3:15 Am ajuns la Tel-Abib, la robii de razboi care locuiau la raul Chebar, in locul unde se aflau; si am ramas acolo, inmarmurit in mijlocul lor, sapte zile.
Tel-Abib. Ebr. Tel’abib, ,,colina spicelor verzi de grau”, dar se crede ca numele prezinta akadianul Til ab?bi, ,,colina potopului furtunii”. Asemenea coline de nisip, produse de actiunea vantului si a apei, sunt mentionate in mod normal in vecinatatea Nippurului (cu privire la posibilitatea ca Chebarul sa fie vecinatatea Nippurului vezi comentariul la cap 1,1). Totusi, Tel-abib nu poate fi precis stabilit in ce priveste locul.
Sapte zile. Unii au comparat aceasta perioada de tacere de sapte zile cu un timp de retragere din viata altor mari conducatori religiosi; de pilda cu cele patruzeci de zile ale lui Ilie pe Muntele Horeb (1Regi 19,4-8); retragerea lui Pavel in Arabia (Galateni 1,17) si cu retragerea Domnului nostru in pustie dupa botezul Sau. Altii sugereaza ca purtarea lui Ezechiel era rezultatul surprizei sale pe urma conditiilor pe care le-a intampinat sau a atitudinilor pe care le-a intalnit. Dar altii compara tacerea lui Ezechiel cu purtarea prietenilor lui Iov care au sezut cu patriarhul pe pamant ,,sapte zile si sapte nopti, fara a-i spune o vorba” (Iov 2,13). Totusi, contextul pare sa sugereze ca Dumnezeu nu intentiona o astfel de intarziere. Mutenia poate in schimb sa fi fost cauzata de amaraciunea si aprinderea de spirit. Conduita profetului era probabil una de planuita amanare daca nu de refuz categoric. Indurarea lui Dumnezeu a asteptat sapte zile. Cand la finele acelei perioade nu s-a dat pe fata un raspuns din partea lui Ezechiel, cuvantul Domnului a venit la el cu solemna avertizare. Ne este amintita o ezitare asemanatoare din partea lui Ellen G. White cand era vorba de a face cunoscut altora ceea ce Domnul ii descoperise. (1T 62-64).