19:1 Tu insa, fa o plangere asupra domnului lui Israel,
Plangerea. Ebraica, qinah, ,,un cantec de tanguire”, ,,o cantare de jale” sau ,,o elegie” (vezi Vol. 3, p. 19). Domnul. Sau ,,printii” . Ioahaz si Ioiachin (vezi comentariul la v. 3 si 5). LXX zice ,,principe” in armonie cu singularul ,,tau” (versetul 2).
19:2 si zi: Ce era mama ta? O leoaica. Statea culcata cu leii, si isi crestea puii in mijlocul puilor de lei.
Mama-ta. Mama simbolizeaza Ierusalimul (vezi Galateni 4,26), sau poate aici reprezinta intreaga comunitate nationala. In ce priveste ilustratia cu leul vezi Geneza 49,9; Numeri 23,24; 24,9. Israel, personificat ca o leoaica sta culcat printre lei, adica, celelalte regate ale lumii, natiunile dintre neamuri. El si-a luat locul in familia natiunilor.
19:3 A crescut pe unul din puii ei, care s-a facut un leut, invatat sa sfasie prada; si a mancat oameni.
Unul din puii ei. Ioahaz, fiul lui Iosia, cunoscut si sub numele de Salum (1Cronici 3,15; Ieremia 22,21; vezi comentariul la 2Regi 23,30.32), care a fost luat captiv la Egipt (vezi v. 4). A mancat oameni. Ioahaz a intors spatele la reformele tatalui sau, Iosia (2Regi 23,1-25), si a
facut rele inaintea Domnului (2Regi 23,32). Cu privire la ilustratia mancarii de oameni, vezi Ezechiel 22,25-27.
19:4 Neamurile au facut o prinsoare impotriva lui, si a fost prins in groapa lor; i-au pus un belciug in nari si l-au dus in tara Egiptului.
Prin soare. Sau ,,Auzit” . O schimbare a formei verbului ebraic permite traducerea ,,au sunat alarma” (RSV).
Belciug. Sau ,,Lanturi” . Ebraica, chachim, ,,ghimpi” sau ,,carlige”, de felul celor care erau puse in narile captivilor sau animalelor. De acestea erau prinse funii cu scopul de a mana victimele (vezi 2Regi 19,28; Isaia 37,29; Ezechiel 38,4).
Tara Egiptului. Vezi 2Regi 23,33.34; 2Cronici 36,4.
19:5 Leoaica, daca a vazut ca degeaba il astepta, si ca s-a inselat in nadejdea ei, a luat un alt pui, si l-a facut leut.
Un alt pui. Identificat de amanuntele din versetul 9 cu Ioiachin. Domnia intermediara a lui Ioiachin (2Regi 23,34 la 24,6) este trecuta cu vederea fara a se tine seama de ea.
19:6 El a umblat cu leii, s-a facut leut, a invatat sa sfasie prada, si a mancat oameni.
A mancat oameni. Vezi comentariul la v. 3.
19:7 A navalit in palatele lor, si le-a nimicit cetatile; asa ca tara, cu tot ce se afla in ea, s-a ingrozit de mugetul racnetelor lui.
A navalit in palatele lor. Sau ,,A pustiit palatele”. Ebraica, ’almenoth, literal, ,,vaduva”. Daca aici este intentionat intelesul literal, s-ar referi la vatamarea adusa vaduvelor, pe care regele ar fi trebuit sa le protejeze. Targumurile si versiunea greaca a lui Theodotion redau cuvantul ca derivand din ’armenath, ,,fortareata”.
19:8 Dar impotriva lui s-au insiruit neamurile din toate tinuturile dimprejur. I-au intins laturi, si a fost prins in groapa lor.
Verset ce nu a fost comentat.
19:9 I-au pus un belciug in nari, l-au pus intr-o cusca, si l-au dus la imparatul Babilonului, apoi l-au dus intr-o cetatuie, ca sa nu i se mai auda glasul pe muntii lui Israel.
La imparatul Babilonului. Ioiachin domnise cam trei luni cand Ierusalimul a fost cucerit de Nebucadnetar si regele dus captiv la Babilon si pus la inchisoare (2Regi 24,8-17). El era acolo pe timpul acestei profetii. Cativa ani mai tarziu a fost eliberat (2Regi 25,27-30).
19:10 Mama ta, ca si tine, era ca o vie sadita langa ape. Era roditoare si incarcata de mladite, din pricina belsugului apelor.
Ca o vie. Este introdusa o noua alegorie, in care Israel este comparat cu o vita roditoare.
19:11 Ramurile ei erau asa de tari ca se puteau face toiege de carmuitori din ele; prin inaltimea ei intrecea ramurile stufoase, si atragea privirile cu inaltimea ei, si prin multimea mladitelor ei.
Toiege. Ebraica, mattoth, o forma de plural, dar forma singulara matteh apare in v. 12, 14. LXX are singularul si la versetul 22. Daca aici este intentionat un plural, referinta este la principii din casa regala; daca este intentionat un singular, este la Ioiachin.
19:12 Dar a fost smulsa cu manie si aruncata la pamant; vantul de rasarit i-a uscat roada; mladitele ei cele puternice au fost rupte, s-au uscat, si le-a mancat focul.
Smulsa. Acesta se refera la captivitatea si deportarea lui Ioiachin si o parte din popor (2Regi 24,10-16).
19:13 Si acum este sadita in pustie, intr-un pamant uscat si fara apa.
Uscat si fara apa. Acesta reprezinta Babilonul. Ilustratia este aceea a unei vite care este luata dintr-un pamant bogat si transplantata intr-un teren uscat si fara apa.
19:14 Din mladitele ei a iesit foc, si i-a mancat roada; asa ca nu mai are ramuri tari, bune pentru un toiag de carmuitor. Aceasta-i o cantare de jale si va sluji drept cantare de jale.
A iesit foc. Razvratirea lui Zedechia fata de Nebucadnetar a facut ca imparatul sa-si trimita armata in Iudeea, sa ia Ierusalimul si sa duca pe Iudei captivi la Babilon (2Regi 25,1-17; vezi comentariul la Ezechiel 17,11-21). In felul acesta s-a pus capat vitei si ramurilor ei.
Aceasta-i o cantare de jale. Pustiirea era numai partial realizata acum. Nimicirea deplina urma sa fie cauza pentru inca o plangere.