9:34 Faraon, vazand ca ploaia, piatra si tunetele incetasera, n-a contenit sa pacatuiasca si si-a impietrit inima, el si slujitorii lui.
N-a contenit sa pacatuiasca. In nepocainta incapatanata, regele ,,si-a impietrit inima” cum prezisese Moise. Dupa cat s-ar parea, slujitorii lui au stat alaturi de aceasta hotarare, totusi plaga urmatoare i-a convins de zadarnicia unei rezistente in continuare (cap. 10,7). Daca l-au sprijinit pe Faraon din slugarnicie, sau pentru ca inca nu erau convinsi de puterea lui Dumnezeu, este nesigur.
Ca si unele din plagile precedente, cea de-a saptea a dovedit din nou lipsa de valoare a pocaintei nascuta din frica. In felul acesta, Dumnezeu ar putea sa-Si asigure supunerea tuturor oamenilor, dar victoria ar fi fara valoare, pentru ca inimile oamenilor n-ar fi castigate. Dumnezeu nu se afla in teama de furtuna si foc, ci in glasul care vorbeste in soapta inauntrul inimii omului. Multi pacatosi trec prin portile groazei, unde aud glasul Lui, marturisesc puterea Lui si recunosc propria nimicnicie, dar oamenii vor fi schimbati in caracter numai dupa ce linistea sufletului a ajuns sa distinga acel glas.Comentariile lui Ellen G. White
1-35 PP 267-270
3 PP 267
3-11SR 117
6-8,10 PP 267
11 1T 292
11,12, 14 PP 267
16 PK 368; PP 267
18-21 PP 269
23-25 SR 117
24-26 PP 269
27 SR 117; 5T 637
27-30,33-35 PP 270