12:27 Fiul omului, iata, casa lui Israel zice: Vedeniile pe care le are el nu sunt aproape sa se implineasca, si proroceste pentru vremuri departate!
Vremuri departate. Noua exprimare este indreptata impotriva unei categorii care apare, cel putin, ca recunoscand pe Ezechiel ca profet. Sau s-ar putea ca trecerea de timp sa fi modificat limbajul impotrivitorilor. In loc de a spune ca, vedeniile raman neimplinite, ei imping implinirea departe in viitor. Domnul intampina ideea amanarii spunand poporului ca nimic din cea spus El nu va fi prelungit. Atitudinea aceasta este tipica pentru atitudinea multora care asteapta a doua venire a lui Isus. Desi nu prin cuvinte, ci prin fapte, ei zic: ,,Stapanul meu zaboveste sa vina” (vezi Matei 24,48). Candva, si curand, cu graba inspaimantatoare si de care nu se poate scapa, sfarsitul se va napusti asupra lor si odata cu el implinirea fiecarei viziuni.
Se poate ridica intrebarea: ,,Dar de ce aceasta intarziere aparenta in ce priveste venirea lui Isus? Au dat gres cuvintele Domnului? Nicidecum! Trebuie sa se tina minte ca fagaduintele si amenintarile lui Dumnezeu sunt intemeiate pe conditii” (Ev. 695).
Avem nevoie sa reamintim doar cateva afirmatii din partea scriitorilor biblici pentru a arata ca ei totdeauna considerau timpul ca foarte scurt. Pavel le scria corintenilor: ,,Iata ce vreau sa spun fratilor: de acum vremea s-a scurtat” (1Corinteni 7,29). In epistola lui catre Romani, el spunea: ,,Noaptea aproape a trecut, se apropie ziua” (Romani 13,12). Prin vazatorul de pe insula Patmos, Isus Insusi marturisea: ,,Vremea este aproape” (Apocalips 1,3) si ,,Iata, Eu vin curand” (capitolul 22,6.7). totusi, atat Pavel cat si Ioan de asemenea au prezis clar anumite evenimente care trebuie sa aiba loc inainte de venirea lui Isus (vezi comentariul la 2Tesaloniceni 2,1-5; Apocalips 1,3).
Este adevarat ca Hristos n-a venit asa de curand cum nadajduia la inceput ramasita poporului Sau, pe temeiul profetiei implinite. Ca era posibil ca Hristos sa fi venit mai inainte a fost afirmat in repetate randuri (DA 633, 634; GC 458; 6T 450; 8T 115, 116; 9T 29). Motivul amanarii este expus mai departe in aceste cuvinte: ,,Indelunga noapte a intunericului este grea dar dimineata este amanata in indurare, deoarece daca Domnul ar veni, atat de multi ar fi gasiti nepregatiti. Dorinta lui Dumnezeu ca poporul Sau sa nu piara a fost pricina unei amanari atat de indelungate” (2T 194).
Aceasta este in armonie cu declaratia apostolului in 2Petru 3,9. Acelasi scriitor adauga ca este de datoria crestinului de a grabi venirea lui Isus (v. 12). Comentariul divin asupra temei acestui text zice: ,,Este privilegiul fiecarui crestin, nu numai de a astepta ci si de a grabi venirea Domnului nostru Isus Hristos” (8T 22).
Va veni un ceas de la care timpul nu va mai fi prelungit. ,,Ea [venirea lui Isus], nu va intarzia peste timpul in care solia sa fie dusa la toate natiunile, limbile si popoarele” (Ev 697). Cand Dumnezeu socoteste ca momentul este potrivit, El aduce evenimentele care vor precipita sfarsitul ,,mult mai repede decat oamenii asteapta” (GC 631).
Cu toate acestea, timpul precis al celei de a doua Lui veniri nu poate fi cunoscut. Si nici n-ar trebui ca oamenii sa faca ipoteze cu privire la timpul precis. Minunat sfat s-a dat in cuvintele urmatoare: ,,Voi nu veti fi in stare sa spuneti ca El va veni peste unul, doi sau cinci ani si nici nu trebuie sa amanati venirea Lui afirmand ca ea nu va avea loc in decurs de zece sau douazeci de ani. E datoria poporului lui Dumnezeu sa aiba candelele pregatite si arzand, sa fie ca niste oameni care asteapta Mirele, cand se intoarce de la nunta” (Ellen G. White, RH, 22 martie 1892).COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
2 COL 104; 9T 27
21–28GC 392; PK 450
22 DA 31; PK 700
27, 28 Ed 184