Printable ModeExod, 28
|
28:1 Apropie de tine pe fratele tau Aaron si pe fiii sai, si ia-i dintre copiii lui Israel si pune-i deoparte in slujba Mea ca preoti: pe Aaron si pe fiii lui Aaron: Nadab, Abihu, Eleazar si Itamar. Apropie de tine. Literal, ,,cauta sa tragi aproape de tine”. Pana aici, Moise fusese singurul mijloc de comunicare intre Dumnezeu si popor. Acum, unele din insarcinarile care fusesera ale lui aveau sa fie date lui Aaron, fratele lui, si fiilor fratelui lui. Fiind cel mai bland dintre oameni (Numeri 12,3), Moise a predat de buna voie prerogativele sale, dovedind astfel un caracter nobil, asemenea celui divin (Levitic 8,1-30, compara cu Ioan 3,30). El a inteles ca o data cu darea Legii a aparut nevoia de a desparti preotia, insasi ridicarea tabernacolului cerea acest lucru. O data cu proclamarea orala a Legii lui Dumnezeu a avut loc si o crestere a cunostintei despre pacat (Romani 3,20; 7,9). Aceasta cerea o preotie spre a mijloci intre pacatosi si Dumnezeul cel sfant (vezi Evrei 2,17; 5,1-3), spre a servi ca o veriga intre sfant si nesfant. De asemenea, si legamantul a facut din Israel ,,o imparatie de preoti” (Exod 19,5.6), iar aceasta chemare preoteasca a natiunii trebuia sa fie exprimata in mod oficial prin casa lui Aaron ca reprezentanti ai poporului (Numeri 3,12; 8,17.18). Scopul lui Dumnezeu prin ridicarea tabernacolului a fost ca El sa poata ,,locui in mijlocul” poporului Sau (Exod 25,8), cu toate acestea, numai cei consacrati ca preoti spre a reprezenta poporul se puteau apropia de prezenta sfintita din sanctuar. In felul acesta, cand mijlocea la Dumnezeu in favoarea poporului, marele preot facea aceasta in numele lor. Nadab si Abihu sunt mentionati impreuna, dupa cum sunt si Eleazar si Iamar. Separarea celor doua perechi de frati probabil ca se datoreaza pacatului si mortii timpurii a lui Nadab si Abihu (Levitic 10,1.2). Despre Itamar nu se mai cunoaste nimic dupa moartea fratilor sai mai mari (Levitic 10,6.12). Eleazar a ajuns mare preot (Numeri 34,17; Iosua 14,1). Familia preoteasca intemeiata de Itamar l-a cuprins pe Eli (1 Samuel 1,9, compara cu 1 Regi 2,27 si 1 Cronici 24,2.6) si a continuat dupa captivitate (Ezra 8,2). 28:2 Fratelui tau Aaron, sa-i faci haine sfinte, ca sa-i slujeasca de cinste si podoaba. Haine sfinte. Lasand la o parte descrierea lucrurilor neinsufletite ale tabernacolului, ajungem acum la oameni care aveau sa slujeasca in el. Alegandu-i pe cei care aveau sa fie preotii Lui, Dumnezeu cere imbracarea lor cu haine speciale, care trebuiau sa fie semnul slujbei lor. De cinste. Imbracamintea trebuia sa le slujeasca ,,de cinste”, cu scopul de a inalta slujba preoteasca in ochii poporului, asa incat sa priveasca slujbele preotesti cu mai mare respect. Aceasta podoaba vestimentara mai avea sa slujeasca si spre a-i deosebi pe preoti ca o clasa a lor, intr-un anumit sens mai presus de restul natiunii. De asemenea, hainele erau pentru preoti insisi o continua aducere aminte a pozitiei lor sfinte si a cerintei ei pentru o vietuire consacrata. Hainele i-au ajutat sa li se intipareasca in minte faptul ca erau ,,ispravnici ai tainelor lui Dumnezeu” (1 Corinteni 4,1). Si podoaba. Hainele sfinte erau pentru ,,podoaba”, spre a fi in armonie cu bogatia si