Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / Ezechiel

Ezechiel, 25


25:1 Cuvantul Domnului mi-a vorbit astfel:

Cuvantul Domnului mi-a vorbit. Astfel incepe o noua serie de profetii care au de-a face cu natiunile invecinate. Ezechiel terminase marturia lui cu privire la distrugerea Ierusalimului si ramasitele statului Israelit. El nu avea sa spuna mai mult cu privire la aceasta, ci urma sa astepte implinirea sortii prezise. In acest interval, Dumnezeu l-a indemnat sa-si indrepte atentia la natiunile care inconjoara Israelul si sa prezica soarta lor inevitabila. Judecata incepuse cu casa lui Dumnezeu (vezi Ezechiel 9,6; comp. 1Petru 1,17), dar acum urma sa se extinda la lumea externa.

Dumnezeu nu este un Dumnezeu al unei singure natiuni: El este un Dumnezeu al lumii intregi. El nu cauta la persoana. Toate sufletele sunt ale Lui, indiferent de afiliatiile nationale. El e tot atat de doritor sa salveze pe locuitorii unei natiuni ca si pe cei ai alteia. Descoperindu-se ca supremul diriguitor al evenimentelor si ca arbitru al natiunilor, El urmarea sa atraga pe oameni la Sine si sa solicite inchinarea lor. El planuia ca o astfel de desfasurare a atotstiintei Sale, in prezicerea atat de exacta a istoriei lor viitoare, sa ofere baza necesara pentru credinta. E adevarat, amenintarile rostite asupra acestor popoare apar severe si neinduplecate, neamestecate cu indurare. Totusi, trebuie sa se tina minte ca acestea erau judecati nationale in care nu era obligatoriu implicata mantuirea personala. Adesea se intampla ca nenorociri nationale sa indemne pe oameni sa caute pe Dumnezeu, asa incat ceea ce apare in defavoarea lor de fapt sa lucreze spre binele lor.

Dumnezeu tine o socoteala precisa a popoarelor. Ele sunt puse la proba sa se vada daca vor implini sau nu inaltul destin randuit lor. Cand socoteala este deplina, ele sufera pedeapsa, ca natiune. La fel a fost si cu Israel. El a suferit cea mai tragica infrangere, dar prin toate acestea Dumnezeu a planuit sa lucreze salvarea unei mici ramasite (vezi Daniel 4,17).

In plus, intr-un timp cand Israel astepta sprijin militar de la vreuna din natiunile acestea, trebuia sa i se arate deplina zadarnicie a aspiratiilor lui, deoarece toate natiunile acestea urmau sa sufere infrangere.

Aceasta noua sectiune cuprinde solii catre sapte natiuni legate foarte strans de soarta lui Israel si a lui Iuda: 1) Amon (cap. 25,1-7), 2) Moab (cap. 25,8-11), 3) Edom (cap. 25,12-14), 4) Filistia (cap. 25,15-17), 5) Tirul (cap. 24,1 la 28,19), 6) Sidonul (cap. 28,20-23), 7) Egiptul (cap. 29,1 la 32,32).

Unii sunt nedumeriti de faptul ca Ezechiel nu cuprinde nici-o profetie contra Babilonului. Isaia (Isaia 13), Ieremia (Ieremia 51,52-53) si Daniel (Daniel 2,7) prezic caderea lui. Lucrarea lui Ezechiel era de a arata cum Dumnezeu avea sa foloseasca Babilonul ca executor al voii Lui in judecati asupra poporului Sau, si efectul acesteia ar fi fost stricat daca ar fi staruit asupra infrangerii finale a Babilonului insusi. Era mai corespunzator ca exilatii pentru care scrie, sa caute ,,pacea” poporului in mijlocul caruia locuiau (vezi Ieremia 29,7), decat ca ei sa se bucure de eventuala lui prabusire. Vorbirea pe fata contra tarii invingatorilor lui, probabil l-ar fi costat viata pe Ezechiel.



25:2 Fiul omului, intoarce-ti fata spre copiii lui Amon, si proroceste impotriva lor!

Copiii lui Amon. Descendenti ai lui Lot prin fiica lui cea mai mica, si in felul acesta rude de sange cu Israel (Geneza 19,38). Timp de secole ei aratasera vrajmasie (Judecatori 3,13; 11,12-15.32.33; 1Samuel 11,1-11; 2Samuel 10,6-14; Amos 1,13-15). Religia lor era o superstitie care isi degrada inchinatorii, care era cruda, cerand jertfe omenesti. Cultul lor al lui Moloh era un continuu izvor de ispita pentru Israel (vezi 1Regi 11,7).



25:3 Spune copiilor lui Amon: Ascultati Cuvantul Domnului, Dumnezeu! Asa vorbeste Domnul, Dumnezeu: Pentru ca ai zis: Ha! Ha! sfantului Meu Locas, cand era pangarit, tarii lui Israel, cand era pustiita, si casei lui Iuda, cand se ducea in robie,

Ha! Ha! Ebr. he’ach, o interjectie, aici de bucurie rautacioasa pentru doborarea Ierusalimului.



25:4 de aceea, iata, te dau in stapanirea fiilor Rasaritului; ei isi vor aseza staulele in mijlocul tau si isi vor face locuintele in tine; iti vor manca roadele, si iti vor bea laptele.

Fiilor Rasaritului. Ebr. bene-qedem, literal ,,fii ai Rasaritului”. Numele este aplicat la diferite triburi care rataceau incoace si incolo in pustiul de la rasarit de Amon si Moab (vezi Geneza 29,1; Judecatori 6,3.33; 7,12; 8,10; 1Regi 4,30; Iov 1,3).

Staulele. Ebr. tiroth, locuri imprejmuite protejate de ziduri de piatra folosite pentru tabara (vezi Geneza 25,16; Numeri 31,10; Psalmi 69,25). LXX reda pasajul astfel: ,,Ei vor locui in tine cu calabalacul lor, si-si vor aseza corturile in tine.”



25:5 Voi face din Raba un ocol de camile, si din tara copiilor lui Amon o stana de oi, ca sa stiti ca Eu sunt Domnul!

Raba. Rabat-Amon capitala Amonitilor (2Samuel 12,26; Ezechiel 21,20), situate cam la 23 mile la rasarit de Iordan aproape de izvorul raului Iaboc. Ptolemeu Filadelful mai tarziu a fondat cetatea Filadelfia, pe locul unde fusese Raba. Aceasta Filadelfia nu trebuie sa fie confundata cu o cetate cu acelasi nume din Asia Mica (Apocalips 1,11). Numele modern al Rabei este Amman.



25:6 Caci asa vorbeste Domnul, Dumnezeu: Pentru ca ai batut din maini, si ai dat din picior, pentru ca te-ai bucurat in chip batjocoritor si din adancul sufletului de tara lui Israel,

Ati batut din mani. Baterea din mani si din picioare sunt gesturi de emotie puternica (Numeri 24,10; Ezechiel 21,14.17; 22,13). Aici aceste actiuni sunt manifestari de bucurie rautacioasa. Cauza bucuriei nu era aparent perspectiva unui folos material, ci rautatea si ,,tot dispretul pentru pamantul lui Israel”. Ei ar fi trebuit sa tremure la gandul ca Raba ar fi putut sa fie aleasa in locul Ierusalimului pentru campania initiala (Ezechiel 21,19-22).



25:7 de aceea, iata ca Imi intind mana peste tine, si te dau prada neamurilor; te sterg din mijlocul popoarelor, te scot din numarul tarilor, si te nimicesc. Si vei sti ca Eu sunt Domnul!

Vei sti ca Eu sunt Domnul. Un lucru pe care ei fusesera lipsiti de bunavointa de a-l recunoaste mai inainte. Dumnezeu avea de gand sa faca astfel incat cunoasterea puterii Sale sa-i determine pe oameni sa caute mantuirea Sa.



25:8 Asa vorbeste Domnul, Dumnezeu: Pentru ca Moabul si Seirul au zis: Iata, casa lui Iuda a ajuns ca toate neamurile!

Moabul si Seirul. Alte profetii impotriva Moabului se gasesc in Isaia 15,16; Ieremia 48; Tefania 2,8.9. Cele doua natiuni sunt posibil mentionate aici impreuna din cauza similaritatii pacatelor lor. Ele sunt tratate mai tarziu separat. Moab (Ezechiel 25,8–11) sau Edom (cap. 25,12-14). Seirul este un al doilea nume pentru Edom. LXX pomeneste numai pe Moab aici.

Moabitii erau descendenti ai lui Lot prin fiica lui mai mare, si in felul acesta erau rude de sange ale lui Israel, cum erau si Amonitii (vezi comentariul la v. 2). Aceste doua tari, strans intovarasite in istoria si soarta lor, sunt amenintate cu o pedeapsa asemanatoare.

Moabul este adesea pomenit in istoria sacra (vezi Numeri 22; 24; 25; Judecatori 3,12–31; 1Samuel 14,47; 2Samuel 8,2; 2Regi 3,5; 24,2; 2Cronici 20). Uneori Israel a fost supus lui Moab, ca pe timpul lui Eglon (Judecatori 3,12–31) si uneori Moab a fost supus lui Israel, ca sub David (2Samuel 8,2).

Piatra Moabita, gasita in minele de la Dibon in 1868, ne vorbeste de aprecierea lui Moab din partea lui Omri, regele lui Israel si despre revolta lui Moab sub Mesa, regele cetatii. Mesa atribuie victoria sa asupra lui Israel dumnezeului sau Chemos (vezi Nota Aditionala la 2Regi 3).

Ca toate neamurile. Locuitorii lui Iuda sustinusera ca Dumnezeul lor era superior dumnezeilor pagani si ca era in stare sa-i scape. Acum nenorocirea lui Iuda parea sa tagaduiasca sustinerea aceasta. Moabitii tresaltau de bucurie plina de rautate de soarta vecinilor lor de la apus.



25:9 De aceea, deschid tinutul Moabului dinspre cetati, dinspre cetatile lui de la hotare, care sunt podoaba tarii si anume: Bet-Iesimotul, Baal-Meonul si Chiriataim,

Deschid tinutul Moabului. Adica deschidere fata de vrajmasi a flancului lui Moab. Aflandu-se pe un platou inalt cu suisuri rapoase Moabul nu era usor accesibil pentru vrajmasii lui. Dar daca cetatile de la frontiera cadeau, restul tarii curand urma sa fie cotropit.

Bet - Iesimatul. O cetate ca la 4 km nord-est de punctul unde Iordanul intra in Marea Moarta. Locul acesta este cunoscut acum sub numele de Tell el-Azeimel.

Baal – Meonul. Un orasel cam la 15,2 km est de Marea Moarta aproape de capatul ei de la

nord.

Chiriataim. Un oras cam la 16km sud de Baal- Meon, numit acum El – Qereiyat.

Cetatile numite apartinusera regiunii pe care Sihon si Og le luasera de la Moabiti cu sute de

ani mai inainte. Teritoriul acesta fusese apoi smuls de la Amoriti de catre Israeliti pe vremea patrunderii lor si multa vreme a fost ocupat de ei. Cand puterea lui Israel s-a stins, Moabul il luase de la ei. Se vorbeste aici despre ei, probabil, avandu-se in vedere faptul ca ei fusesera o posesiune a lui Israel.



25:10 il deschid si-l dau in stapanire fiilor Rasaritului impreuna cu tara Amonitilor, ca sa nu mai fie pomeniti printre neamuri copiii lui Amon.

Fii Rasaritului. Vezi comentariul la v. 4. Amoritii. Despartirea in versete intuneca sensul. Propozitia ar trebui sa mearga mai departe in

v. 11: ,,ca sa nu mai fie pomenit intre popoare, si voi implini judecatile asupra Moabului”.



25:11 Imi voi implini judecatile impotriva Moabului! Si vor sti ca Eu sunt Domnul.

Verset ce nu a fost comentat.

25:12 Asa vorbeste Domnul, Dumnezeu: Pentru ca Edomul s-a dedat la razbunare fata de casa lui Iuda, pentru ca s-a facut vinovat si s-a razbunat pe ea,

Edomul. Edomitii erau descendentii lui Esau, fratele mai mare a lui Iacov. Vrajmasia dintre Israel si Edom vine din trecut inca din vremea cand Esau a vandut lui Iacov dreptul sau de intai nascut (Geneza 25,29-34). Israel fusese in mod deosebit avertizat ,,sa nu urasti pe Edomit” (Deuteronom 23,7). Cu toate acestea vrajmasia a dainuit.



25:13 de aceea, asa vorbeste Domnul, Dumnezeu: Imi intind mana impotriva Edomului, ii voi nimici cu desavarsire oamenii si vitele, il voi preface intr-un pustiu, de la Teman pana la Dedan; vor cadea loviti de sabie.

Teman. Cetatea aceasta nu a fost pozitiv identificata. Unii sugereaza ca Tawilan, aproape de localitatea Petra, ar putea sa fie locul. Locuitorii locului acestuia erau renumiti pentru intelepciunea lor (Ieremia 49,7; Obadia 8,9).

Dedan. Tribul acesta locuia in vecinatatea oazei el - ’Olain Arabia apuseana.



25:14 Imi voi razbuna pe Edom prin poporul Meu Israel. El va face Edomului dupa mania si urgia Mea; ca sa vada razbunarea Mea, zice Domnul, Dumnezeu.

Prin poporul Meu Israel. Expresia aceasta sugereaza ca razbunarea divina a Edomului urma sa fie adusa la indeplinire prin mana Israelitilor. Unii au atras atentia asupra implinirii prezicerii in perioada macabeilor, atunci cand Ioan Hyrcanus i-a supus pe Idumei (Iosif Flavius Antiquities xiii. 9. 1) si i-a constrans sa se supuna la circumcizie ca un semn al absorbirii in poporul Iudeu. Pare mai probabil ca aceasta portiune a profetiei sa fi fost destinata sa-si aiba implinirea cu privire la planurile lui Dumnezeu pentru regatul refacut a lui Israel. Acest stat nou ar fi infrant pe toti vrajmasii (vezi cap. 38;39)



25:15 Asa vorbeste Domnul, Dumnezeu: Pentru ca Filistenii s-au dedat la razbunare, pentru ca s-au razbunat in chip batjocoritor si din adancul sufletului, voind sa nimiceasca totul, in ura lor straveche,

Filistenii. Cu privire la obarsia lor vezi comentariul la Geneza 10,14; 21,32; Iosua 13,2; Vol. II, p. 27, 33, 34. Cu privire la alte profetii contra Filistenilor vezi comentariul la Isaia 14,29-32; vezi si Ieremia 47; Amos 1,6-8; Zaharia 2,4-7.



25:16 asa vorbeste Domnul, Dumnezeu: Iata ca Imi intind mana impotriva Filistenilor, nimicesc cu desavarsire pe Cheretiti, si prapadesc tot ce a mai ramas pe coasta marii,

Cheretitii. Un trib care locuia probabil pe tarmul sudic al Filistenilor (vezi comentariul la 1Samuel 30,14; comp. Zaharia 2,5). Prapadesc tot cea mai ramas. Filistenii au disparut, dar din Israel cel putin o ramasita urma sa supravietuiasca (vezi Isaia 1,9).



25:17 Ma voi napusti cu mare razbunare asupra lor, pedepsindu-i cu urgie. Si vor sti ca Eu sunt Domnul, cand Imi voi razbuna pe ei.

Verset ce nu a fost comentat.