English Home Romanian Home
Electronic Bible Online Pages Multi Language Phone Application One Language d/">Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Electronic Books Online Pages Build Ebook Phone Application Download Ebook Phone Application Download Desktop Application Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Create Bible Application Create E-Books Application
Credits News
About our project   |    Mobile Pages   |   
Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / Exod

Adventist

Romanian_non-diacritics

Printable ModePrintable Mode

Exod, 4


4:1 Moise a raspuns, si a zis: Iata ca n-au sa ma creada, nici n-au sa asculte de glasul meu. Ci vor zice: Nu ti s-a aratat Domnul!

N-au sa ma creada. Indoiala lui Moise, dupa fagaduinta de calauzire si ocrotire (cap. 3,13) a lui Dumnezeu, presupunea dispozitia de a merge si dorinta de a primi informatii noi. Se pare ca Moise inca se opunea destul de mult fata de ideea de a accepta misiunea. El a incercat sa se apere, incercand sa explice: ,,Ce se va intampla daca poporul nu ma va crede? etc. Dar declaratia lui este emfatica si nu poate fi nici tradusa, nici explicata astfel. Este de imaginat ca de la intrarea lui Iosif in Egipt, cu mai bine de doua secole in urma, Israel nu mai avusese parte de nici o descoperire divina si de aceea s-ar fi putut naste usor indoiala cu privire la validitatea pretentiei lui Moise de a fi primit

o insarcinare divina.

4:2 Domnul i-a zis: Ce ai in mana? El a raspuns: Un toiag.

Verset ce nu a fost comentat.

4:3 Domnul a zis: Arunca-l la pamant. El l-a aruncat la pamant, si toiagul s-a prefacut intr-un sarpe. Moise fugea de el.

S-a prefacut intr-un sarpe. Deoarece credinta lui Moise nu era inca destul de puternica pentru a se baza pe semnul viitor promis lui (cap. 3,12), Dumnezeu a oferit semne imediate prin care putea sa-Si valideze insarcinarea. Aceste trei semne au avut ca scop sa-i convinga pe izraeliti de faptul ca Dumnezeu se aratase lui Moise, dar au slujit in acelasi timp sa intareasca si credinta lui Moise si sa risipeasca teama lui de nereusita. Aceasta avea sa fie dovada ca Dumnezeu il chemase pe Moise sa fie conducatorul lui Israel si l-a inzestrat cu puterea de a aduce la indeplinire aceasta raspundere.

4:4 Domnul a zis lui Moise: Intinde-ti mana, si apuca-l de coada. El a intins mana si l-a apucat; si sarpele s-a prefacut iarasi intr-un toiag in mana lui.

De coada. Un vrajitor de serpi prindea de obicei serpii lui de gat, in asa fel incat sa nu-l poata musca. Moise a fost instruit sa demonstreze increderea lui in Dumnezeu, luand sarpele de coada.



4:5 Iata, a zis Domnul, ce vei face, ca sa creada ca ti s-a aratat Domnul, Dumnezeul parintilor lor: Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacov.

Verset ce nu a fost comentat.

4:6 Domnul i-a mai zis: Baga-ti mana in san. El si-a bagat mana in san; apoi a scos-o, si iata ca mana i se acoperise de lepra, si se facuse alba ca zapada.

Mana i se acoperise de lepra. Lepra era considerata ca absolut de nevindecat. Aparitia si indepartarea ei instantanee erau impotriva tuturor experientelor si va fi primita ca dovada a puterii supranaturale. Semnul acesta se poate sa mai fi slujit ca avertizare ca acela care se va opune sau nu va asculta de Moise avea sa sufere rezultate dureroase. In timp ce scopul primei minuni a fost sa dovedeasca faptul ca Moise era omul pe care-l chemase Dumnezeu sa fie conducator al poporului Sau, a doua minune avea sa arate clar ca el, ca trimis al lui Dumnezeu, a fost daruit cu puterea necesara de a aduce la indeplinire insarcinarea.



4:7 Domnul a zis: Baga-ti din nou mana in san. El si-a bagat din nou mana in san; apoi a scos-o din san; si iata ca mana se facuse iarasi cum era carnea lui.

Verset ce nu a fost comentat.

4:8 Daca nu te vor crede, a zis Domnul, si nu vor asculta de glasul celui dintai semn, vor crede glasul celui de al doilea semn.

Glasul celui dintai semn. Dumnezeu a personificat aceste semne ca avand ,,glas”, pentru ca ele aveau sa dea marturie pentru El in persoana uneltei alese. Dupa Scriptura, tot ce are un ,,glas”, numai daca noi vrem sa ascultam cu inima noastra – ziua, noaptea, cerurile, fiarele salbatice, pasarile cerului, pestii si chiar pietrele. Ele striga tare si isi inalta glasurile, proclamand vointa Facatorului lor, indiferent daca omul vrea sau nu vrea sa asculte (vezi Psalmi 19,1-3; Iov 12,7.8; Habacuc 2,11; Luca 19,40).



4:9 Daca nu vor crede nici aceste doua semne, si nu vor asculta de glasul tau, sa iei apa din rau, si s-o torni pe pamant; si apa, pe care o vei lua din rau, se va preface in sange pe pamant.

Apa. Egiptenii se inchinau la Nil ca izvor de prosperitate nationala. Puterea de a schimba apa datatoare de viata a Nilului in sange avea sa insemne puterea asupra zeilor Egiptului si puterea de a nenoroci tara Egiptului. Din acest semn, Israel trebuia sa invete increderea in Dumnezeu, in timp ce Faraon si egiptenii trebuiau sa fie calauziti, prin acelasi semn, sa se teama de El (cap. 7,15-19). In felul acesta, lui Moise nu i s-a incredintat numai cuvantul lui Dumnezeu, ci a fost inzestrat si cu puterea Lui. El a fost primul profet si facator de minuni trimis de Dumnezeu la poporul Sau si astfel a devenit un tip al lui Hristos (Deuteronom 18,15; Ioan 1,45; Fapte 3,22).



4:10 Moise a zis Domnului: Ah! Doamne, eu nu sunt un om cu vorbirea usoara; si cusurul acesta nu-i nici de ieri, nici de alaltaieri, nici macar de cand vorbesti Tu robului Tau; caci vorba si limba mi-este incurcata.

Nu sunt un om cu vorbirea usoara. Tinand seama de fagaduinta lui Dumnezeu de a face ca misiunea lui sa prospere, pare a fi nejustificat ca acela care fusese ,,puternic in cuvinte si fapte” (Fapte 7,22) sa se scuze cu dificultatea in vorbire. Absenta lui indelungata din Egipt si faptul ca nu vorbise limba egipteana in timpul sederii lui in Madian, fara indoiala ca l-au facut sa se simta necalificat sa mearga in fata lui Faraon, dar el trebuia sa fi fost dispus sa se increada in Dumnezeu. S-a sugerat ca Moise s-a temut sa vorbeasca in limba ebraica, pentru ca locuise printre madianiti. Totusi, faptul acesta nu putea constitui motivul, deoarece inscriptiile madianite se deosebesc doar putin de ebraica veche. Nici traditia ebraica in care se spune ca Moise avea dificultate in pronuntarea unor litere ebraice nu are nici un temei.

4:11 Domnul i-a zis: Cine a facut gura omului? Si cine face pe om mut sau surd, cu vedere sau orb? Oare nu Eu, Domnul?

Verset ce nu a fost comentat.

4:12 Du-te, dar; Eu voi fi cu gura ta, si te voi invata ce vei avea de spus.

Eu voi fi cu gura ta. Dumnezeu l-a convins cu rabdare pe Moise ca pe un prieten. Acela care

facuse gura omului era in masura sa impartaseasca abilitatea de a vorbi curgator.



4:13 Moise a zis: Ah! Doamne, trimite pe cine vei vrea sa trimiti.

Ah, Doamne, trimite. Cand toate scuzele pe care le-a putut prezenta Moise s-au dovedit neintemeiate, motivele lui ascunse au devenit evidente. Ceea ce la inceput parea o neincredere in propria destoinicie, acum s-a descoperit ca neincredere in Dumnezeu (vezi v.19). El a refuzat sa mearga din motive practice. Raspunsul sau taios, aproape obraznic, fata de insarcinarea divina este chiar mai evident in ebraica decat in engleza.



4:14 Atunci Domnul S-a maniat pe Moise, si a zis: Nu-i oare acolo fratele tau Aaron, Levitul? Stiu ca el vorbeste usor. Iata ca el insusi vine inaintea ta; si, cand te va vedea, se va bucura in inima lui.

Domnul s-a maniat. Expresia folosita este foarte expresiva, dar probabil ca nu inseamna mai mult decat ca Dumnezeu a fost nemultumit. El nu l-a pedepsit pe Moise decat prin impartirea raspunderii pe care ar fi trebuit s-o aiba Moise singur.

Aaron, levitul. Nu este clar de ce a vorbit Dumnezeu aici despre Aaron ca ,,levitul”. Unii au sugerat ca mai erau printre izraeliti si altii cu acelasi nume si ca aceasta numire era necesara pentru a-l deosebi. Dar nu este clar de ce nu erau de ajuns cuvintele ,,fratele tau”. Altii au considerat ca numirea anticipeaza viitoarea consacrare a semintiei sale pentru lucrarea speciala a lui Dumnezeu.

El vine inaintea ta. S-a sugerat ca Aaron a planuit sa-l viziteze pe Moise in Madian pentru a-l informa despre moartea regelui de care fugise (vezi cap. 2,15.23). In orice caz, Aaron n-a pornit la drum, pana ce nu l-a insarcinat Dumnezeu sa mearga (cap. 4,27).



4:15 Tu ii vei vorbi, si vei pune cuvintele in gura lui; si Eu voi fi cu gura ta si cu gura lui; si va voi invata ce veti avea de facut.

Verset ce nu a fost comentat.

4:16 El va vorbi poporului pentru tine, iti va sluji drept gura, si tu vei tine pentru el locul lui Dumnezeu.

El va vorbi pentru tine. Dumnezeu a fagaduit ca va fi cu amandoi barbatii – cu Moise, ca sa poata exprima corect ce i-a descoperit Dumnezeu, si cu Aaron, ca sa poata vorbi clar si convingator. Pozitia lui Moise era mai vrednica de cinste, cu toate ca poporului poate sa i se fi parut a fi a lui Aaron.

Locul lui Dumnezeu. In cap. 7,1 Dumnezeu a fagaduit lui Moise ca fratele sau sa fie proorocul sau purtatorul de cuvant al lui. Inspiratia divina trebuia sa ramana asupra lui Moise. Aaron trebuia sa accepte cuvintele lui Moise ca fiind cuvintele lui Dumnezeu si sa faca tot ce ii poruncea Moise.



4:17 Ia in mana toiagul acesta, cu care vei face semnele.

Ia toiagul acesta. Lui Moise i s-a poruncit sa ia, nu orice toiag, ci acela deosebit, care fusese deja transformat in sarpe. Pluralul ,,semnele” indica plagi care aveau sa cada asupra Egiptului, deoarece numai unul din cele trei semne date pana aici urma sa fie indeplinit cu toiagul.



4:18 Moise a plecat; si, cand s-a intors la socrul sau Ietro, i-a zis: Lasa-ma, te rog, sa plec si sa ma intorc la fratii mei, care sunt in Egipt, ca sa vad daca mai traiesc. Ietro a zis lui Moise: Du-te in pace!

Lasa-ma sa plec. Moise nu i-a amintit lui Ietro adevaratul scop al calatoriei lui, de teama ca Ietro n-avea sa-i ingaduie sotiei si copiilor lui sa-l insoteasca si probabil pentru ca ar fi fost posibilitatea ca un raport despre intoarcerea lui in Egipt sa ajunga la curte inainte ca el sa fie gata sa apara acolo, facand astfel misiunea lui si mai grea.



4:19 Domnul a zis lui Moise, in Madian: Du-te, intoarce-te in Egipt: caci toti cei ce umblau sa-ti ia viata, au murit.

Du-te, intoarce-te. Cand Moise facea pregatiri spre a se intoarce in Egipt, Domnul i s-a aratat pentru a doua oara cu asigurarea ca nu trebuia sa se tema in ce priveste siguranta personala, deoarece Faraon si toti cei care-i cautau viata au murit.



4:20 Moise si-a luat nevasta si copiii, i-a pus calare pe magari, si s-a intors in tara Egiptului. Si-a luat in mana toiagul lui Dumnezeu.

Copiii. Moise avea doi fii (cap. 18,3.4), Ghersom, a carui nastere este amintita in cap. 2,22, si Eliezer, care probabil ca nu era decat un copilas. Ultimul pare sa se fi nascut dupa intoarcerea lui Moise in caminul lui Ietro, deoarece cap. 2,22 vorbeste numai de un fiu care i s-a nascut inainte de descoperirea divina de la muntele Horeb.

I-a pus pe magari. Vechii egipteni niciodata nu calareau ei insisi pe animale, cu toate ca adesea ei au zugravit straini si mai ales copii si nobili, calarind pe magari. Cuvantul acesta sugereaza ca Moise renuntase la obiceiurile lui egiptene de mai inainte si a adoptat felul de viata semitic.

Toiagul lui Dumnezeu. Toiagul lui Moise (cap. 4,2) devenise ,,toiagul lui Dumnezeu” ca rezultat al minunilor raportate in v.3 si 4.



4:21 Domnul a zis lui Moise: Plecand ca sa te intorci in Egipt, vezi, toate minunile pe care ti le pun in mana, sa le faci inaintea lui Faraon. Eu ii voi impietri inima, si nu va lasa pe popor sa plece.

Toate minunile. Dumnezeu i s-a aratat inca o data lui Moise, fie inainte de a pleca din Madian, fie pe drum spre Egipt. Cu ocazia aceasta, Dumnezeu ii impartaseste lui Moise informatii cu privire la ce trebuie sa se astepte in Egipt. Expresia ,,toate minunile” nu se refera numai la cele trei semne amintite in v.2-9, ci la toate minunile pe care avea sa le faca in fata lui Faraon.

Ii voi impietri inima. In parabola lui Hristos despre semanator si samanta nu era nici o deosebire intre samanta semanata intr-un fel de pamant si cea semanata in altele, si nici in felul in care a fost semanata. Totul a depins de primirea facuta semintei de fiecare fel de pamant. Tot asa, impietrirea inimii lui Faraon in nici un caz nu era un act al lui Dumnezeu, ci mai degraba o alegere deliberata din partea lui (vezi PP 268). Prin avertizari si manifestari repetate ale puterii divine, Dumnezeu a trimis lumina destinata sa arate lui Faraon greseala cailor lui, sa inmoaie si sa-i supuna inima si sa-l faca sa colaboreze cu vointa Sa (DA 322). Dar fiecare manifestare succesiva a puterii divine l-a facut mai hotarat sa procedeze dupa cum i-a placut. Refuzand sa fie corectat, a dispretuit si lepadat lumina, pana ce a devenit insensibil fata de ea si, in cele din urma, lumina a fost retrasa. Astfel ca propria rezistenta fata de lumina a fost ceea ce a impietrit inima lui. Chiar si paganii au recunoscut faptul ca Faraon si egiptenii insisi au fost aceia care si-au impietrit inimile, iar nu Dumnezeu (1 Samuel 6,6).

Comentatorii se deosebesc mult in intelegerea lor despre impietrirea inimii lui Faraon, atribuita aici lui Dumnezeu. Exista in total zece astfel de declaratii. Opt dintre ele (Exod 4,21; 9,12; 10,20, 27; 11,10; 14,4.8.17) folosesc cuvantul chazaq, care inseamna ca Domnul va face inima lui Faraon ,,ferma”, asa incat ea nu se va misca, si ca simtamintele lui fata de Israel nu se vor schimba. In cap. 7,3, este folosit un alt cuvant ebraic, qazhah, care inseamna ca Dumnezeu va face inima lui Faraon ,,tare” sau ,,nesimtitoare”. In cap. 10,1 este folosit un al treilea cuvant, kabed, care inseamna ca Dumnezeu facuse inima lui Faraon ,,grea” sau insensibila la influenta divina. Faptul ca diferitele cuvinte sunt folosite mai mult sau mai putin alternativ rezulta clar dintr-un studiu al contextului.

Exista de asemenea si zece declaratii care arata efectul, adica faptul ca Faraon si-a impietrit inima. Patru din ele (cap. 7,13, 22; 8,19; 9,35) folosesc cuvantul chazaq, “a face ferm”, cinci (cap. 7,14; 8,15, 32; 9,7, 34) cuvantul kabed, ,,a ingreuna”, si unul (cap. 13,15) cuvantul qazhah, “a intari”. Impietrirea inimii lui Faraon s-a evidentiat inainte de toate in faptul ca el n-a dat nici o atentie cererii Domnului de a lasa pe Israel sa plece. Refuzul lui n-a fost limitat la plagile pe care vrajitorii Egipteni au fost in stare sa le imite, ci le-a cuprins si pe acelea pe care vrajitorii insisi le-au recunoscut a fi ,,degetul lui Dumnezeu” (cap. 8,19). Ea a continuat si dupa plagile a patra si a cincia, care au cazut asupra egiptenilor, dar nu asupra izraelitilor, fapt despre care regele a fost informat (cap. 9,7). Impietrirea inimii lui a fost dovedita si mai clar cand a incalcat fagaduinta de a lasa pe Israel sa plece cu conditia ca Moise si Aaron sa indeparteze plaga si cand a fost obligat sa marturiseasca faptul ca pacatuise (cap. 9,27). Astfel ca, atunci cand i s-a spus lui Moise, inainte de a ajunge in Egipt, ca Domnul va impietri inima lui Faraon (cap. 4,21), Dumnezeu s-a referit la refuzul continuu al regelui de a-L asculta si de a-i elibera pe izraeliti.

Dumnezeu nu are placere de suferinta si moartea celui rau, ci mai degraba doreste ca toti oamenii sa se pocaiasca si sa fie mantuiti (Ezechiel 33,11; 1 Timotei 2,4; 2 Petru 3,9), si face ca soarele Lui sa straluceasca peste cei rai si peste cei buni (Matei 5,54). Dupa cum soarele influenteaza diferite materiale in diferite feluri, dupa natura lor – de exemplu, topeste ceara si intareste lutul – tot asa si influenta Duhului lui Dumnezeu produce asupra inimii oamenilor efecte diferite dupa situatia lor. Pacatosul care se pocaieste ingaduie Duhului lui Dumnezeu sa-l conduca la transformare si mantuire, dar cel nepocait isi impietreste inima din ce in ce mai mult. Aceeasi manifestare a indurarii lui Dumnezeu conduce in cazul unuia la salvare si viata si in al celuilalt la judecata si moarte – fiecaruia dupa propria alegere.



4:22 Tu vei zice lui Faraon: Asa vorbeste Domnul: Israel este fiul Meu, intaiul Meu nascut.

Israel este fiul Meu. Declarand ca Israel este fiul intai nascut al lui Dumnezeu, Moise avea sa foloseasca limbajul familiar regelui egiptean. Fiecare Faraon se socotea pe sine fiu al soarelui-zeu Amen-Ra.



4:23 Iti spun: Lasa pe fiul Meu sa plece, ca sa-Mi slujeasca; daca nu vrei sa-l lasi sa plece, voi ucide pe fiul tau, pe intaiul tau nascut.

Voi ucide pe fiul tau. Pentru implinirea acestei preziceri, vezi cap. 12,29. Moise n-a anuntat aceasta amenintare pana nu fusesera epuizate toate celelalte mijloace de convingere, intrucat stia ca aceasta avea sa fie ultima lui intrevedere cu regele (cap. 10,29; 11,4.5; PP 273). Facand asa, el a indeplinit, dupa cat se pare, una din cele mai speciale directive primite dupa intoarcerea sa in Egipt (cap. 6,11; 7,9.15.19, etc.).



4:24 In timpul calatoriei, intr-un loc unde a ramas Moise peste noapte, l-a intalnit Domnul, si a vrut sa-l omoare.

Intr-un loc unde a ramas peste noapte. (engleza, ,,intr-un han”). Traducerea ,,han” este gresita. Nu exista nici un han si nici chiar loc de poposire pentru caravane pe drumul dintre Madian si Egipt. Cuvantul ebraic folosit aici are mai degraba intelesul de ,,un loc de petrecut peste noapte” (compara cu Iosua 4,3.8; Isaia 10,29). In RSV scrie ,,intr-un loc de locuit pe drum”. Probabil ca intamplarea a avut loc la un izvor, sau un loc cu apa, unde se oprise familia peste noapte.

A vrut sa-l omoare. Unii cred ca Moise a avut o experienta asemanatoare cu aceea a lui Iacov la Peniel (Geneza 32,24-32). Altii sunt de parere ca o boala grea l-a lovit pe neasteptate, pe care el si Sefora au recunoscut-o ca o pedeapsa a lui Dumnezeu din cauza ca n-au indeplinit una din poruncile Lui. In realitate, lui Moise i sa aratat un inger, intr-un fel amenintator, ca si cand ar fi avut intentia sa-l omoare (PP 255).

4:25 Sefora a luat o piatra ascutita, a taiat preputul fiului sau, si l-a aruncat la picioarele lui Moise, zicand: Tu esti un sot de sange pentru mine.

Sefora a luat o piatra ascutita. Chirurgii Egiptului foloseau in mod obisnuit cutite de piatra. Dupa Iosua 5,2, acestea erau si instrumentele obisnuite pentru aducerea la indeplinire a ritualului circumciziunii.

A taiat preputul. Moise s-a intors in Egipt cu cei doi fii ai sai (vezi Exod 4,20). Evident ca Ghersom, cel mai mare, fusese circumcis dupa instructiunile date de Dumnezeu lui Avraam (Geneza 17,10-14). In cazul lui Eliezer, fiul cel mai mic, ritualul acesta a fost neglijat (PP 256). Necrezand in necesitatea circumciziunii, Sefora se opusese intentiei lui Moise de a-l circumcide pe Eliezer la timpul cuvenit. Aratarea ingerului a facut sa se inteleaga clar ca opozitia ei nu-l scuza pe Moise de administrarea ritualului. Si acum, fiind in pericol viata sotului ei, ea a gasit cu cale ca este necesar sa aduca ea insasi operatia la indeplinire.

Un sot de sange. Cuvintele acestea sunt in mod clar o expresie de repros. Ele arata ca Sefora a indeplinit ritualul cu strangere de inima, nu din dorinta de a asculta de Dumnezeu, ci de nevoie, pentru a scapa viata sotului ei. Intelesul ei pare a fi ca Moise a fost un fel de sot sarman, spre binele caruia a fost necesar sa se verse sangele fiilor ei, in conformitate cu un obicei national pe care ea il socotea ca barbar.



4:26 Si Domnul l-a lasat. Atunci a zis ea: Sot de sange! din pricina taierii imprejur.

Si l-a lasat. Dumnezeu a primit actul tardiv al Seforei si i l-a redat pe Moise.

Din pricina taierii imprejur. Cand ingerul l-a eliberat pe Moise, Sefora a repetat cuvintele de repros, adaugand ca explicatie, literal, ,,din pricina taierilor imprejur”. Poate ca ea o avea in minte pe cea indeplinita in Madian asupra lui Ghersom, cat si pe aceea a lui Eliezer.



4:27 Domnul a zis lui Aaron: Du-te inaintea lui Moise in pustie. Aaron a plecat: a intalnit pe Moise la muntele lui Dumnezeu, si l-a sarutat.

Du-te in pustie. Aceasta instructiune trebuie sa fi fost data lui Aaron cu ceva timp inainte ca Moise sa paraseasca Madianul, pentru ca ei s-au intalnit la Horeb, in mijlocul peninsulei Sinai (vezi comentariul pentru cap. 3,1), curand dupa plecarea lui Moise de la socrul sau. De asemenea, este cert ca directivele date lui Aaron au fost mult mai ample decat indica raportul scurt din Exod. Avand in vedere ca pustia se intindea de la hotarul Egiptului prin peninsula Sinai si in Arabia, Dumnezeu trebuie sa-i fi spus precis ce fel de drum sa urmeze ca sa-l intalneasca pe fratele sau.



4:28 Moise a facut cunoscut lui Aaron toate cuvintele Domnului, care-l trimisese, si toate semnele, pe care-i poruncise sa le faca.

Verset ce nu a fost comentat.

4:29 Moise si Aaron si-au vazut de drum, si au adunat pe toti batranii copiilor lui Israel.

Toti batranii. Cat despre batrani, vezi comentariul pentru cap. 3,16. Desi Moise si Aaron nu aveau autoritatea sa cheme capeteniile semintiilor si sa adune familiile, acesti barbati au raspuns la invitatia lor.



4:30 Aaron a istorisit toate cuvintele pe care le spusese Domnul lui Moise; si Moise a facut semnele inaintea poporului.

Aaron a istorisit. Aaron a trecut de indata la indatoririle slujbei lui de ,,purtator de cuvant” (v.16), facand cunoscut batranilor faptul ca Dumnezeu il chemase pe fratele sau sa aduca la indeplinire eliberarea lor. Tot Aaron, si nu Moise, dupa cum ne-am fi asteptat (v.17) a facut semnele (vezi PP 263). Dupa cat s-ar parea, Dumnezeu fie ca a poruncit, fie ca a aprobat aceasta delegare de putere. Cu alte ocazii, mai tarziu, il gasim pe Aaron cerandu-i-se de mai multe ori sa faca minuni (cap. 7,19; 8,5.16).

4:31 Poporul a crezut. Astfel au aflat ca Domnul cercetase pe copiii lui Israel, ca le vazuse suferinta; si s-au plecat si s-au aruncat cu fata la pamant.

Poporul a crezut. Aceasta a fost o alta dovada despre favoarea divina. Ea sta in contrast izbitor cu obisnuita atitudine de neincredere a izraelitilor, care atat de des ,,n-au crezut in Dumnezeu... si n-au avut incredere in ajutorul Lui” (Psalmi 78,22). Dorinta lor dupa eliberare si manifestarile acestea de putere miraculoasa au dat nastere la un raspuns favorabil din partea batranilor.

Si s-au plecat. Credinta poporului si inchinarea in cadrul careia a fost exprimata au dovedit ca fagaduinta lui Dumnezeu catre parintii lor era inca vie in inimile lor. Cu toate ca credinta lor n-a rezistat la proba urmatoare, totusi, ca prima expresie a simtamintelor lor, ea a facut dovada faptului ca Israel voia sa urmeze chemarea lui Dumnezeu.

Comentariile lui Ellen G. White

1-31 PP 253-257

1,3,4 PP 253

6-8PP 254

10 4T 314

10-14PP 254

14 PP 320

15-17PP 254

16 3T 293

18 PP 255

19 SR 111

21 PP 268

22,23 DA 51; PP 273

24 PP 255

25,26 PP 256

27-31 PP 257


Printable Mode

Seek to any passage:


Book:
Chapter:
Paragraph:

Search the text:


Search in:
Terms:
Case insensitive:


Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here. Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.

Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.

1. Install a Zip Utility from Android Market.

2. Install a File Manager from Android Market.

3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.

4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).

5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.

6. Launch PhoneMe from your smartphone.

7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.

8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.


How to install the application in Java Mobile enabled phones

It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP) technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.

A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).

The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version. Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain the software to be installed on your mobile phone.

I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing, to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.

There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor) files. These JAD files has to be uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).

There are different methods to download the applications in your mobile phone as follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid

Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of the software.


1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
 

If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is enough to access https://biblephone.intercer.net/wap/  from the browser of the mobile phone, and to access the desired Bible version, and then to make an option about MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more). After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile phone.

Many phones have only this option for installing JAVA appplications.

2. By using the infrared port of the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.

If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared port of the computer (preferable laptop).

c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g. on the games or applications directories). After you made this selection, the file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have larger fonts, full screen display etc.

3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check if exists).

4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
On this case the steps are as follows:

a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next, you will start the synchronization / data transfer application and download the JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in the games or applications directories. Next, you will have to select for run the JAR desired file.

5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to download and run Java applications.


Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific models.

Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).

Multilingual Online Ebooks

It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.


Select another version:



Source: Text from read this link, compiled by biblephone2008@gmail.com





free counters

Locations of visitors to this page






If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here. May God bless you in studying the Holy Scriptures.



Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: