3:19 Dar daca vei instiinta pe cel rau, si el tot nu se va intoarce de la rautatea lui si de la calea cea rea, va muri prin nelegiuirea lui, dat tu iti vei mantui sufletul!
Iti vei mantui sufletul. Raspunderea pazitorului inceteaza cand avertizarea a fost data asa cum trebuie. Totusi pazitorul poate pe buna dreptate sa intrebe: ,,A fost avertizarea data cu cea mai mare eficacitate posibila si a fost ea extinsa pentru o perioada de timp suficient de mare?”
Cei care sunt avertizati sunt lasati liberi sa aleaga daca vor lua aminte sau vor fi nepasatori. Fiecare suflet care e pierdut va fi intr-o astfel de stare prin propria sa alegere. Nici o invinuire nu poate sa stea asupra lui Dumnezeu, care a prevazut ocazii corespunzatoare pentru toti.
Oamenii traiesc sau mor potrivit cu propria lor alegere. Ezechiel scoate in evidenta mai degraba raspunderea personala decat cea nationala. Israelitii, ca persoane individuale, nu trebuiau sa se considere ei insisi ca pierduti din cauza ca natiunea lor suferea pedeapsa. Pe de alta parte, ei nu trebuiau sa sustina ca pocainta nu era necesara pentru ei din cauza ca aveau pe Avraam ca tata al lor (Matei 3,9).