37:1 Mana Domnului a venit peste mine, si m-a luat in Duhul Domnului, si m-a pus in mijlocul unei vai pline de oase.
Mana Domnului. Capitolul 37 consta din doua parti: viziunea cu oasele uscate si (v.15-28) un act simbolic prezicand unirea viitoare a lui Israel si Iuda. Viziunea cu oasele uscate era menita sa ilustreze cum Israel, imprastiat si aparenta fara nadejde, urma sa fie reinsufletit si restaurat.
Se poate ridica intrebarea: In ce masura profetia aceasta se ocupa de invierea viitoare ? Multi nu stim ca o astfel de aplicatie nu era de fel in mintea profetului si ca simbolul este pe deplin explicat de o restaurat a vietii nationale a poporului. Felul cel mai natural de a aplica profetia este in intelesul planului lui Dumnezeu de redesteptare a statului Iudaic. Aceasta avea sa fie urmata in cele din urma de o inviere literala, cand patriarhii, impreuna cu toti sfintii lui Dumnezeu, aveau sa fie inviati pentru a participa la noua imparatie. Nu este necesar de a exclude cu totul acest eveniment din simbolism. Intregul simbolism este menit sa descrie felul in care evenimentele ar fi evoluat in perioada aceea si dupa aceea, daca iudeii ar fi conlucrat cu Dumnezeu pentru aducerea la infaptuire a planului Lui pentru ei. Dar necredinta si neascultarea au zadarnicit planul dumnezeiesc. Scriitorii Noului Testament trebuie sa fie consultati cu privire la felul cum aceste evenimente, care ar fi trebuit sa aiba o implinire literala in perioada de dupa exil, vor fi realizate in Era Crestina cu Israelul spiritual (vezi p. 35,36).
Vale. Ebr. biqa’ah, cuvant tradus ,,campie” in cap. 3,22 . Poate ca se refera la acelasi lucru.