14:1 Cativa din batranii lui Israel au venit la mine si au sezut inaintea mea.
Batranii lui Israel. Probabil nu trebuie sa fie identificati ca aparte de batranii lui Iuda pomeniti in capitolul 8,1. Natiunea existenta devenea cunoscuta ca Israel, desi acolo unde era intentionata deosebire, apelativul de Iuda era pastrat. Obiectul intrebarii nu este pomenit, si nici nu este spus expres ca batranii au pus vreo intrebare. Reiese ca era obiceiul lor de a sedea inaintea profetului, asteptand vreo solie care ar fi putut fi trimisa de la Domnul (vezi cap. 33,31).
14:2 Si Cuvantul Domnului mi-a vorbit astfel:
Verset ce nu a fost comentat.
14:3 Fiul omului, oamenii acestia isi poarta idolii in inima, si isi pironesc privirile spre ceea ce i-a facut sa cada in nelegiuire! Sa Ma las Eu sa fiu intrebat de ei?
Idolii. Ebraica gillulim, un cuvant favorit al lui Ezechiel (vezi cap. 6,4). LXX are dianoemata, ,,ganduri [ale inimii lor]”, poate pentru a exprima tanjirea dupa idolatria vremurilor mai dinainte. Invatat de Duhul, profetul a citit inima celor care sedeau inaintea lui. El probabil ca nu tintea idolatria pe fata existenta printre captivi, ci mai degraba starea pacatoasa si instrainarea inimii lor.
Ce i-a facut sa cada. Ebraicul mikshol, ,,un mijloc [sau prilej] de poticnire”, ,,un obstacol”. Aici ocazia care duce la nelegiuire. Sa mai las [totusi, KJV]. In ebraica, exprimarea raspicata a verbului face ca intrebarea sa implice un puternic raspuns negativ.
14:4 De aceea vorbeste-le, si spune-le: Asa vorbeste Domnul, Dumnezeu: Orice om din casa lui Israel, care isi poarta idolii in inima, si care isi pironeste privirile spre ceea ce l-a facut sa cada in nelegiuirea lui daca va veni sa vorbeasca prorocului, Eu, Domnul, ii voi raspunde, in ciuda multimii idolilor lui,
Daca va veni. Aceasta este traducerea textului potrivit cu traditia masoretica. Textul ebraic este obscur. Targumurile zic ,,prin Mine Insumi”. Aceasta idee este sprijinita de forma verbului pentru ,,raspunde”, care poate exprima ideea reflexiva, aratand ca Domnul va raspunde ,,prin El Insusi”, si nu profetul.
Nimeni nu poate nadajdui sa cunoasca pe deplin ce doreste Dumnezeu. Lucrul acesta este din cauza ca o inima ne-renascuta, necontrolata de Duhul Sfant, nu poate intelege lucrurile lui Dumnezeu (1Corinteni 2,14). Chiar daca mintea fireasca ar fi instruita, ea ar intelege gresit, si ar rastalmaci, deoarece oamenii cred numai ceea ce ei doresc sa creada. Dumnezeu, care niciodata nu constrange vointa omului, permite acestor fapturi incapatanate sa se agate de amagirile lor (vezi Ioan 7,17; 2Tesaloniceni 2,11.12).
14:5 ca sa prind in chiar inima lor pe aceia din casa lui Israel, care s-au departat de Mine din pricina tuturor idolilor.
Verset ce nu a fost comentat.
14:6 De aceea, spune casei lui Israel: Asa vorbeste Domnul, Dumnezeu: Intoarceti-va, si abateti-va de la idolii vostri, intoarceti-va privirile de la toate uraciunile voastre!
Intoarceti-va. Cuvintele pentru ,,intoarceti-va” si ,,abateti-va” sunt doua forme de verbe diferite ale aceleiasi radacini, combinatia dand accent. Anunturile versetelor anterioare formeaza baza pentru staruitoarea chemare la adevarata intoarcere [pocainta]. Nu poate fi nadejde pentru Israel numai printr-o singura reforma exterioara. Natiunea are de a face cu Cercetatorul inimilor, si singura pocainta binevenita inaintea Lui este aceea care patrunde in ascunzisurile cele mai launtrice ale sufletului.
14:7 Caci orice om din casa lui Israel, sau din strainii care locuiesc pentru o vreme in Israel, care s-a departat de Mine, care isi poarta idolii in inima lui, si nu-si ia privirile de la ceea ce l-a facut sa cada in nelegiuirea lui, daca va veni sa vorbeasca unui proroc, ca sa Ma intrebe prin el, Eu, Domnul, prin Mine insumi ii voi raspunde.
Strainii. Compara Levitic 17,10; 20,1. 2; etc. Strainii localnici se impartasisera de lumina si de privilegiile incredintate lui Israel, si urmau sa fie judecati ca deopotriva vinovati.
14:8 Imi voi intoarce Fata impotriva omului acestuia, il voi face un semn si de pomina, si-l il voi nimici cu desavarsire din mijlocul poporului Meu. Si veti sti ca Eu sunt Domnul!
Un semn. Pedeapsa lui urma sa fie un exemplu care sa serveasca sa impiedice pe altii de la o cale asemanatoare.
14:9 Daca prorocul se va lasa amagit sa rosteasca un cuvant, Eu, Domnul, am amagit pe prorocul acela; Imi voi intinde mana impotriva lui, si-l voi nimici din mijlocul poporului Meu Israel.
Proorocul. Referirea de aici se face la proorocii mincinosi ale caror practici sunt mustrate in capitolul 13.
Eu, Domnul. Adica, Domnul ingaduie ca profetul cel rau sa fie amagit in acelasi fel in care a impietrit inima lui Faraon, ingaduind ca samanta incapatanarii sa rasara si sa aduca roade (vezi comentariul la Exod 4,21; 1Regi 22,22).
Il voi nimici. Pacatosul aduce nimicire asupra sa prin propria sa nepocainta (vezi 5T 120). Cand o persoana neglijeaza odata sa ia aminte la invitatiile, mustrarile si avertismentele Duhului lui Dumnezeu, constiinta lui ajunge partial nesimtitoare si a doua oara cand este mustrata, este mai greu de a da ascultare ca mai inainte. Este ca un om care se afunda in boala dar refuza sa ia doctoria. Totusi in Scriptura, Dumnezeu, Medicul, este adesea prezentat in parabola ca trimitand si rezultatele bolii asupra acelora care refuza leacul Sau. De pilda, El este infatisat ca trimitand un duh de minciuna in gura profetilor ca sa-l sfatuiasca sa ia calea gresita pe care el se si hotarase sa o urmeze (1Regi 22,19-23). Tot asa si atunci cand inima lui Saul s-a instrainat de Dumnezeu si ,,Duhul lui Dumnezeu s-a departat de la el, duhul cel rau care a venit in schimb, se spune ca a venit de la Domnul” (1Samuel 16,14). Totusi aceasta nu poate fi interpretata ca insemnand ca Dumnezeu poate fi autorul pacatului si al inselaciunii. Dar in planul Lui, El pur si simplu nu face minunea care ar fi ceruta pentru a preintampina rezultatele pacatului. De la inima care Il leapada, El retrage Duhul Sau, lasa acel suflet in seama propriilor sale amagiri, si ingaduie ca pacatul sa aduca roadele lui de neinlaturat, moartea. ,,Pierdutu-te-ai, Israele, dar in Mine este ajutorul tau” (Osea 13,9; GC 36, 37; vezi comentariul la 2Cronici 22,8).
14:10 Isi vor purta astfel pacatul lor, si pedeapsa prorocului va fi la fel cu pedeapsa celui ce intreaba,
La fel. Proorocii mincinosi si cei care ii intrebasera, participasera laolalta si erau socotiti la fel de vinovati.
14:11 ca sa nu se mai rataceasca de la Mine casa lui Israel, si sa nu se mai spurce cu toate faradelegile ei. Atunci vor fi poporul Meu, si Eu voi fi Dumnezeul lor, zice Domnul, Dumnezeu!
Ca sa nu se mai rataceasca. O raza de nadejde in noaptea intunecoasa a apostaziei – poporul lui Dumnezeu umbland din nou in adevar. Scopul disciplinei poate fi intrezarit aici, si anume, ca Israelul poate fi adus la adevarata pocainta, sa fie reunit si readus la privilegiile lui anterioare.
14:12 Cuvantul Domnului mi-a vorbit astfel:
Verset ce nu a fost comentat.
14:13 Fiul omului, cand va pacatui o tara impotriva Mea, dedandu-se la faradelege, si Imi voi intinde mana impotriva ei, daca ii voi sfarama toiagul painii, daca ii voi trimite foametea, daca ii voi nimici cu desavarsire oamenii si vitele,
Tara. Literal, ,,o tara”. Intregul verset se poate cuprinde in presupunerea: ,,Cand o tara pacatuieste… si intind mana… si frang toiagul painii… si trimit foametea… si voi nimici”.
Comunicarea prezenta, pare sa fie indreptata contra unei credinte curente intre oameni ca Ierusalimul urma sa fie crutat din cauza celor drepti din mijlocul lui asa cum ar fi fost Sodoma si Gomora.
14:14 chiar de ar fi in mijlocul ei acesti trei oameni: Noe, Daniel si Iov, ei nu si-ar mantui decat sufletul lor prin neprihanirea lor, zice Domnul, Dumnezeu.
Noe, Daniel si Iov. Barbatii acestia toti au fost exemple de adevarata viata dreapta [neprihanita]. Ei au fost neprihaniti in generatia lor (vezi Geneza 6,9; Iov 1,1; Daniel 1,8; 6,22). Faptul ca Daniel e numit inainte de Iov nu garanteaza ipoteza ca se are in vedere vreun Daniel mai timpuriu, asa cum se sugereaza de multi invatati moderni care isi dau cu parerea ca Ezechiel se refera la Dan’el din texte ugaritice. Textele acestea vorbesc despre Dan’el ca un rege drept din trecutul umbros care apara dreptul vaduvelor si al orfanilor. Profetul doar nu se preocupa de ordinea cronologica.
In mod semnificativ, toti acesti trei, fusesera mijlocul de salvare al altora. Din cauza lui Noe, toata familia lui fusese crutata (Geneza 6,18). Daniel a fost mijlocul de salvare al tovarasilor lui (Daniel 2,18). Iov a inlaturat pedepsirea prietenilor sai prin mijlocirea lui (Iov 42,7. 8). Desi au putut sa salveze pe cativa ei nu fusesera in stare sa salveze generatia in care traisera. Noe n-a fost in stare sa salveze neamul omenesc nelegiuit de dinainte de potop si Daniel, desi detinea un rang inalt la curtea Babiloniana, probabil ca nu putuse sa influenteze pe Nebucadnetar sa crute poporul lui Iuda si capitala lor. Daca iudeii isi puneau vreo nadejde in pozitia si influenta lui Daniel, nadejdea aceasta era acum spulberata. Compara cu Ieremia 15,1.
14:15 Daca as lasa ca tara sa fie cutreierata de fiare salbatice, care ar lasa-o fara popor, daca ar ajunge un pustiu pe unde n-ar mai putea trece nimeni, din pricina acestor fiare,
Salbatice. Ebraica, ra‘ah, ,,rele”.
14:16 si ar fi in mijlocul ei acesti trei oameni, pe viata Mea, zice Domnul, Dumnezeu, ca n-ar scapa nici fii, nici fiice, ci numai ei ar scapa, si tara ar ajunge un pustiu.
Acesti trei oameni. Declaratia din versetul 14 este repetata aici si in versetele 18 si 20 numai cu simple variatii in cuvinte. Cu privire la cele patru judecati din v. 13, 15, 17, 19 vezi Levitic 26,22.25.26.
14:17 Sau daca as aduce sabie impotriva tarii acesteia, daca as zice sa treaca sabia prin tara, daca i-as nimici cu desavarsire oamenii si vitele,
Verset ce nu a fost comentat.
14:18 si ar fi in mijlocul ei acesti trei oameni, pe viata Mea, zice Domnul Dumnezeu, ca n-ar mai scapa nici fii nici fiice, ci numai ei singuri ar scapa.
Verset ce nu a fost comentat.
14:19 Sau daca as trimite ciuma in tara aceasta, daca Mi-as varsa urgia impotriva ei prin molima, ca sa-i nimicesc cu desavarsire oamenii si vitele,
Verset ce nu a fost comentat.
14:20 si ar fi in mijlocul ei Noe, Daniel si Iov, pe viata Mea zice Domnul, Dumnezeu ca n-ar scapa nici fii nici fiice, ci numai ei si-ar mantui sufletul prin neprihanirea lor.
Verset ce nu a fost comentat.
14:21 Totusi, asa vorbeste Domnul Dumnezeu: Macar ca trimit impotriva Ierusalimului cele patru pedepse grozave ale mele: sabia, foametea, fiarele salbatice si ciuma, ca sa nimicesc cu desavarsire din el oamenii si vitele,
Cele patru pedepse. In evenimentul fiecareia din cele patru pedepse enumerate, prezenta oamenilor drepti ar fi fost fara de putere sa evite nenorocirea; cu cat mai putin cand toate aceste pedepse vin asupra Ierusalimului.
14:22 tot va fi o ramasita care ca scapa, care va iesi din el, si anume: fii si fiice. Iata, acestia vor veni la voi, le veti vedea purtarea si faptele, si va veti mangaia de nenorocirea pe care o aduc asupra Ierusalimului, de tot ce aduc asupra lui.
Ei va vor mangaia. Cand cei din exil urmau sa vada purtarea si faptele celor care sosisera de curand, ei aveau sa cunoasca faptul ca Dumnezeu nu facuse fara cauza ceea ce facuse in Ierusalim. Pe de alta parte, atitudinea schimbata din partea unora din acesti transferati care ar fi putut da dovada de pocainta (vezi v. 11), ar fi ajutat pe captivi sa vada ca pedepsele lui Dumnezeu fusesera disciplinare si nu razbunatoare. COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
3, 4 5T 164
3–52T 444
14, 16 AH 298; MH 453; 5T 215, 338; 8T 314
20 COL 412; GC 622
14:23 Ei va vor mangaia, cand le veti vedea purtarea si faptele, si veti cunoaste ca nu fara temei fac Eu tot ce fac impotriva Ierusalimului, zice Domnul, Dumnezeu.
Verset ce nu a fost comentat.