21:1 Si Cuvantul Domnului mi-a vorbit astfel:
Cuvantul Domnului. Versetele 1-7 reproduc in vorbire inteligibila parabola enigmatica din capitolul 20,45-49.
21:2 Fiul omului, intoarce-ti fata spre Ierusalim, si vorbeste impotriva locurilor sfinte, proroceste impotriva tarii lui Israel!
Spre Ierusalim. In loc de intreitul ,,miazazi” (capitolul 20,46) apar acum expresiile ,,Ierusalim”, ,,locurile inalte” si ,,tarii lui Israel”.
21:3 Spune tarii lui Israel: Asa vorbeste Domnul: Iata, am necaz pe tine, Imi voi trage sabia din teaca si voi nimici cu desavarsire in mijlocul tau pe cel neprihanit si pe cel rau.
Sabia. ,,Focul” parabolei enigmatice (capitolul 20,47) este aratat ca este sabia navalitorului.
21:4 Pentru ca vreau sa nimicesc cu desavarsire din mijlocul tau pe cel neprihanit si pe cel rau, sabia Mea va iesi din teaca, pentru ca sa loveasca orice faptura, de la miazazi pana la miaza noapte.
Cel neprihanit. Vezi comentariul la cap. 20,47. In pedepsiri nationale, cel nevinovat este adesea cuprins in aceleasi suferinte temporale ca si cel vinovat.
21:5 Si orice faptura va sti ca Eu, Domnul, Mi-am scos sabia din teaca, si nu se va mai intoarce inapoi in ea.
Nu se va mai intoarce. Adica, pana si-a implinit misiunea. Atunci in chip necesar se va intoarce. Expresia ,,nu se va mai intoarce” trebuie sa fie luata in acest sens limitat. Aceeasi idee de durata restransa este gasita in capitolul 20,48, unde se spune ca focul judecatilor lui Dumnezeu nu va fi stins (vezi comentariul de acolo). Expresii asemanatoare sunt uneori gresit considerate ca inseamna ca nu va fi sfarsit al pedepsirii. In fiecare caz lungimea continuarii trebuie sa fie determinata de context (vezi comentariul la cap. 30,13).
21:6 Si tu, fiul omului, gemi! Cu rarunchii zdrobiti, si cu amaraciunea in suflet, gemi sub privirile lor!
Rarunchii zdrobiti. Sau ,,Coapsele frante”. Compara Naum 2,1.10. Profetul este indemnat sa prezinte situatia intr-o maniera vie astfel incat ascultatorii sai sa priceapa cat de adanc vor fi miscati toti de vestea caderii Ierusalimului.
21:7 Si daca te vor intreba: Pentru ce gemi? sa raspunzi: Pentru ca vine o veste Cand va veni, toate inimile se vor inspaimanta, toate mainile vor slabi, toate sufletele se vor mahni, si toti genunchii se vor topi ca apa! Iata ca vine, a sosit, zice Domnul, Dumnezeu!
o veste..." Cand va veni, toate inimile se vor inspaimanta, toate mainile vor slabi, toate sufletele se vor mahni, si toti genunchii se vor topi ca apa!... Iatacavine, a sosit, zice Domnul Dumnezeu!"
Toate sufletele se vor mahni. Compara Luca 21,26.
21:8 Cuvantul Domnului mi-a vorbit astfel:
Cuvantul Domnului. Versetele 8-17 pot fi intitulate ,,Cantarea sabiei ascutite si lustruite”. In general aceste versete sunt o dezvoltare a soliei din versetul 1-6.
21:9 Fiul omului, proroceste si spune: Asa vorbeste Domnul. Zi: Sabia, da, sabia este ascutita, si lustruita.
Verset ce nu a fost comentat.
21:10 Este ascutita pentru macel, si lustruita ca sa luceasca! O, sabie, tu tai toiagul de carmuire al fiului meu, care nesocoteste orice lemn
Tu tai toiagul. Sau ,,Dispretuiesti toiagul fiului meu”. Ebraica acestei propozitii este obscura. Ea zice literal: ,,Sau ne vom bucura, toiagul fiului meu dispretuind fiecare copac”. LXX zice: ,,Ucide, nimiceste, dispretuieste fiecare copac” (referirea ar putea sa fie la copacii verzi si uscati din capitolul 20,47). Expresia ebraica ar pute fi inteleasa in felul urmator: ,,Sau sa ne bucuram, toiagul [adica cel al mustrari (vezi Proverbe 10,13)], fiul meu, dispretuind toti copacii” (vezi comentariul la Ezechiel 20,47).
21:11 A dat-o la lustruit, ca s-o apuce cu mana; este ascutita sabia, si lustruita, ca sa inarmeze mana celui ce macelareste.
Celui ce macelareste. Adica imparatul Babilonului (vezi v. 19).
21:12 Striga si vaita-te, fiul omului! Caci este scoasa impotriva poporului Meu, impotriva tuturor voievozilor lui Israel, care sunt dati prada sabiei impreuna cu poporul Meu; de aceea bate-te pe coapsa!
Bate-te pe coapsa. Un semn de nemasurata rusine sau amaraciune (vezi Ieremia 31,19). Scopul gesturilor era sa atraga atentia si sa ridice intrebari (vezi comentariul la Exod 4,1).
21:13 Da, incercarea s-a facut, si ce va fi daca toiagul acesta de carmuire, care nesocoteste totul, va fi nimicit? zice Domnul Dumnezeu!
Incercarea s-a facut. Ebraica acestui pasaj este neclara. Traducerea din RSV: ,,Pentru ca nu va fi o incercare – ce s-ar putea face, daca dispretuiesti toiagul?” este o incercare de a face inteligibil acest pasaj obscur.
21:14 Si tu, fiul omului, proroceste, si bate din maini! Loviturile sabiei sa fie indoite, intreite! Este sabia de macel, sabia macelului celui mare, care ii urmareste din toate partile.
Bate din maini. Un gest de emotie puternica, aici vadit de groaza (vezi Ezechiel 21,17; comp. Numeri 24,10).
Intreite. Un pasaj neclar insemnand poate ca lovitura sabiei va veni nu numai o data sau de doua ori, ci de trei ori.
Ii urmareste de toate partile. Ultima parte zice literal, ,,care-i impresoara” adica, impiedicand fuga.
21:15 Ca sa arunc groaza in inimi, ca sa inmultesc pe cei loviti, de aceea am tras sabia, amenintandu-i la toate portile lor. Vai! e facuta sa fulgere, si ascutita pentru macel!
Au tras sabia. Ebr. ibchah, un cuvant care apare numai aici. Unii gandesc ca ibchah este o gresita ortografiere a lui tibcah, un cuvant care apare in 1Samuel 25,11, Psalmi 44,22, Ieremia 12,3, cu intelesul de ,,carne” sau ,,macelarie”. Propozitia atunci ar zice: ,,Am randuit o sabie pentru macelarire.”
21:16 Strange-ti puterile, sabie, intoarce-te la dreapta! Aseaza-te, intoarce-te la stanga! Indreapta-ti ascutisul in toate partile!
Intoarce-te. Porunca este data sabiei, dupa cum este evident in ebraica.
21:17 Si Eu voi bate din maini de bucurie, si Imi voi potoli urgia. Eu, Domnul, vorbesc!
Eu voi bate din maini. Printr-un simbol ce atribuie fapte si sentimente omenesti lui Dumnezeu fapte si sentimente omenesti, se declara ca Iehova face ceea ce a poruncit profetului sa faca (vezi comentariul la v. 14).
Imi voi potoli urgia. Vezi comentariul la cap. 16,42.
21:18 Cuvantul Domnului mi-a vorbit astfel:
Cuvantul Domnului. A treia profetie a capitolului, mai specifica decat cea dinainte.
21:19 Fiul omului, croieste-ti doua drumuri pe unde sa treaca sabia imparatului Babilonului! Amandoua trebuie sa iasa din aceeasi tara. Fa un semn pe drum, fa-l la inceputul drumului care duce intr-o cetate.
Doua drumuri. Imparatul Babilonului este descris la rascrucea drumurilor, ca ezitand daca sa apuce mai intai drumul spre Ierusalim sau pe cel catre capitala Amonitilor (v. 20).
Fa un semn pe drum. Sau ,,Alege-ti un loc”. Literal ,,taie o mana.” Adica, pune un aratator de drum. Acesta urma sa fie pus la cateva sute de mile la apus de Babilon, poate la Tadmor (vezi comentariul la 1Regi 9,18) sau poate chiar departe in valea Orontelui.
21:20 Sa faci unul din aceste drumuri asa ca sabia ca vina la Raba, cetatea copiilor lui Amon, si pe celalalt, asa ca sabia sa vina in Iuda, la Ierusalim, cetatea intarita.
Verset ce nu a fost comentat.
21:21 Caci imparatul Babilonului sta la rascruce, la capatul celor doua drumuri, ca sa dea cu bobii; el scutura sagetile, intreaba terafimii, si cerceteaza ficatul.
Sa dea cu bobii. Paganii alergau la ghicit cand trebuiau sa se hotarasca asupra unor lucruri importante. Aici sunt mentionate trei forme particulare ale ghicitului.
Scutura sagetile. Metoda babiloniana era probabil asemanatoare cu aceea folosita de Arabi mai tarziu. Mai multe sageti fara varf marcate cu anumite solii erau scuturate intr-o tolba sau un alt vas si una era trasa afara; sau tolba era invartita cu putere si era aleasa aceea care cadea cea dintai. Semnul de pe sageata era presupus ca arata vointa zeilor.
Terafimii. Ebr. teraphim, mici figurine omenesti (vezi comentariul la Geneza 31,19). Nu se stie exact felul in care erau ei folositi pentru ghicit. Cerceteaza ficatul. Modul acesta de ghicit numit hepatoscopie (vezi comentariul la Daniel 1,20) era ceva obisnuit la babilonieni. Au fost descoperite modele de ficat de oaie insemnate cu linii
si inscriptii, si evident folosite pentru scopuri de instruire.
Desi nici o forma de ghicire nu este acceptata de biserica Crestina, multi crestini incearca sa capete calauzire divina prin metode neaprobate de Dumnezeu, metode in natura lor esentiala asemanatoare cu vechile metode de ghicire. Printre astfel de metode se poate regasi si acela de a cauta un raspuns de la Dumnezeu aruncand in sus un ban; sau aceea de a cere Domnului sa raspunda Da sau Nu, scriind cuvintele pe ambele parti ale unui cartonas, si apoi lasandu-l sa cada, acceptand ca raspuns felul cum cade cartonasul. Unii lasa ca Biblia sa se deschida la intamplare si accepta solia textului pe care cad privirile lor. Iarasi, altii pun in scris diferite idei pe diferite cartonase, le amesteca si accepta raspunsul celui pe care-l trag. S-ar putea aminti si alte metode, toate urmand acelasi tipar de baza al sansei. Nu se neaga faptul ca Domnul uneori a dat indrumare prin vreunul din mijloacele acestea, mai ales pentru cei needucati, sau poate in cazuri de forta majora, dar ele sunt metode de noroc care ar trebui sa fie parasite pe masura ce sufletul creste in har.
Daca in fiecare hotarare a vietii, omul ar primi un raspuns direct de la Dumnezeu printr-un semn extern, el ar deveni o simpla masina. El s-ar jefui pe sine de dreptul si de libertatea fundamentala a omului, si anume acelea ale auto-determinarii, o insusire data lui de Dumnezeu.
Tragerea la sorti face parte din aceeasi categorie si nu ar trebui sa se recurga la ea. S-a dat sfatul urmator: ,,Nu am nici-o credinta in tragerea la sorti... A trage la sorti slujbasii bisericii nu este dupa randuiala bisericii lui Dumnezeu.” ( EGW, scrisoarea 37, 1900).
21:22 Sortul, care este in dreapta lui, inseamna Ierusalimul, unde vor trebui sa ridice berbeci, sa dea porunca pentru macel, si sa scoata strigate de razboi; vor ridica berbeci impotriva portilor, vor ridica intarituri si vor face santuri de aparare.
In dreapta lui. Adica, sortul pentru Ierusalim a cazut la dreapta imparatului.
21:23 Copiii lui Israel nu vad in aceasta decat niste vrajitorii desarte, ei care au facut juraminte mincinoase. Dar imparatul Babilonului isi aduce aminte de nelegiuirea lor, asa ca vor fi prinsi.
Vrajitorii desarte. Adica, in parerea poporului din Ierusalim.
Juraminte mincinoase. Lucrul acesta poate fi si el inteles ca referindu-se la iudei, care jurasera credinciosie fata de Babilonieni (2Cronici 36,13; Ezechiel 17,18-19). Ei calcasera aceste juraminte. Acesta pare a fi intelesul cel mai simplu al textului.
Isi aduce aminte. Subiectul poate fi Domnul, iar ,,nelegiuirea” ca fiind pacatosenia generala a poporului. Sau subiectul poate fi Nebucadnetar, care isi va aduce aminte si va pedepsi calcarea juramantului (2Cronici 36,10,13; Ieremia 52,3; Ezechiel 17,15-19).
21:24 De aceea, asa vorbeste Domnul, Dumnezeu: Pentru ca va faliti cu nelegiuirea voastra, vadindu-va faradelegile, aratandu-va pacatele in toate faptele voastre; pentru ca va faliti cu ele, veti fi prinsi de mana lui!
Aratandu-va pacatele. Sau ,,Pacatele voastre ies la iveala”. Pacatele lor ar fi trebuit sa fie acoperite prin slujba din Ziua Ispasirii (Levitic 16). Intrucat Israel refuzase sa-si recunoasca vina, ea statea ,,descoperita” si cerea pedepsire. Fiecare noua abatere aducea aminte intregul raport al purtarii ei pacatoase anterioare si acum, totalul cumulativ cerea pedepsire grabnica.
21:25 Si tu, domn nelegiuit, gata sa fii ucis, domn al lui Israel, a carui zi vine tocmai cand nelegiuirea este la culme!
Domn nelegiuit. Zedechia.
21:26 Asa vorbeste Domnul Dumnezeu: La o parte cu mitra, jos cununa imparateasca! Nu mai este cum a fost. Ce este plecat va fi inaltat, si ce este inaltat va fi plecat!
Cununa. Ebr. misnephesh, tradus prin ,,cununa” numai aici. In alta parte (Exod 28,4.37.39; 29,6; 39,28.31; Levitic 8,9; 16,4) el descrie ,,mitra” marelui preot. Misnephesh, deriva de la radacina sanaph, ,,a infasura”, deci de fapt inseamna un turban. Aici pare ca se face referire la turbanul regal, un semn al regalitatii.
Nu mai este cum a fost. Urma sa fie o deplina schimbare in starea de lucruri existenta.
21:27 Voi da jos cununa, o voi da jos, o voi da jos. Dar lucrul acesta nu va avea loc decat la venirea Aceluia care are drept la ea, si in mana caruia o voi incredinta.
Voi da jos. Pasajul zice literal ,,o ruina, o ruina, o ruina, Eu o voi aduce”. Repetarea intreita intensifica ideea. Edictul este cu privire la tronul casei lui David. ,,Nu inainte ca Hristos Insusi sa-si fi asezat imparatia Sa, avea sa i se ingaduie lui Iuda sa aiba un imparat”. (PK 451; comp. Ed 179).
28. Despre copii lui Amon. Desi imparatul Babilonului a ales sa atace Ierusalimul in loc de Raba (v. 20-22), Amonitii nu aveau sa scape de pedeapsa (vezi cap. 25,1-7).
21:28 Si tu, fiul omului, proroceste, si spune: Asa vorbeste Domnul, Dumnezeu, despre copiii lui Amon si despre ocara lor. Spune: Sabia, da, sabia este scoasa pentru macel; este lustruita pentru nimicire, ca sa luceasca!
Verset ce nu a fost comentat.
21:29 In mijlocul vedeniilor cu care te inseala ei si in mijlocul prorociilor mincinoase pe care ti le fac ei, te vor face sa cazi intre trupurile moarte ale celor rai, a caror zi vine tocmai cand nelegiuirea lor este la culme.
Vedeniilor. Ebr. chazah, adesea folosit cu referire la exprimarile vazatorului sau profetului; aici fara indoiala ghicitorii Amoniti. Te vor face sa cazi. Adica, sabia descrisa in versetul 28.
21:30 Baga-ti sabia inapoi in teaca. In locul in care ai fost facut, in tara ta de nastere, te voi judeca!
Baga-ti sabia inapoi in teaca. Literal: ,,Fa-o sa se intoarca inapoi in teaca”. Porunca este adresata Amonitilor (vezi v. 28). Aventurarea lor urma sa aiba loc in zadar. In propria lor tara ei urmau sa primeasca pedeapsa pentru faptele lor rele.
21:31 Imi voi varsa mania peste tine, voi sufla impotriva ta cu focul urgiei Mele, si te voi da in mainile unor oameni care nu lucreaza decat la nimicire.
Oameni care sfasie. Ebr. bo”arim, derivat de la be”ir, ,,fiare” ,,animale” ,,vite” (vezi Psalmi 49,10; 92,6). Acesti oameni brutali sunt amintiti in Ezechiel 25,4.10.
21:32 Vei fi ars de foc; sangele tau va curge in mijlocul tarii! Nu-si vor mai aduce aminte de tine! Caci Eu, Domnul, am vorbit.
Nu-si vor mai aduce aminte. In contrast cu glorioasa fagaduinta facuta lui Israel. COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
3, 5, 7PK 452
25–27PK 451
26, 27 Ed 179
27 8T 86, 97
31 PK 452