amanunte ale viziunii si nu e in stare sa prezinte un tipar interpretativ destul de semnificativ pentru a garanta atentia extinsa data subiectului. Conceptia cea mai simpla este aceea care urmeaza principiile schitate in comentariile la cap. 38,1. Potrivit cu principiile acestea viziunea cu templul ar fi fost implinita literar daca poporul ar fi fost credincios fata de insarcinarea data lor, dar pentru ca au dat gres, profetia n-a putut fi implinita in intentia ei originala. Relativ numai putini s-au intors, si acestia erau mult prea departe de planul lui Dumnezeu pentru ei. Anumite lucruri (vezi cap. 47) vor avea o oarecare masura de implinire pentru biserica crestina, asa cum arata scriitorii inspirati ulteriori. Viziunea cu templul e o profetie in tablouri, si principiile schitate in comentariile de la cap. 1,10 trebuie sa fie aplicate. Ezechiel a vazut reprezentari ale celor reale si nu cele reale insele, iar masura identitatii ramane o problema pentru interpretare ulterioara. Cu toate acestea, in orice masura se deosebesc cele doua, o comparatie cu alte profetii in legatura cu restaurarea ne conduce la credinta ca profetul aici descrie o stare literala cu un templu literal si o capitala literala. E greu de a concepe cum Iudeii, carora le fusese adresata profetia aceasta, ar fi putut sa o inteleaga altfel. Faptul ca scriitorii biblici post-exilici nu s-au referit niciodata la profetia aceasta, si faptul ca constructorii Templului in aparenta nu au dat nici o atentie planului poate fi explicat pe temeiul ca ziditorii isi dadeau perfect de bine seama ca inca nu se implinisera conditiile care sa permita implinirea acestor fagaduinte. Si iarasi, aceasta serie de profetii nu da o indicatie ca planurile urmau sa fie executate indata dupa reintoarcerea exilatilor in propria lor tara. Ele erau fara indoiala sustinute ca o tinta viitoare catre care sa se faca sfortari. Daca Dumnezeu stia ca templul Sau nu urma sa fie niciodata zidit, de ce trebuia sa-si dea atata osteneala ca sa ofere un plan atat de detaliat al starii viitoare? Raspunsul este: Dumnezeu a incercat toate metodele pentru a atrage pe Israel sa accepte distinsul sau destin planuit original pentru el. Pana la punctul acesta istoria lor fusese o istorie de repetate infrangeri. Dumnezeu le oferea acum o noua ocazie de a incepe din nou. Trecutul urma sa fie uitat si niciodata sa nu le mai fie pus in fata. Israel in chip national, si poporul lui ca persoane, era invitat sa se foloseasca de mareata inlesnire. E rational sa presupunem ca, pentru a convinge pe poporul Sau de certitudinea fagaduintei, Dumnezeu a indrumat pe servul Sau sa desemneze un plan al templului care urma sa alcatuiasca centrul cultului pentru noul stat. Dumnezeu ar fi putut sa lase fagaduinta aceasta in termeni generali. El ar fi putut doar sa le spuna ca in viitor templul lor urma sa fie reconstruit. Dar o astfel de aluzie ar fi fost oarecum vaga. Nu urma sa fie nici o indoiala cu privire la seriozitatea intentiilor Sale daca fiecare detaliu al constructiei si al serviciului era zugravita cu grija. Noua capitole in total sunt devotate templului si serviciilor lui, si amanuntelor cu privire la cetate si noua impartire a tarii. Aceasta este ultima viziune importanta a lui Ezechiel (numai aceea cu privire la Egipt, din cap. 29,17-21, a venit mai tarziu), si marimea si grandoarea ei sunt o corespunzatoare culminare a carierei lui profetice. S-a dat urmatorul rezumat plin de culoare literara al acelei cariere: Ezechiel explodeaza pe scena ca norul de furtuna descris in cea dintai profetie a lui, desfasurarea viziunilor lui ne ia privirile ca luminile cromatice rotitoare din mijlocul norului care inainteaza, pana cand furtuna se sfarseste, norul se topeste in spatiu si ramane atata din lumina incat sa dezvaluie splendorile unei cetati, unui templu, si unei intocmiri statale iluminate de slava nepieritoare a unui Dumnezeu pururea de fata” (Homiletic Commentary). Planul temlului lui Ezechiel 40:2 M-a dus acolo, in niste vedenii dumnezeiesti, si m-a asezat pe un munte foarte inalt; spre miazazi de acest munte era ceva ca o cetate zidita. Un munte foarte inalt. Profetul a fost asezat intr-un punct inaltat asa ca din locul acela avantajat sa poata cerceta amanuntele viziunii. De acest. Literal, ,,pe el”. Ceva ca o cetate. Templul si curtile lui inconjurate de ziduri dadeau impresia unei cetati intarita cu ziduri (cu privire la marime vezi comentariul la v.5). 40:3 M-am dus acolo; si iata ca acolo era un om, a carui infatisare era ca infatisarea aramei; el avea in mana o sfoara de masurat, de in, si o prajina de masurat, si statea la poarta, Un om. Fiinta nu este identificata. Sfoara de masurat, de in. Aceasta ar fi urmat sa fie folosita pentru masuratori intinse (vezi cap. 47,3). Prajina de masurat. Sau ,,trestie” . Vezi Apocalips 11,1; 21,15. Aceasta urma sa fie folosita pentru masuratori mai scurte (vezi comentariul la Ezechiel 40,5). 40:4 Omul acela mi-a zis: Fiul omului, priveste cu ochii tai, asculta cu urechile tale, si ia aminte la toate lucrurile, pe care ti le voi arata; caci ai fost adus aici ca sa ti le arat. Fa cunoscut casei lui Israel tot ce vei vedea. Fa cunoscut…tot. Scopul facerii cunoscute a acestor amanunte complicate era de a pune in cunostinta pe copiii lui Israel de maretul plan al lui Dumnezeu pentru ei. Descrierea acestor amanunte era evident menita sa fie o puternica atractie pentru popor spre a implini conditiile necesare. Ea oferea asigurarea ca gandurile lui Dumnezeu pentru ei erau ganduri de pace si nu de nenorocire (vezi Ieremia 29,11). Expunerea unui plan complet le arata ca Dumnezeu privea in chip serios aceste intentii si urma sa-si faca partea Sa daca poporul si-o facea pe a lui (vezi p.29,30). 40:5 Un zid inconjura Templul pe din afara de jur imprejur. In mana omului aceluia era o prajina de masurat lunga de sase coti, fiecare cot avand o palma mai mult decat cotul obisnuit. A masurat latimea zidului, care era de o prajina, si inaltimea, care era tot de o prajina. Fiecare cot avand o palma mai mult. Socotind cotul de 444,5 mm, si palma de 1/6 cot, cotul lui Ezechiel urma sa fie cam de 516.8 mm. Prajina de masurat ar fi avut atunci o lungime cam de 3,12 m (vezi Vol. I, p. 165). Latimea zidului. Adica grosimea zidului care imprejmuia curtea. Zidul e insemnat cu A. pe planul de la p. 716. Desenul acesta e oferit ca o reprezentare aproximativa a cladirii si a curtilor (vezi nota explicativa). Inaltimea si latimea zidului sunt date aici ca egale. Lungimea nu este data aici, dar reiese ca trebuie sa fi fost de aproximativ 259 m (vezi comentariul la cap. 42,16) pe fiecare latura a lui. Zidul acesta era in jurul exteriorului intregului complex de constructie. Nu era inalt (cam 3 m), iar oamenii care se apropiau ca sa se inchine puteau usor sa vada templul in toata frumusetea si slava lui stralucind deasupra zidurilor. 40:6 A mers la poarta de rasarit, si i-a suit treptele. A masurat pragul portii, care era lat de o prajina, si celalalt prag care era lat de o prajina. Poarta de rasarit. Versetele 6-16 descriu poarta de rasarit (p. 716, B), sau constructia portii, care era poarta principala intrucat ducea direct catre intrarea templului. Ea e descrisa cu amanuntime, intrucat dimensiunile portilor exterioare de miazanoapte si de miazazi (p. 716, F, G) sunt identice. Treptele. Nivelul intrarii pe poarta era mai ridicat decat terenul care era in jurul imprejmuirii templului. Se sustine ca la fel cu intrarile de la miazanoapte si de la miazazi ea avea sapte trepte (vezi v. 22, 26; vezi p. 716, a). Pragul. Intrarea portii venind din afara. Lat de o prajina. Aceasta este aceeasi cu grosimea zidurilor inconjuratoare (v. 5), care e de 6 coti; cealalta dimensiune a acestei intrari e de 10 coti (v. 11). 40:7 Fiecare odaie de paza era lunga de o prajina, si larga tot de o prajina. Intre fiecare doua odai de paza era un loc gol de cinci coti. Pragul portii, de langa tinda portii dinauntru, era de o prajina. Odaie de paza. Sau ,,Camaruta” . Potrivit cu v. 10 erau trei din acestea de fiecare parte a pasagiului central. Odaile masurau cam 3,05 mp. Dinlauntru. Literal, ,,din casa”, adica ,,spre interior”. Acesta e probabil pragul la celalalt capat al pasagiului constructiei portii, ducand la portic (v. 8). 40:8 A masurat si tinda portii dinauntru; era de o prajina. Tinda. Sau ,,vestibul”. Portii. Multe manuscrise si versiunile vechi omit pasajul care incepe aici si continuand in v. 9, ,,era de o prajina. A masurat apoi tinda portii”. Aceia care accepta textul mai scurt sustin ca era o tinda, sau un vestibul in poarta aceasta. Aceia care accepta textul mai lung sustin ca erau doua tinde. De aceea diferite desene ale constructiei portii difera in privinta aceasta. Vezi p. 716, nota explicativa, cu privire la incertitudinea detaliilor arhitecturale. 40:9 A masurat apoi tinda portii; era de opt coti, si stalpii ei erau de doi coti. Tinda portii era spre partea dinauntru. Opt coti. Cam 4,3 m. Exista diferente de opinie cu privire la faptul daca masura porticului era de la est la vest sau de la nord la sud. Stalpii. Ebr. ‘elim, ,,stalpi” (RSV). 40:10 Odaile de paza ale portii de rasarit erau in numar de trei de o parte si trei de cealalta; fiecare aveau aceeasi masura, si stalpii de fiecare parte aveau tot aceeasi masura. Odaile de paza. Vezi comentariul la v. 7. 40:11 A masurat apoi largimea deschizaturii portii, care era de zece coti, si lungimea portii, care era de treisprezece coti. Deschizaturii. Sau ,,Intrarii” . Adica pragul de la intrarea de afara. Lungimea portii. Dimensiunea masurata este nesigura. Unii gandesc ca este masura acelei parti a portalului care avea acoperis deasupra, altii ca era centrul pasagiului intre odaile laterale care era probabil neacoperit. 40:12 Inaintea odailor de paza era un loc gol de un cot de o parte si de cealalta; fiecare odaie de paza avea sase coti de o parte, si sase coti de cealalta. Loc gol. Poate un zid inaintea odailor de paza. Reiese ca era o bariera la 1 cot in pasaj in fata odaii de paza, asa ca santinela sa iasa afara fara piedici si sa se uite in sus si in jos prin hol. 40:13 A masurat poarta de la acoperisul unei odai de paza, pana la acoperisul celeilalte; intre cele doua deschizaturi care erau fata in fata era o latime de douazeci si cinci de coti. De la acoperis. Masura aceasta de circa 13 m. este de-a curmezisul portalului de la nord la sud. 40:14 A masurat tinda portii si a gasit douazeci de coti; tinda da intr-o curte, de jur imprejurul portii. A masurat tinda. Sau ,,A facut si stalpii” . Unii prefera sa accepte traducerea LXX: ,,Si locul deschis al porticului portii in afara era de douazeci de coti la odaile din jurul portii”. Este posibil ca ‘elim (stalpi) sa fi fost confundat cu ‘ulam (portic), desi este dificil de a vedea cum 20 poate fi pus in locul lui 60. Potrivit cu textul ebraic, stalpii, sau pilonii, ar fi fost de o inaltime impresionanta. 40:15 Locul dintre poarta de la intrare si tinda portii dinauntru era lung de cincizeci de coti. Cincizeci de coti. Cam 26,3 m. Lungimea constructiei portii era de doua ori latimea ei (v. 13). O metoda de reconstruire permitand un singur portic sau vestibul (vezi comentariul la v. 8) ajunge la lungimea totala dupa cum urmeaza: pragul din afara, 6 coti; trei odai de paza de cate 6 coti, 18 coti; doua locuri goale a 5 coti, 10 coti; pragul dinauntru, 6 coti; porticul, 8 coti; canaturi, 2 coti; rezultand un total de 50 de coti. Alta reconstruire admitand doua porticuri ajunge la un alt rezultat. 40:16 La odaile de paza si la stalpii lor dinauntrul portii de jur imprejur erau niste ferestre ingradite; ferestre erau si inauntru in tindele portii de jur imprejur; iar pe stalpi erau sapate ramuri de finici. Ferestre ingradite. Sau ,,Ferestre inguste” . Literal, ,,ferestre inchise”, probabil insemnand ferestre cu gratii (vezi comentariul la 1Regi 6,4). Pozitia exacta a acestor ferestre nu este clara. Ramuri de finici. Podoabe asemanatoare fusesera folosite la sculpturile Templului lui Solomon (1Regi 6,29.32). 40:17 M-a dus in curtea de afara, unde se aflau odai si un caldaram de jur imprejur; pe caldaramul acesta erau treizeci de odai. Curtea de afara. Templul cu doua curti, una dinauntru si alta de afara (p. 716, R si C respectiv). Caldaram. Caldaramul inconjura curtea de afara. Treizeci de odai. Marimea si pozitia acestor odai (p.716, E, E, E, E, E, E) nu este data. Din punct de vedere al simetriei erau probabil cate zece pe cele trei laturi neocupate de cladirile templului. Nu e spus daca ele erau construite in blocuri sau in unitati separate. 40:18 Caldaramul era langa porti, si era de-a lungul portilor: acesta era caldaramul de jos. De-a lungul. Caldaramul acesta reiese ca fusese tot atat de lat ca si lungimea constructiilor portii, cam 50 de coti (cap. 40,15). din aceasta trebuia sa se scada grosimea zidului de afara de 6 coti (v.5) lasand o latime pentru caldaram de cam 44 coti. Caldaramul de jos. Probabil numit asa pentru a-l distinge de acela din curtea dinauntru, la un nivel mai inalt (cap. 41,8). 40:19 A masurat latimea de la poarta de jos pana la partea de afara a curtii dinauntru, si avea o suta doi coti, la rasarit si la miazanoapte. O suta de coti. Cam 2000 de picioare. Masuratoarea era de la intrarea launtrica a constructiei portii la intrarea de afara a constructiei portii dinlauntru (vezi v. 23, 27). 40:20 A masurat lungimea si latimea portii de miazanoapte a curtii de afara. Portii de miazanoapte. Versetele 20-27 descriu poarta de la miazanoapte (p. 716, F), care era exact ca poarta de rasarit (p. 716, B), deja descrisa (v. 6-16), cu informatia in plus ca erau sapte trepte (p. 716, a) ducand sus la poarta (v. 22). 40:21 Odaile ei de paza, in numar de trei de o parte si trei de alta, stalpii si tinda ei, aveau aceeasi masura ca poarta dintai, cincizeci de coti in lungime si douazeci si cinci de coti in latime. Verset ce nu a fost comentat. 40:22 Ferestrele ei, tinda ei, finicii ei, aveau aceeasi masura ca poarta de rasarit; te suiai la ea pe sapte trepte, iar tinda ei era in partea dinauntru. Verset ce nu a fost comentat. 40:23 La curtea dinauntru era o poarta, in fata portii de miazanoapte si in fata portii de rasarit; a masurat o suta de coti de la o poarta pana la cealalta. La curtea dinlauntru era o poarta. Cineva stand in curtea de afara (v. 17) aproape de poarta de miazanoapte (p. 716, F) ar fi putut vedea portile launtrice de miazanoapte si de rasarit (I, H), fiecare din acestea stand in fata portii ei corespunzatoare de miazanoapte si de rasarit din afara, la o distanta de 51,8 m. 40:24 M-a dus in partea de miazazi, unde se afla poarta de la miazazi. I-a masurat stalpii si tinda, care aveau aceeasi masura. In partea de miazazi. Versetele 24-27 descriu poarta de miazazi(p. 716, G), care este identica cu portile de rasarit si de miazanoapte deja descrise. 40:25 Poarta aceasta si tinda ei aveau ferestre de jur imprejur, ca si celelalte ferestre, si poarta era lunga de cincizeci de coti si lata de douazeci si cinci de coti. Verset ce nu a fost comentat. 40:26 La ea te suiai pe o scara de sapte trepte, iar tinda ei era in partea dinauntru; pe stalpi era cate un finic de fiecare parte. Verset ce nu a fost comentat. 40:27 Curtea dinauntru avea o poarta inspre miazazi; a masurat de la o poarta pana la cealalta spre miazazi o suta de coti. Curtea dinlauntru avea o poarta. Amplasarea portii launtrice de miazazi (p. 716, J) corespunde cu aceea a portilor de miazanoapte si de rasarit. 40:28 M-a dus in curtea dinauntru, pe poarta de miazazi. A masurat poarta de miazazi, si a gasit ca avea aceeasi masura. Poarta de miazazi. Cele trei porti ale curtii launtrice (p.716, H, I, J) sunt esential aceleasi ca si portile de afara. O deosebire este ca cele dinainte aveau un sir de opt trepte (p. 716, b), si cele de pe urma un sir de sapte trepte (p. 716, a). 40:29 Odaile ei de paza, stalpii si tinda ei, aveau aceeasi masura. Poarta aceasta si tinda ei aveau ferestre de jur imprejur, si poarta era lunga de cincizeci de coti si lata de douazeci si cinci de coti. Verset ce nu a fost comentat. 40:30 (De jur imprejur erau tinzi lungi de doua zeci si cinci de coti si late de cinci coti.) Verset ce nu a fost comentat. 40:31 Tinda portii dadea in curtea de afara; pe stalpii ei erau finici, si opt trepte pentru suit la poarta. Verset ce nu a fost comentat. 40:32 M-am dus apoi in curtea dinauntru, pe intrarea de rasarit. A masurat poarta, si a gasit ca avea aceeasi masura. A masurat poarta. Versetele 32-37 dau o descriere a portilor de rasarit si de miazanoapte ale curtii dinlauntru, care erau amandoua exact la fel cu poarta de miazazi deja descrisa (v. 28-31). 40:33 Odaile ei de paza, stalpii ei si tinda ei, aveau aceeasi masura. Poarta aceasta si tinda ei aveau si ele ferestre de jur imprejur, lungi de cinci zeci de coti si late de doua zeci si cinci. Verset ce nu a fost comentat. 40:34 Tinda ei dadea in curtea de afara; de fiecare parte erau finici pe stalpi, si opt trepte pentru suit la poarta. Verset ce nu a fost comentat. 40:35 M-a dus la poarta de miaza-noapte. A masurat-o, si a gasit aceeasi masura. Verset ce nu a fost comentat. 40:36 Si ea avea odai de paza, stalpi, tinda si ferestre de jur imprejur; era lunga de cinci zeci de coti si lata de doua zeci si cinci de coti. Verset ce nu a fost comentat. 40:37 Tinda ei dadea in curtea de afara; de fiecare parte erau cinci finici pe stalpii ei, si opt trepte pentru suit la poarta. Verset ce nu a fost comentat. 40:38 Era o odaie, care se deschidea spre tinda portii; acolo trebuiau spalate arderile de tot. Acolo trebuiau spalate. Apropierea pasajului de fata de descrierea portii de miazanoapte (v. 35-37) a determinat pe unii sa traga concluzia ca mobilierul descris aici apartinea la poarta aceea. Altii cred ca aici e introdusa o noua sectiune si ca se are in vedere poarta de rasarit (vezi v. 40, 44; cap. 43,17; 46,1.2). 40:39 In tinda portii erau de fiecare parte doua mese, pe care trebuia junghiata arderea de tot, jertfa de ispasire si jertfa pentru vina. Mese. Versetele 39-41 descriu cele opt mese pe care erau junghiate animalele de jertfa. Cu privire la amplasarea posibila a acestor mese vezi comentariul la v. 40 (p. 716, c. c.) 40:40 In una din partile de afara, cum te sui la intrarea portii de miaza-noapte, erau doua mese; si in cealalta parte, spre tinda portii, erau iarasi doua mese. Portii de miazanoapte. Unii comentatori iau cuvantul tradus aici prin ,,miazanoapte” (in KJV si RSV) ca insemnand ,,catre miazanoapte”, deci de partea dinspre miazanoapte a portii de rasarit. Parerile difera in ce priveste daca aceste mese se intelegea ca trebuie sa fie la poarta de miazanoapte, la partea de rasarit, sau la toate trei portile. 40:41 In cele doua parti ale portii, se aflau astfel patru mese de o parte si patru mese de cealalta, de toate opt mese, pe care trebuiau injunghiate jertfele. Verset ce nu a fost comentat. 40:42 In fata meselor pentru jertfe, mai erau pentru arderile de tot patru mese de pietre cioplite, lungi de un cot si jumatate, late de un cot si jumatate, si inalte de un cot; pe mesele acestea, trebuiau puse uneltele cu care se injunghiau vitele pentru arderi de tot si pentru celelalte jertfe. Verset ce nu a fost comentat. 40:43 Pe dinauntru casa avea de jur imprejur pervazuri de un lat de mana, care slujeau ca mese pentru carnea jertfelor. Pervazuri. Ebr. shephattayim, al carui sens aici este neclar. Cuvantul se intalneste numai aici si in Psalmi 68 unde este tradus prin ,,staul” [,,oala” in KJV], dar ar trebui sa fie redat ,,vetre” (vezi comentariul la Psalmi 68,13), un sens care nu se potriveste aici. LXX reda pe shephattayim prin ,,hotare”. In Targumuri se zice ,,carlige”. 40:44 Afara din poarta dinauntru erau doua odai pentru cantareti in curtea dinauntru: una era alaturi de poarta de miaza noapte si avea fata spre miazazi, cealalta era alaturi de poarta de miazazi si avea fata spre miazanoapte. Odai. Marimea si amplasarea exacta a acestor odai nu e specificata. Potrivit cu LXX erau numai doua odai, una la poarta de miazanoapte privind spre miazazi, si cealalta la poarta de miazazi privind catre miazanoapte. Totusi, ebraica arata ca ele erau langa portile de miazanoapte si de rasarit si nu e necesar de a corecta pe ,,rasarit” prin ,,miazazi” daca aceste odai erau undeva la unghiurile la mijlocul drumului dintre portile de miazanoapte si rasarit si de rasarit si de miazazi. In diagrama de la p. 716, P, P arata asezarea posibila a acestor odai in de acord cu felul cum se exprima Ebraica. 40:45 El mi-a zis: Odaia aceasta, dinspre miazazi, este pentru preotii care ingrijesc de slujba Templului. Verset ce nu a fost comentat. 40:46 Iar odaia dinspre miazanoapte este pentru preotii care ingrijesc de slujba altarului. Fiii lui Tadoc sunt aceia care, din fiii lui Levi, se apropie de Domnul, ca sa-I slujeasca. Fii lui Tadoc. Cu privire la preotia din neamul lui Tadoc vezi comentariul la 2Samuel 8,17. 40:47 A masurat curtea, care era in patru colturi, lunga de o suta de coti. Altarul era inaintea casei. A masurat curtea. Aceasta era curtea altarului (p. 716, R), un patrat de aproape 51,8 m in centrul curtii dinlauntru. 40:48 M-a dus in tinda casei. A masurat stalpii tindei, si a gasit cinci coti de o parte, si cinci coti de cealalta. Latimea portii era de patrusprezece coti, iar peretele de pe laturile portii era de trei coti deoparte si de trei coti de cealalta. o parte, si cinci coti de cealalta. Latimea portii era de patrusprezece coti, iar peretele de pe laturile portii era de trei coti deoparte si de trei coti de cealalta. Tinda casei. Versetele 48 si 49 descriu dimensiunile vestibulului templului (p. 716, M). Stalpii. Sau ,,coloana”, sau ,,canat” (vezi comentariul la v. 9). Masura de aici este a grosimii celor doua proeminente de pe laturile intrarii. Trei coti. Sau 1,9 m. Aceasta este poate lungimea iesiturilor de ambele laturi ale intrarii. 40:49 Tinda avea o lungime de douazeci de coti si o latime de doisprezece coti; te suiai la ea pe zece trepte. Langa stalpi mai erau si alti stalpi, unul de o parte si altul de alta. Douazeci de coti. Unii socotesc masura aceasta ca fiind in lungul axei nord-sud a porticului, si presupun ca odaile laterale (cap. 71, 6.7) se extind de-a lungul spatelui cat si a laturilor cladirii. Altii restrang odaile laterale la partile de miazanoapte si de miazazi si iau masura de 20 de coti a tindei ca e in lungul axei est-vest. Doisprezece. Sau ,,Unsprezece”. Textul din LXX zice ,,doisprezece”. Trepte. Ca si la cele doua curti in casa insasi se intra pe trepte. Numarul este dat de LXX ca fiind zece. Casa era si mai sus in inaltime decat curtea dinlauntru. Vezi p. 716, d. Langa stalpi mai erau si alti stalpi. Ca si Templul lui Solomon, aceasta noua cladire urma sa aiba cate un stalp de ambele laturi ale treptelor (p. 716, N, N; vezi 1Regi 7,15-22). |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version: