Printable ModeEzechiel, 20
|
20:1 In al saptelea an, in ziua a zecea a lunii a cincea, unii din batranii lui Israel au venit la mine sa intrebe pe Domnul, si au sezut jos inaintea mea. Al saptelea an. Al captivitatii lui Ioiachin (vezi comentariul la cap. 1,2), adica anul 591/590 i.Hr. (vezi p. 568). Aceasta noua data, se aplica la capitolul 20,1 la 23,4 (vezi cap. 24,1). Unitatea seriei celei noi de solii este aratata de intreita repetare a expresiei: ,,Vrei sa-i judeci” (capitolele 20,4; 22,2; 23,36). Au venit sa intrebe. Natura intrebarii lor nu este aratata. Fara indoiala ei doreau sa stie ce solie avea sa le dea Domnul in aceasta criza prezenta. 20:2 Si Cuvantul Domnului mi-a vorbit astfel: Verset ce nu a fost comentat. 20:3 Fiul omului, vorbeste batranilor lui Israel, si spune-le: Asa vorbeste Domnul, Dumnezeu: Sa Ma intrebati ati venit? Pe viata Mea, ca nu Ma voi lasa sa fiu intrebat de voi, zice Domnul, Dumnezeu. Nu Ma voi lasa sa fiu intrebat. Dumnezeu niciodata nu retrage lumina de la cercetatorul sincer. Dar daca cercetatorul refuza sa umble in lumina deja descoperita, a cere o lumina suplimentara devine o incumetare. Oamenii, adesea cauta mai multa lumina, in nadejdea evitarii vreunei datorii neplacute pe care Dumnezeu le cere sa o indeplineasca (vezi 2Tesaloniceni 2,10.11). 20:4 Vrei sa-i judeci, fiul omului? Daca vrei sa-i judeci, pune-le inainte uraciunile parintilor lor! Pune-le inainte. Sau ,,Fa-i sa cunoasca”. Profetul este indemnat sa povesteasca din nou istoria trecuta a lui Israel. Cu acest capitol poate fi comparat Neemia 1, Psalmi 78, si cuvantarea lui Stefan raportata in Faptele Apostolilor capitolul 7. 20:5 Spune-le: Asa vorbeste Domnul, Dumnezeu: In ziua cand am ales pe Israel, Mi-am ridicat mana spre samanta casei lui Iacov, si M-am aratat lor in tara Egiptului; Mi-am ridicat mana spre ei, si am zis: Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru! Asa vorbeste Domnul. Versetele 5-9 sunt o tratare a perioadei egiptene din istoria lui Israel. Cand am ales. Vezi Deuteronom 4,37; 7,7. Mi-am ridicat mana. Semnul unui juramant (vezi Geneza 14,22; Deuteronom 32,40; Apocalips 10,5.6). Aceeasi expresie apare in Ezechiel 20,6.25.23.42. M-am aratat lor. Vezi Exod 4,29-31. 20:6 In ziua aceea, Mi-am ridicat mana spre ei, ca sa-i duc din tara Egiptului intr-o tara, pe care o cautasem pentru ei, tara in care curge lapte si miere, cea mai frumoasa dintre toate tarile. Lapte si miere. Vezi comentariul la Exod 3,8. Cea mai frumoasa dintre toate tarile. Sau ,,Slava tuturor tarilor” . O expresie descriptiva intrebuintata numai de Ezechiel. Isaia numeste Babilonul, ,,podoaba imparatilor” (,,slava imparatilor”, KJV) (Isaia 13,19). 20:7 Atunci le-am zis: Lepadati fiecare uraciunile care va atrag privirile, si nu va spurcati cu idolii Egiptului! Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru! Verset ce nu a fost comentat. 20:8 Dar ei s-au razvratit impotriva Mea, si n-au vrut sa Ma asculte. Nici unul n-a lepadat uraciunile, care ii atrageau privirile, si n-au parasit idolii Egiptului. Atunci am pus de gand sa-Mi vars mania peste ei, sa-Mi sleiesc mania impotriva lor, in mijlocul tarii Egiptului. S-au razvratit impotriva mea. Istoria nu pomeneste de o astfel de razvratire in Egipt. Totusi, inclinatia poporului catre obiceiurile idolatre ale Egiptului este amintita in Iosua 24,14; comp. PP 259. Cand a venit prilejul de a parasi Egiptul, multi au fost indaratnici in a pleca (PP 260). 20:9 Dar am avut in vedere Numele Meu, ca sa nu fie pangarit in ochii neamurilor printre care se aflau, si in fata carora Ma aratasem lor, ca sa-i scot din tara Egiptului. Numele Meu. aici este dat temeiul purtarilor induratoare ale lui Dumnezeu. Oamenii nu trebuiau sa se maguleasca cu gandul ca vreo bunatate a lor personala meritase aceste favoruri (vezi Numeri 14,11-20; Deuteronom 9,28; Ieremia 14,7.21). 20:10 Si i-am scos astfel din tara Egiptului, si i-am dus in pustie. In pustie. Versetele 10-22 trec in revista a doua perioada a istoriei lui Israel, si anume, viata din pustie. 20:11 Le-am dat legile Mele si le-am facut cunoscut poruncile Mele, pe care trebuie sa le implineasca omul, ca sa traiasca prin ele. Sa traiasca prin ele. Compara Galateni 3,12. Din Ezechiel 20,11 trebuie sa tragem concluzia ca tot ceea ce se cerea era o pazire externa, tehnica si de datorie a unor anumite precepte. Dumnezeu dorea ca ascultarea omului sa fie manata de iubire si de o apreciere inteligenta a caracterului lui Dumnezeu. Totusi, din lipsa de instruire spirituala, Israel la inceput n-a fost in stare sa intre in aceasta legatura mai inalta. Cu toate acestea, Dumnezeu a planuit sa duca poporul la o astfel de experienta, cat mai repede posibil. N-a fost niciodata planul Sau ca, in decursul perioadei Vechiului Testament, oamenii sa aiba o pricepere atat de limitata a planului mantuirii (vezi comentariul la cap. 16,60). 20:12 Le-am dat si Sabatele Mele, sa fie ca un semn intre Mine si ei, pentru ca sa stie ca Eu sunt Domnul, care-i sfintesc. Le-am dat si Sabatele Mele. Nu ca Sabatul a fost randuit intaia data la Sinai deoarece existase de la creatiune (Geneza 2,1-3); ci ca acolo fusese poruncit din nou. Cuvantul ,,adu-ti aminte” din porunca a patra implica existenta lui mai timpurie (vezi Exod 16,22-28; PP 258). Decalogul (Exod 20,8-11) prezinta marile fapte ale istoriei creatiunii ca temei al Sabatului. Dumnezeu a creat ,,cerurile, pamantul si marea si tot ce este in ele” in sase zile literale (vezi comentariul la Geneza 1,5). In ziua a saptea S-a odihnit, si a pus ziua deoparte ca zi de odihna pentru toata omenirea (Marcu 2,27). Pazirea Sabatului este deci o indicatie, un semn, ca acela care onoreaza ziua, recunoaste pe Iehova ca Dumnezeu al sau, deoarece aceste fapte ale creatiunii poarta numai semnatura Lui. Tinerea zilei nu se intemeiaza pe vreo impartire naturala a timpului in cicluri saptamanale, ci pe porunca expresa a lui Dumnezeu, si pe credinta in revelatia lui. Oamenii pot argumenta ca scopurile folositoare ale Sabatului pot fi tot atat de bine realizate si intr-o alta zi. Totusi, Dumnezeu a specificat o anumita zi. El a poruncit sa o sfintim, s-o pastram libera de treburi lumesti si de placeri personale (Isaia 58,13). De aceasta obligatie oamenii nu pot fugi fara a primi pedeapsa. Profetiile din Apocalips 12-14, arata clar ca Sabatul va fi punctul indeosebi controversat in zilele care preced venirea Fiului omului (vezi GC 605). Ramasita lui Dumnezeu va fi deosebita prin pazirea poruncilor lui Dumnezeu (Apocalips 22,17; 14,12), inclusiv porunca Sabatului. In acelasi timp, puteri religioase apostate vor inalta un sabat fals si vor cere ascultare de el. Oamenii vor fi chemati sa hotarasca intre Sabatul Domnului si Sabatul inlocuitor, sau ziua intaia a saptamanii. Tinerea Sabatului va deveni astfel din nou o proba distinctiva si va constitui un semn (chemat un sigiliu, Apocalips 7) al adevaratilor inchinatori (vezi GC 640). 20:13 Dar casa lui Israel s-a razvratit impotriva Mea in pustie. N-au urmat legile Mele, ci au lepadat poruncile Mele, pe care trebuie sa le implineasca omul, ca sa traiasca prin ele, si Mi-au pangarit peste masura de mult Sabatele Mele. Atunci am avut de gand sa-Mi vars mania peste ei in pustie, ca sa-i nimicesc. S-a razvratit impotriva mea. In ce priveste un exemplu istoric de razvratire al lui Israel impotriva poruncilor lui Dumnezeu in pustie vezi Exod 32,1-6. Cu privire la calcarea Sabatului sunt raportate doua cazuri (Exod 16,27; Numeri 15,32). 20:14 Dar am avut in vedere Numele Meu, ca sa nu fie pangarit in ochii neamurilor in fata carora ii scosesem din Egipt. Am avut in vedere Numele Meu. Din cauza Numelui Sau, Dumnezeu nu a nimicit deplin poporul, ci doar a exclus generatia aceea de la posedarea Canaanului (Numeri 14,29-33). Pentru cazuri de idolatrie in peregrinarile lor in pustie vezi Amos 5,25.26; Fapte 7,42.43. 20:15 Chiar si in pustie Mi-am ridicat mana spre ei si le-am jurat ca nu-i voi duce in tara pe care le-o hotarasem, tara in care curge lapte si miere, cea mai frumoasa din toate tarile; Verset ce nu a fost comentat. 20:16 si aceasta pentru ca au lepadat poruncile Mele si n-au urmat legile Mele, si pentru ca au pangarit Sabatele Mele, caci inima nu li s-a departat de la idolii lor. Verset ce nu a fost comentat. 20:17 Dar m-am uitat cu mila la ei, nu i-am nimicit, si nu i-am starpit in pustie. Verset ce nu a fost comentat. 20:18 Atunci am zis fiilor lor in pustie: Nu va luati dupa randuielile parintilor vostri, nu tineti obiceiurile lor, si nu va spurcati cu idolii lor! Fiilor lor. Versetele 18-26 trec in revista a treia parte a istoriei lui Israel – generatia care a crescut in pustie sub influenta legiuirii si a institutiilor date la Sinai. Poporul era serios avertizat sa fuga de pacatele parintilor lor. Cuvantarile din Deuteronom au fost adresate generatiei aceleia. 20:19 Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru; umblati intocmai dupa randuielile Mele, paziti poruncile Mele, si impliniti-le. Verset ce nu a fost comentat. 20:20 Sfintiti Sabatele Mele, caci ele sunt un semn intre Mine si voi, ca sa stiti ca Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru! Sfintiti Sabatele Mele. Vezi comentariul la v. 12. Sabatul a fost declarat anterior ca un semn ,,ca Eu sunt Domnul care va sfintesc”. Aici este un semn ,,ca sa stiti ca Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru”. Sabatul, revenind cu regularitate la fiecare a saptea zi, avea ca scop sa pastreze pururi in amintire pe Dumnezeu (vezi PK 182). Daca Sabatul ar fi fost pururi pazit asa cum intentiona Dumnezeu, gandurile si afectiunile omului ar fi fost indreptate catre Creatorul ca obiect al respectului si cultului si nu ar fi fost niciodata vreun idolatru sau ateu (vezi PP 336). Pentru alte cazuri ale formei plurale, ,,sabate”, vezi Exod 31,13; Levitic 23,38. 20:21 Dar fiii s-au razvratit si ei impotriva Mea. N-au umblat dupa randuielile Mele, n-au pazit si n-au implinit poruncile Mele, pe care trebuie sa le implineasca omul, ca sa traiasca prin ele, si au pangarit Sabatele Mele. Atunci am avut de gand sa-Mi vars urgia peste ei, sa-Mi sting mania impotriva lor in pustie. Fiii s-au razvratit. Fiii au urmat exemplul parintilor lor. Dovezi istorice se gasesc in Numeri 15-17. Dumnezeu ameninta sa distruga intreaga adunare (Numeri 16,21-45), dar se oprise de la aceasta din cauza Numelui Sau. 20:22 Dar Mi-am tras mana inapoi, si am avut in vedere Numele Meu, ca sa nu fie pangarit inaintea neamurilor in fata carora ii scosesem din Egipt. Verset ce nu a fost comentat. 20:23 In pustie, Mi-am ridicat iarasi mana spre ei, si le-am jurat ca am sa-i imprastii printre neamuri, si sa-i risipesc in felurite tari, Sa-i risipesc. Amenintarea aceasta ar trebui sa fie inteleasa in lumina avertizarilor din Levitic 26,33; Deuteronom 4,27; 28,64. Exilul prezis nu a venit asupra acelei generatii imediat. Au trecut multe generatii pana cand pedeapsa sa fie in realitate aplicata in plinatatea ei. Pe vremea profetiei lui Ezechiel ea fusese implinita in parte si era pe punctul de a fi implinita deplin. 20:24 pentru ca n-au implinit poruncile Mele, si au lepadat invataturile Mele, au pangarit Sabatele mele, si si-au intors ochii spre idolii parintilor lor. Verset ce nu a fost comentat. 20:25 Ba inca le-am dat si legi care nu erau bune, si porunci prin care nu puteau sa traiasca. Legi care nu erau bune. Acestea nu erau ,,legile… pe care trebuie sa le implineasca omul ca sa traiasca prin ele” (versetul 11). Ele nu sunt nici o parte a legii lui Moise. Lucrul acesta este evident din referirea la consacrarea copiilor la Moloh din versetul 26. Legile pe care poporul le adoptase si care nu erau bune, veneau de la paganii din jurul lor. Dar cum se poate spune ca Dumnezeu li le-a dat? In vorbirea figurata biblica, multe fapte sunt atribuite lui Dumnezeu, nu cu ideea ca in realitate le savarseste, ci din punctul de vedere al faptului ca in atotputernicia si atotstiinta Lui nu le impiedica. O intelegere a acestui principiu ne ajuta sa explicam multe din declaratiile in aparenta contradictorii, care par sa contrazica pe de-a intregul invatatura Bibliei conform careia, caracterul lui Dumnezeu este curat si sfant (vezi Isaia 63,17; 2Tesaloniceni 2,11.12). S-au facut incercari de a aplica acest text la multimea de ceremonii si de randuieli ale legii mozaice, care, daca Israel ar fi fost ascultator si ar fi avut placerea sa tina poruncile lui Dumnezeu, nu ar fi fost cerute (vezi 5T 666, 667). Dar prevederile codului mozaic, cu greu pot fi numite ,,legi care nu erau bune” deoarece cele dintai erau deja in existenta cand Ezechiel a facut aceasta declaratie. In plus, legea ceremoniala a fost data de Hristos Isus, si era vrednica de autorul ei divin. Pavel insusi declara legea aceasta mareata. Lumina mai limpede pe care o poseda, acum nu ar trebui sa ne determine sa dispretuim ceea ce fusese dat mai inainte in tipuri si simboluri (vezi PP 367, 368). S-a sugerat de asemenea ca ,,legile” descrise ca nefiind ,,bune” se refera la decretele de permisie ale Cerului prin care diferite natiuni pagane au oprimat succesiv poporul lui Dumnezeu (vezi comentariul la Daniel 4,17). Aceasta a fost cazul in repetatele invazii asiriene ale lui Iuda (Isaia 8,7; 10,5.6; comp. Isaia 5,25.26; 9,11.12; Amos 6,14), si acum repetate sub Nebucadnetar (Isaia 47,5.6; comp. Isaia 42,24. 25; 60,10.15; Ieremia 1,11-16; 4,18; 5,15-19). 20:26 I-am spurcat prin darurile lor de mancare, cand treceau prin foc pe toti intaii lor nascuti; am vrut sa-i pedepsesc astfel, si sa le arat ca Eu sunt Domnul. I-am spurcat. Expresia aceasta trebui sa fie inteleasa in armonie cu expunerea din versetul 25. Dumnezeu de fapt nu a spurcat poporul; El numai a permis ca ei sa sufere consecintele propriei lor purtari. In vorbirea figurata biblica se spune adesea Dumnezeu ca face ceea ce ingaduie sa fie facut sau ceea ce nu impiedica. Unele versiuni ca a lui Luther si a lui Van Ess introduc ideea permisiva direct in traducerile lor: ,,Am ingaduit ca ei sa fie spurcati”, etc. Treceau prin foc. Vezi comentariul la cap. 16,20. 20:27 De aceea, fiul omului, vorbeste casei lui Israel, si spune-le: Asa vorbeste Domnul, Dumnezeu: Parintii vostri M-au batjocorit si mai mult, aratandu-se necredinciosi fata de Mine. M-au batjocorit. Versetele 27-29 trec in revista a patra perioada a istoriei lui Israel – cea mai lunga dintre toate perioadele, incepand cu intoarcerea in Canaan si ajungand pana in vremea proorocului. 20:28 Si anume, cand i-am dus in tara pe care jurasem ca le-o voi da, si ei si-au aruncat ochii spre orice deal inalt si spre orice copac stufos, acolo si-au adus jertfele, acolo si-au adus darurile de mancare care Ma maniau, acolo si-au ars miresmele de un miros placut, si acolo si-au turnat jertfele de bautura. Verset ce nu a fost comentat. 20:29 Eu i-am intrebat: Ce sunt aceste inaltimi, la care va duceti? De aceea li s-a dat numele de inaltimi pana in ziua de azi! Inaltimi. Ebraicul bamah, un cuvant care inseamna ,,loc inalt”, si la fel tradus mai la inceputul versetului acestuia. Unii sugereaza un joc de cuvinte in limba ebraica, cuvantul tradus prin ,,mergi” ba’im, avand un sunet asemanator cu bamah. Cu privire la ,,inaltimi" vezi comentariul la cap. 6,3. 20:30 De aceea spune casei lui Israel: Asa vorbeste Domnul, Dumnezeu: Voiti voi sa spurcati in felul parintilor vostri si sa curviti alergand dupa uraciunile lor? Voiti voi sa va spurcati? Sau ,,Sunteti voi spurcati?” . Profetul se adreseaza acum contemporanilor sai si-i acuza de aceleasi pacate care i-au caracterizat si pe stramosii lor. 20:31 Da, aducandu-va darurile de mancare, trecandu-va copiii prin foc, va spurcati si azi prin idolii vostri. Si Eu sa Ma las sa fiu intrebat de voi, casa lui Israel! Pe viata Mea, zice Domnul, Dumnezeul, ca nu Ma voi lasa intrebat de voi! Nu ma voi lasa intrebat. Compara versetul 3. 20:32 Nu veti vedea implinindu-se ce va inchipuiti, cand ziceti: Vrem sa fim ca neamurile, ca familiile celorlalte tari, vrem sa slujim lemnului si pietrei! Ca neamurile. Cu privire la dorinta de a fi ,,ca toate neamurile” care sunt imprejur, vezi 1Samuel 8,5.20. Aici profetul citeste aspiratiile tainice ale celor ce il intrebau si combate fara eschivare ambitiile lor josnice. Poate ca se maguleau cu gandul ca daca ar fi putut sa fie eliberati de raspunderea lor ca popor ales al lui Iehova ei ar fi putut scapa de pedepsele aspre cu care-i ameninta profetul. Se poate ca ei sa fi crezut ca daca ar fi acceptat situatia de pagani, impreuna cu raspunderile corespunzatoare mai mici, Iehova i-ar fi lasat in pace. Dar asa cum erau lucrurile, li se parea ca mereu erau necajiti cu pedepse datorita lipsei lor de bunavointa de a-si implini misiunea lor divina. Raspunsul vine ca aceasta nicidecum nu va fi deoarece Israel sta intr-o legatura foarte deosebita de aceea a paganilor. Oamenii sunt tratati dupa lumina si privilegiile pe care le-au avut. Dumnezeu nu retrage usor aceste privilegii si nici nu paraseste cu usurinta pe aceia pentru care a planuit un destin ales. Ceea ce El intentioneaza si ceea ce El face pentru binele celor in cauza, asa cum ei insisi ar fi determinati sa admita. Dumnezeu continua sa lucreze cu oricine se supune si implineste planurile Sale, chiar daca ar fi cu o ramasita. Aceasta este tema profetiei care urmeaza. 20:33 Pe viata Mea, zice Domnul Dumnezeu ca Eu insumi voi fi Imparat peste voi, cu mana tare si cu brat intins, si varsandu-Mi urgia. Mana tare. O expresie obisnuita in Pentateuh cu privire la faptele mari prin care Iehova a eliberat pe poporul Sau de sub puterea Egiptenilor si i-a scos din Egipt (Deuteronom. 4,34; 5,15; 7,19; etc.; comp. Exod 6,1.6). Dumnezeu este pe punctul de a realiza un nou exod. 20:34 Va voi scoate din mijlocul popoarelor, si va voi strange din tarile in care v-am risipit, cu mana tare si cu brat intins, si varsandu-Mi urgia. Sa-mi scoata. Versetele 34 si 35 se refera la planul cel nou al lui Dumnezeu. Scoaterea nu duce imediat poporul in tara lui. Mai intai, ei trebuie sa fie despartiti de oamenii in mijlocul carora locuiesc. Nu li se va ingadui sa fie ,,ca neamurile” (versetul 32). 20:35 Va voi aduce in pustia popoarelor, si acolo Ma voi judeca fata in fata cu voi. Pustia popoarelor. Sau ,,a poporului”. Este indoielnic daca aici se face referire la vreo pustie materiala, ca de pilda pustia araba sau siriana. Termenul ,,pustia poporului” este vag. Prin contrast pustia cealalta este descrisa ca ,,o singuratate plina de urlete infricosatoare” (Deuteronom 32,10), un loc de locuit al serpilor si al scorpionilor (Deuteronom 8,15). Din punct de vedere istoric, planul amintit aici de Ezechiel, n-a fost niciodata implinit, cel putin nu intr-o masura insemnata. Renasterea spirituala pe care Dumnezeu cauta sa o aduca la indeplinire printre captivi nu s-a materializat. Daca aceste scopuri s-ar fi realizat, si daca exilatii care s-au inapoiat sub Ierubaal ar fi fost persoane reinviate spiritual, cat de deosebita ar fi fost istoria urmatoare a lui Israel! 20:36 Cum M-am judecat cu parintii vostri in pustia tarii Egiptului, asa Ma voi judeca si cu voi, zice Domnul Dumnezeu. Verset ce nu a fost comentat. 20:37 Va voi trece pe sub toiag, si va voi pune sub mustrarea legamantului. Va voi trece pe sub toiag. O ilustratie cu pastorul care isi numara si alege turma (Levitic 27,32; Ieremia 33,13). La fel ca in Matei 25,33, pastorul desparte oile de capre. Tara Israelului restaurat urmeaza sa fie o tara a dreptatii si cei razvratiti nu urmeaza sa intre in ea. 20:38 Voi deosebi dintre voi pe cei indaratnici si pe cei ce nu-Mi sunt credinciosi; ii voi scoate din tara in care sunt straini, dar nu vor merge iarasi in tara lui Israel. Si veti sti ca Eu sunt Domnul. Verset ce nu a fost comentat. 20:39 Acum, casa lui Israel, asa vorbeste Domnul, Dumnezeu: Duceti-va si slujiti fiecare la idolii vostri! Dupa aceea, Ma veti asculta negresit, si nu veti mai pangari Numele Meu cel sfant cu darurile voastre de mancare si cu idolii vostri! Slujiti fiecare. Compara Iosua 24,25. Daca, dupa avertizare, oamenii continua sa refuze ascultarea, nu mai este nimic ce poate face Dumnezeu. Constrangerea este contrarie caracterului Sau. Din care cauza El nu-i impiedica sa serveasca idolilor lor. Vorbirea este asemanatoare cu aceea din Apocalips 22,11 care zice literal: ,,Cel nedrept sa faca mai departe nedreptate si persoana murdara sa continue a fi murdara”. Iarasi in Osea 4,17, profetul declara: ,,Efraim s-a lipit de idoli; lasa-l in pace”. Totusi, astfel de decrete nu sunt fara sentimente de intristare. Mai adauga profetul: ,,Cum sa te dau Efraime? … Mi se zbate inima in Mine, si tot launtrul Mi se misca de mila” (Osea 11,8). 20:40 Caci pe muntele Meu cel sfant, pe muntele cel inalt al lui Israel, zice Domnul, Dumnezeu acolo Imi va sluji toata casa lui Israel, toti cei ce vor fi in tara; acolo ii voi primi cu bunavointa, voi cere darurile voastre de mancare, cele dintai roade din darurile voastre, si tot ce-Mi veti inchina. In muntele Meu cel sfant. Adica, Muntele Sion, numit si ,,muntele cel inalt al lui Israel” aici si in capitolul 17,23 (vezi Psalmi 2,6; Isaia 2,2-4; Mica 4,1-3). Potrivit cu versetul 39 al acestui capitol, aceia care preferau idolii lor, urmau sa fie lasati sa mearga pe caile lor rele. Aici aceia care sunt ramasi sunt aratati ca readusi in tara lor si slujind cu credinciosie Dumnezeului lor. Toata casa lui Israel. Fagaduintele pline de slava erau pentru toti, indiferent de afilierea la triburi. Totusi, chemarea era individualizata si aplicata numai la aceia care erau dispusi sa accepte legatura noului legamant. Voi cere darurile voastre. Legea rituala urma sa fie inca in vigoare dupa restaurare si prin urmare aici nu se face referire in primul rand la Era Crestina. Si nici restaurarea sub Zorobabel nu urma sa implineasca aceasta profetie. Ea este una din fagaduintele conditionate de slava viitoare care nu s-au realizat pentru ca Israel niciodata n-a parasit pacatele sale. Daca conditiile ar fi fost implinite, intreaga lume ar fi putut sa fie pregatita pentru venirea lui Mesia, si cat de deosebita ar fi putut sa fie desfasurarea istoriei (vezi p. 28-30)! 20:41 Va voi primi ca pe niste miresme cu miros placut, dupa ce va voi scoate din mijlocul popoarelor, si va voi strange din tarile in care sunteti risipiti; si voi fi sfintit de voi inaintea neamurilor. Verset ce nu a fost comentat. 20:42 Si veti sti ca Eu sunt Domnul, cand va voi aduce inapoi in tara lui Israel, in tara pe care jurasem ca o voi da parintilor vostri. Verset ce nu a fost comentat. 20:43 Acolo va veti aduce aminte de purtarea voastra si de toate faptele voastre cu care v-ati spurcat; si va va fi scarba de voi insiva, din pricina tuturor faradelegilor pe care le-ati facut. Va va fi scarba de voi insiva. Acesta este semnul adevaratului pocait. Aceia care cauta sa-si scuze pacatele nu au facut primul pas catre adevarata pocainta. Iov este un exemplu de cineva care pentru un timp a cautat sa-si indreptateasca purtarea. Numai cand o descoperire a caracterului lui Dumnezeu i-a fost zugravita in fata lui a devenit dureros de aparent contrastul dintre propria sa pacatosenie si curatenia Facatorului sau. In agonia lui, el a strigat: ,,De aceea mi-e scarba de mine si ma pocaiesc in tarana si cenusa” (Iov 42,6). Pavel nu se putea ierta pentru purtarea lui in persecutarea crestinilor. Cu ani mai tarziu, el exclama: ,,Eu sunt cel mai neinsemnat dintre apostoli; nu sunt vrednic sa port numele de apostol, fiindca am prigonit biserica lui Dumnezeu” (1Corinteni 15,9). Scarba de sine din cauza pacatelor este unul din antidoturile cele mai cu efect pentru o repetare viitoare a acelor pacate. Motivul pentru care cadem atat de repetat in aceleasi greseli este ca noi nu deplangem pacatele noastre. 20:44 Si veti sti ca Eu sunt Domnul, cand Ma voi purta cu voi avand in vedere Numele Meu, si nicidecum dupa purtarea voastra rea, nici dupa faptele voastre stricate, casa lui Israel, zice Domnul, Dumnezeu. Dupa purtarea voastra. Mantuirea este si va fi totdeauna un dar nemeritat. Purtarile noastre nelegiuite au castigat pentru noi numai moarte. Nu exista cantitate de ,,fapte” pe care pacatosul o poate acumula si care in cele din urma sa-l faca vrednic de cer. Pe de alta parte nu exista pacat atat de mare care sa nu poata fi indepartat prin pocainta si reforma sincera. Cand omul drept primeste rasplatirile sale, toate pacatele pe care el le-a savarsit nu-i vor fi nici macar pomenite (vezi comentariul la cap. 18,22). 20:45 Cuvantul Domnului mi-a vorbit astfel: Mi-a vorbit astfel. [Mai mult, KJV]. In Biblia Ebraica, versetele 45-49 formeaza inceputul capitolului 21. KJV urmeaza aici versiunea LXX, Vulgata, Siriaca si a lui Luther in impartirea pe capitole. Expresia ,,intoarce-ti fata” pare sa lege partea aceasta cu cap. 21. Aceeasi expresie apare in capitolul 21,2. 20:46 Fiul omului, intoarce-ti fata spre miazazi, si vorbeste impotriva locurilor de miazazi! Proroceste impotriva padurii din campiile de miazazi! Spre miazazi. Cuvantul ,,miazazi”, aparand aici de trei ori, reprezinta trei cuvinte ebraice separate, insa, toate, sinonime. Expresia de aici arata tara lui Iuda, care, desi, aproape in mod hotarat spre apus de Babilon, era abordata de babilonieni de la miazanoapte (vezi comentariul la Ieremia 1,13). 20:47 Spune padurii de la miazazi: Asculta cuvantul Domnului! Asa vorbeste Domnul, Dumnezeu: Iata, voi aprinde un foc in tine, care va mistui orice copac verde si orice copac uscat: nimeni nu va putea stinge flacara aprinsa, si totul va fi ars de ea, de la miazazi pana la miazanoapte. Orice copac verde. Adica, persoane de orice categorie – intreaga populatie. Daca deosebirea este de moralitate (vezi cap. 21,4), trebuie sa se tina minte ca intr-o catastrofa nationala sufera toti cei care alcatuiesc natiunea aceea, fie buni sau rai. Nenorocirea nu reprezinta in chip necesar soarta vesnica blestemata pentru persoana in parte. Omul inca are privilegiul mantuirii personale. 20:48 Si orice faptura va vedea ca Eu, Domnul, l-am aprins, si nu se va stinge nicidecum! Nu se va stinge. Focul urma sa fie atat de aprig incat nimeni nu avea sa fie in stare de a-l stinge. Prin urmare avea sa arda pana va fi implinit lucrarea lui de distrugere. Apoi avea sa se stinga de la sine. Aceeasi expresie, aplicata la focul iadului (Marcu 9,43.45), este luata de unii ca insemnand ca focul iadului va dura in toata vesnicia. Un alt text arata ca o astfel de interpretare este eronata, deoarece focul din Ierusalim aprins de Haldei n-a fost stins (Ieremia 17,27), desi a disparut cand lucrarea de devastare a fost savarsita. 20:49 Eu am zis: Ah! Doamne, Dumnezeule! Ei zic despre mine: Omul acesta face intr-una la pilde! Face intr-una pilde. [Nu vorbeste el parabole? KJV]. Oamenii doreau sa evite aplicarea profetiei la ei insisi spunand ca este obscura. Ei pretindeau ca nu o inteleg. COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 10–209T 233 11 PP 372 12 CH 223; DA 288; ML 259; PK 182 12–20MM 123 13–24PP 410 16, 19 PK 182 20 DA 283; GC 437; PK 182; 7T 108, 121 33 FE 449 37 Ed 174; MH 404; PK 500 49 8T 68 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version: