33:24 Fiul omului, cei ce locuiesc in daramaturile acelea in tara lui Israel zic: Avraam era singur, si tot a mostenit tara; dar noi suntem multi si tara ne-a fost data in stapanire!
Locuiesc in daramaturile acelea. Potrivit cu 2Regi 25,12.22; Ieremia 52,16. Saracii au fost lasati in tara ca vieri si lucratori de pamant si acestora li s-au adaugat fugarii din tarile invecinate. Cuvantarea de fata e intentionata sa combata o zicala curenta in gruparea aceasta.
Avraam era singur. Cuvintele acestea exprima sustinerea aroganta acelora pe care babilonienii lasase in tara. Ei de fapt spuneau: ,,Daca lui Avraam fiind singur, i s-a dat posesiunea tarii, noi, fiind multi, putem cu siguranta pretinde tara si sa punem mostenire pe mosiile exilatilor.” Drept raspuns profetul arata ca coborarea din Avraam urma sa se dovedeasca fara de folos. Dumnezeu era interesat de calificari ale caracterului. Faptul ca ei erau multi nu avea nici o influenta in chestiune. Multi astazi se incred in legatura lor cu vreo organizatie oarecare bisericeasca, in loc de a cauta sfintenia inimii, singura care ii va face in stare sa stea in ziua de pe urma. Ei isi pun increderea in numar si popularitate. In ultima instanta, religia adevarata e o chestiune personala si fiecare trebuie sa-si lucreze propria sa mantuire cu frica si cu tremur. Legatura cu biserica organizata este rezultatul natural si asteptat al unei autentice experiente personale. Dar numai aceasta singura nu e temei pentru nadejdea cuiva.