splendoarea sanctuarului unde aveau sa slujeasca preotii si spre a scoate in evidenta ,,podoabele sfinte” (1 Cronici 16,29; Psalmi 29,2; 96,9). Frumusetile naturii arata ca Creatorul este un iubitor al frumosului si ca El priveste cu placere asupra frumusetii din inchinarea pe care I-o aducem. Hainele marilor preoti nu numai ca erau deosebite de hainele preotilor obisnuiti, ci si mult mai atragatoare. Chiar tesatura lor era lucrata in aur, stralucirea lor datorandu-se pietrelor pretioase. Totul era facut spre a le face placute si impresionante. Preotii urmau sa poarte hainele lor sfinte cand slujeau la sanctuar, dar niciodata altadata (vezi Exod 35,19; Levitic 16,4.23.24; Ezechiel 42,14; 44;19). Aceste haine reprezentau caracterul lui Dumnezeu, pe care El a cautat sa-l reproduca in inimile si vietile poporului Sau (vezi Isaia 64,6, 61,10; Zaharia 3,3.4; Matei 22,11; Apocalipsa 19,8). Faptul ca culorile si materialele hainelor marelui preot erau aceleasi ca si cele folosite pentru perdea si perdeaua de la intrare a sanctuarului sugereaza invatatura ca si caracterul inchinatorilor, reprezentati prin marele preot, trebuie sa fie in armonie cu caracterul sanctuarului (vezi Matei 5,48; 22,11-13; Efeseni 1,3.4; 2,6; Coloseni 3,1.2; Iacov 1,27; 1 Ioan 2,15-17). 28:3 Vorbeste cu toti cei destoinici, carora le-am dat un duh de pricepere, sa faca vesmintele lui Aaron, ca sa fie sfintit, si sa-Mi implineasca slujba de preot. Destoinici. ,,O minte destoinica” (RSV). Spre deosebire de conceptia moderna figurata a inimii ca sediu al afectiunilor si emotiilor, iudeii o considerau ca sediu al intelepciunii (Exod 31,6; 35,10.25; Iov 9,4; Proverbe 11,29, etc.). Ca sa fie sfintit. Aaron trebuia sa fie invesmantat cu aceste ,,haine” ca parte a ceremoniei de consacrare a sa (Exod 29,5-9; Levitic 8,7-13). Hainele mai erau si pentru fii lui Aaron, ca urmasi in slujba de mare preot. 28:4 Iata vesmintele pe care le vor face: un pieptar, un efod, o mantie, o tunica lucrata la gherghef, o mitra si un brau. Sa faca fratelui tau Aaron si fiilor sai, vesminte sfinte, ca sa-Mi implineasca slujba de preot. Verset ce nu a fost comentat. 28:5 Sa intrebuinteze aur, materii vopsite in albastru, in purpuriu, in caramiziu si subtire. Sa intrebuinteze aur. Cu exceptia aurului, aceste materiale erau aceleasi ca si cele folosite pentru perdeaua care despartea Sfanta Sfintelor de Sfanta (cap.26,30), cele zece perdele dinauntru (cap.26,1) si ,,perdeaua” de la intrarea sanctuarului (cap. 26,36). 28:6 Efodul sa-l faca de aur, de fir albastru, purpuriu si caramiziu, si de in subtire rasucit; sa fie lucrat cu maiestrie. Efodul din aur. Efodul era considerat partea cea mai sfanta a vesmintelor preotesti, si a devenit emblema slujbei preotesti (1 Samuel 2,18.28; 14,3; 22,18). Acesta avea sa sustina ,,pieptarul”, cele doua pietre de onix, si Urim si Tumim (Exod 28,9.30). El era o vesta sau jiletca, din doua parti, una spre a acoperi pieptul si cealalta spatele, unite prin doi ,,umerari”, (v.7) si de mijloc printr-o banderola numita ,,brau” (v.8) care era de aceeasi lucratura ca efodul. Acesta era de jur imprejurul corpului, tinand cele doua parti ale efodului. ,,Aurul” era un fir foarte fin tesut in stofa, dupa ce aceasta fusese facuta, dupa cum se obisnuia in Egipt (vezi cap. 39,3). ,,Lucrat cu maiestrie” se refera la lucrarea ingenioasa si artistica a mesterilor. Izraelitii au putut sa duca cu ei din Egipt mici razboaie de tesut cu mana. Culorile albastru, purpuriu si caramiziu, panza cea fina de in, aurul si pietrele pretioase ale efodului i-au dat acestuia o diversitate si frumusete, care au facut din el partea cea mai stralucita din toate hainele preotesti. Diversitatea are farmecul ei si este o caracteristica a bisericii in care sunt ,,felurite daruri, dar acelasi Duh” (1 Corinteni 12,4). 28:7 Sa aiba doi umerari uniti cu el; la cele doua capete ale lui, sa fie legat de ei. Verset ce nu a fost comentat. 28:8 Braul sa fie de aceeasi lucratura ca efodul si prins pe el; sa fie de aur, de fir albastru, purpuriu si caramiziu, si de in subtire rasucit. Verset ce nu a fost comentat. 28:9 Sa iei apoi doua pietre de onix, si sa sapi pe ele numele fiilor lui Israel: Doua pietre de onix. Sunt diferite pareri cu privire la ce fel de pietre se intelege prin cuvantul tradus ,,onix”. Dupa Septuaginta, ele erau ,,smaralde”. Josef Flavius le numeste ,,sardonix”, cea mai buna varietate de onix (Antiquities iii 7,5). Este probabil ca ,,onix”, o piatra excelenta pentru gravare, a fost piatra destinata. In Egipt inelul regal cu sigiliu avea pe partea din fata numele proprietarului. 28:10 sase din numele lor pe o piatra, si alte sase pe a doua piatra, dupa sirul nasterilor. Verset ce nu a fost comentat. 28:11 Pe cele doua pietre sa sapi numele fiilor lui Israel, cum se face sapatura pe pietre si pe peceti; sa le legi intr-o ferecatura de aur. Verset ce nu a fost comentat. 28:12 Amandoua aceste pietre sa le pui pe umerarii efodului, ca aducere aminte de fiii lui Israel; si Aaron le va purta numele inaintea Domnului, pe cei doi umeri ai lui, ca aducere aminte de ei. Verset ce nu a fost comentat. 28:13 Sa faci apoi niste ferecaturi de aur, Ferecaturi. Adica, chiotori sau filigran, lucrare care era foarte obisnuita in ornamentele egiptene. Probabil ca acestea erau cusute pe efod. Cele doua ,,lantisoare” (v.14) sau sfori impletite din fir de aur erau fixate de ele. ,,Impletitura” era rasucita sau impletita. Pietrele acestea slujeau un dublu scop: de a-i aminti marelui preot ca poarta pe umerii sai raspunderea solemna si sfanta de a fi mijlocitor intre cele 12 semintii si Dumnezeu, si de a-I aduce aminte lui Dumnezeu ca marele preot reprezinta semintiile si ca slujeste pentru ele. 28:14 si doua lantisoare de aur curat, pe care sa le impletesti in chip de sfori; si lanturile acestea, impletite astfel, sa le pui in ferecaturi. Verset ce nu a fost comentat. 28:15 Sa faci apoi pieptarul judecatii, lucrat cu maiestrie, sa-l faci din aceeasi lucratura ca efodul; sa-l faci de aur, de fir albastru, purpuriu si caramiziu, si de in subtire rasucit. Pieptarul judecatii. S-a consacrat spatiu considerabil descrierii amanuntite a acestei parti a imbracamintei oficiale a marelui preot (v.15-30), ceea ce indica forma ei complicata si insemnatatea ei. Scopul principal al efodului era sa sustina pieptarul care era atasat la el si forma podoaba lui principala. Cuvantul tradus ,,pieptar” insemna ,,ornament”. Aceasta era cea mai remarcabila si mai stralucitoare parte a imbracamintei marelui preot. Ea a fost numita ,,pieptarul judecatii (hotararii)”, pentru ca servea in primul rand spre a purta ,,Urim si Tumim” (v.30), prin care era consulat si prin care Dumnezeu Isi arata vointa Sa. Materialele pieptarului erau aceleasi ca acelea ale efodului. 28:16 Sa fie in patru colturi si indoit; lungimea lui sa fie de o palma, si latimea tot de o palma. Indoit. Dublarea grosimii avea sa asigure mai multa trainicie pieptarului ce urma sa poarte douasprezece pietre scumpe masive. O ,,palma” reprezinta o jumatate de cot sau 261,6 mm. 28:17 In el sa tesi o tesatura de pietre, si anume patru randuri de pietre: in randul intai, un sardonix, un topaz, si un smarald; Verset ce nu a fost comentat. 28:18 in al doilea rand, un rubin, un safir, si un diamant; Verset ce nu a fost comentat. 28:19 in al treilea rand, un opal, un agat, si un ametist; Verset ce nu a fost comentat. 28:20 in al patrulea rand, un hrisolit, un onix, si un iaspis. Aceste pietre sa fie legate in ferecatura lor de aur. Verset ce nu a fost comentat. 28:21 Sa fie douasprezece, dupa numele fiilor lui Israel, sapate ca niste peceti, fiecare cu numele uneia din cele douasprezece semintii. Numele fiilor lui Israel. Adica, dupa numele copiilor lui Israel, intelegand cele 12 semintii. ,,Cu numele lui”. Fiecare piatra urma sa aiba pe ea numele uneia dintre cele 12 semintii. Numele acestea gravate pe cele 12 pietre pretioase ilustreaza cum se cuvine valoarea barbatilor si a femeilor inaintea Tatalui nostru ceresc. Dumnezeu priveste la poporul Sau ca fiind pietrele pretioase in cutia cu bijuterii a iubirii Sale (Maleahi 3,17). El considera biserica Sa ca o mireasa ,,impodobita cu sculele ei” (Isaia 61,10). Ea este ,,comoara speciala” a Lui (Exod 19,5). In Apocalipsa, cele ,,douasprezece porti” si cele ”douasprezece temelii” ale zidului Noului Ierusalim sunt pietre pretioase, pe care se afla ,,numele celor douasprezece semintii ale copiilor lui Israel si, respectiv, ,,numele celor doisprezece apostoli ai Mielului” (Apocalipsa 21,12.14). Faptul ca fiecare semintie a fost reprezentata printr-o piatra pretioasa deosebita de celelalte sugereaza ideea ca fiecare crestin are propria personalitate, frumusetea lui inaintea cerului. Dumnezeu nu asteapta de la noi sa fim la fel. Poate sa existe deosebire de experienta si pricepere, ,,daruri deosebite”, dar intotdeauna se da pe fata ,,acelasi Duh” (1 Corinteni 12,4-7). Cate un nume pe fiecare piatra mai sugereaza ca Dumnezeu considera poporul Sau ca fiind alcatuit don indivizi deosebiti, cunoscuti, iubiti si carora le poarta de grija (Psalmi 87,5.6; Isaia 57,15; Matei 25,40.45; Luca 15,3-10). Atentia data in acest capitol micilor amanunte ii incurajeaza pe aceia care considera ca nu fac nici o lucrare mare pentru Dumnezeu. Fara frumusetea delicata a detaliului n-ar fi nici un fond potrivit pentru lucrurile mult mai remarcabile si in aparenta mai importante. Fara cele dintai, ultimele n-ar fi in stare sa functioneze. Sa nu dispretuim ,,lucrurile mici” (Zaharia 4,10), micile servicii facute din iubire. Chiar daca ar fi numai ,,un pahar de apa rece” dat ,,unuia din acesti micuti”, ,,nu ne vom pierde rasplata” (Matei 10,42). 28:22 Pentru pieptar sa faci niste lantisoare de aur curat, impletite ca niste sfori. Lantisoare. Acestea trebuiau sa fie facute in acelasi fel ca si cele ,,doua lantisoare” din v.14, adica din fire de aur rasucite strans ca o funie. 28:23 Sa faci pentru pieptar doua verigi de aur, si aceste doua verigi de aur sa le pui la cele doua capete ale pieptarului. Verigi de aur. Acestea erau pentru a fixa pieptarul cu de efod. Trebuiau sa fie patru verigi, una la fiecare colt (v.23). Un snur de sarma de aur impletita trecea prin fiecare din cele doua verigi din partea de sus si le fixa la cele ,,doua ferecaturi”, sau filigrane ale pietrelor de pe umeri (v.25 compara cu v.11-14). Prin fiecare dintre cele doua verigi inferioare era trecut un fir care era legat de cele doua verigi asezate pentru scopul acesta in partea din fata a efodului ,,deasupra braului efodului” (v.26-28). Asigurat astfel la cele patru colturi ale sale, pieptarul nu se putea misca ,,de pe efod” (v.28). 28:24 Cele doua lanturi de aur impletite sa le prinzi de cele doua verigi de la cele doua capete ale pieptarului. Verset ce nu a fost comentat. 28:25 Iar celelalte doua capete ale celor doua lanturi impletite sa le prinzi de cele doua ferecaturi, si sa le pui peste umerarii efodului, in partea dinainte. Verset ce nu a fost comentat. 28:26 Sa mai faci doua verigi de aur, si sa le pui la celelalte doua capete de jos ale pieptarului, pe marginea dinauntru care este indreptata spre efod. Verset ce nu a fost comentat. 28:27 Si sa mai faci alte doua verigi de aur, pe care sa le pui jos la cei doi umerari ai efodului pe partea dinainte a lui, tocmai acolo unde se imbuca efodul cu umerarii, deasupra braului efodului. Verset ce nu a fost comentat. 28:28 Pieptarul cu verigile lui, sa-l lege de verigile efodului cu o sfoara albastra, pentru ca pieptarul sa stea teapan deasupra braului efodului, si sa nu poata sa se miste de pe efod. Verset ce nu a fost comentat. 28:29 Cand va intra Aaron in sfantul locas, va purta pe inima lui numele fiilor lui Israel, sapate pe pieptarul judecatii, ca sa pastreze totdeauna aducerea aminte de ei inaintea Domnului. Pe inima lui. Aaron, ca si marii preoti care i-au urmat, trebuia sa poarte numele copiilor lui Israel nu numai asupra umerilor lui (v.12) ci si ,,pe inima lui”. In felul acesta, el ii prezenta mereu inaintea Domnului pe umerii sai spre a arata ca poarta o raspundere solemna pentru ei, si pe inima lui spre a arata iubirea sa pentru ei. Ori de cate ori intra in sanctuar pentru popor, inima lui era plecata inaintea Domnului, constient de pacatul si nevoile lor. Hristos, Marele nostru Preot in sanctuarul din ceruri (Evrei 3,1; 8,1.2), a luat raspunderea pentru mantuirea noastra, pentru ca ,,stapanirea” imparatiei harului este ,,pe umerii Lui” (Isaia 9,6). El ne poarta si pe inima Sa (vezi Galateni 2,20). Pentru ca in toate ,,necazurile” noastre El ,,a suferit”, El are ,,mila de slabiciunile noastre” (Isaia 63,8.9; Evrei 2,14-18; 4,14-16). Aducerea aminte. Marele preot purta numele lui Israel ,,intotdeauna”, pentru ca ei sa poata fi intotdeauna amintiti inaintea lui Dumnezeu. El nu trebuia sa uite niciodata pozitia si raspunderea sa ca reprezentant al lor. In acelasi fel, Hristos ,,traieste pururi ca sa mijloceasca” pentru noi (Evrei 7,25), avandu-ne ,,sapati” pe palmele ,,mainilor” Lui (Isaia 49,16). 28:30 Sa pui in pieptarul judecatii Urim si Tumim, care sa fie pe inima lui Aaron, cand se va infatisa el inaintea Domnului. Astfel, Aaron va purta necurmat pe inima lui judecata copiilor lui Israel, cand se va infatisa inaintea Domnului. Urim si Tumim. Cuvintele acestea inseamna ,,lumina”, respectiv ,,desavarsire”. Desi nu se refera in mod deosebit la Urim si Tumim pe nume, Josef Flavius vorbeste despre ,,stralucirea” pietrelor de pe pieptarul marelui preot, care a incetat cu doua secole inainte, din cauza nelegiuirii existente (Antiquities iii 8,9). Prin aceste doua pietre, Dumnezeu Isi facea cunoscuta voia Sa. Un nimb de lumina care incercuia Urim-ul era semnul aprobarii divine cu privire la problema adusa inaintea Lui, si un nor umbrind Tumim-ul era dovada dezaprobarii (PP 351). Vezi, pentru aceasta, de exemplu, 1 Samuel 23,9-12; 28,6; 30,7.8. Pieptarul era pe haina marelui preot ceea ce era tronul harului pentru sanctuarul insusi. Si prin unul si prin altul, Dumnezeu Si-a descoperit slava si a facut cunoscuta vointa Sa (compara cu Exod 25,22; Psalmi 80,1; Isaia 37,16). 28:31 Mantia de sub efod s-o faci intreaga de materie albastra. Mantia. Aceasta trebuia sa fie purtata de marele preot pe dedesubtul efodului. Aceasta era tesuta fara cusatura (cap. 39,22; PP. 351; DA 746). Fata de fondul hainei albastre, diferitele culori ale pieptarului si efodul trebuie sa fi fost in contrast izbitor. Mantia aceasta simbolizeaza desavarsirea caracterului, ,,haina indreptatirii” care trebuie sa fie purtata de aceia care au credinta in Hristos (Isaia 61,10; Zaharia 3,4). Deoarece era ,,tesuta” dintr-o singura bucata, si deci fara cusatura, ea mai simbolizeaza si camasa ,,care n-avea nici o cusatura” pe care a purtat-o Isus (Ioan 19,23) si unitatea pe care Dumnezeu o doreste bisericii Sale (Ioan 17,22-23; Efeseni 4,3.5.11-13). 28:32 La mijloc, sa aiba o gura pentru intrarea capului; si gura aceasta sa aiba de jur imprejur o tivitura tesuta, ca gura unei platose, ca sa nu se rupa. O gura. Aceasta era pentru capul marelui preot. ,,Tivitura” de jur imprejurul acestei guri intarea marginea spre a preveni ruperea sau destramarea. 28:33 Pe margine, de jur imprejurul tiviturii, sa pui niste rodii de culoare albastra, purpurie si caramizie, presarate cu clopotei de aur: Rodii. Acestea probabil ca erau ornamente in forma de rodii atasate la ,,tivitura”, sau mai degraba marginea hainei. 28:34 un clopotel de aur si o rodie, un clopotel de aur si o rodie, pe toata marginea mantiei de jur imprejur. Un clopotel de aur. ,,Clopoteii” erau din aur curat (cap. 39,25) si, alternand cu ,,rodiile”, puteau fi auziti de popor cand marele preot slujea in sanctuar (cap. 28,35). Clopoteii care sunau faceau ca inchinatorii sa-si dea seama ca el slujea pentru ei in prezenta lui Dumnezeu si-i indemna sa-l urmeze in gandurile si rugaciunile lor, cand umbla sa indeplineasca diferitele parti ale ritualului preotesc. Sunetul clopoteilor ii unea pe preot si popor in inchinare. Faptul ca marele preot sa incerce sa conduca serviciul in sanctuar fara haina si clopoteii ei ar fi rupt aceasta legatura de partasie si ar fi despartit poporul de mijlocitorul lui. Slujirea sa ar fi devenit o procedura zadarnica, pentru care nu exista nici o scuza. Pentru a inspira importanta acestei legaturi dintre popor si reprezentantul lor, pedeapsa pentru neglijenta era moartea (v.35). Clopoteii si rodiile ne aduc aminte ca acum putem intra prin credinta ,,prin sangele lui Isus… in Locul Prea Sfant” (Evrei 4,16; 10,19). Prin credinta si noi putem auzi sunetul din sanctuar, care indreapta inimile si mintea noastra in sus, unde Hristos sade la dreapta lui Dumnezeu, ca sa mijloceasca pentru noi. (Romani 8,34; Coloseni 3,1-3; Evrei 8,1.2; GC 427). 28:35 Aaron se va imbraca cu ea ca sa faca slujba; cand va intra in locasul sfant inaintea Domnului, si cand va iesi din el, se va auzi sunetul clopoteilor, asa ca el nu va muri. Verset ce nu a fost comentat. 28:36 Sa faci si o tabla de aur curat, si sa sapi pe ea, cum se sapa pe o pecete: Sfintenie Domnului. O tabla. Aceasta era semnul cel mai important si semnificativ al ,,mitrei” (v.37). Ea era asezata drept in fata, deasupra fruntii, atragand astfel atentia generala chiar mai mult decat pieptarul. Pozitia ei a facut din ea ,,punctul culminant al intregii imbracaminti preotesti”. Acestei pozitii i s-a adaugat forta si insemnatate prin inscriptia pe care o purta: ,,Sfintenie Domnului”. Gravarea aceasta dadea poporului conceptia cea mai inalta despre religie si arata spre obiectivul ei suprem (Levitic 11,44; Evrei 12,14; 1 Petru 1,15.16). Aceasta era o continua aducere aminte ca, fara aceasta parte esentiala, toate slujbele de inchinare aveau sa fie o prefacatorie inaintea lui Dumnezeu (vezi Isaia 1,11-17). Cat il priveste pe marele preot, ea il invata ca slujba lui nu trebuia sa ajunga o simpla forma, ci obiectivul ei era consacrarea propriei vieti si ale vietii poporului. Aceasta este cea mai importanta invatatura pentru slujitorii lui Dumnezeu de astazi (Isaia 52,11; 1 Petru 5,2.3). Acei slujbasi care neglijeaza sa traiasca si sa se poarte astfel se afla sub cea mai severa condamnare a cerului (1 Samuel 2,12-36; 3,11-14; 4,11; Maleahi 2,1-9). Importanta inscriptiei de pe mitra explica de ce este amintita chiar inainte de mitra insasi. 28:37 S-o legi cu o sfoara albastra de mitra, in partea dinainte a mitrei. Sfoara albastra. Conform cu cap. 39,31; ,,tabla” era legata de mitra cu aceasta ,,sfoara albastra”. Mitra. Descriind hainele marelui preot, Josef Flavius scrie: ,,Pe capul lui purta o boneta, nu adusa in forma conica... si forma ei este in asa fel ca pare a fi o coroana, facuta din panglici groase, dar tesatura este din in, este indoita de multe ori de jur imprejur si cusuta impreuna” (Antiquities iii 7,3). In conformitate cu aceasta mitra era un turban alb. 28:38 Ea sa fie pe fruntea lui Aaron; si Aaron va purta faradelegile savarsite de copiii lui Israel cand isi aduc toate darurile lor sfinte; ea va fi necurmat pe fruntea lui inaintea Domnului, pentru ca ei sa fie placuti inaintea Lui. Pe fruntea lui Aaron. Inscriptia aceasta, care trebuia sa fie ,,intotdeauna” pe fruntea marelui preot in timp ce slujea, ii aducea aminte de solemna lui raspundere ca reprezentant al poporului. Ca atare, el era imbracat, in mod simbolic cu ,,sfintenia” oficiala gravata pe tabla. El era un simbol si reprezentant al Aceluia care a fost facut ”pacat pentru noi, care n-a cunoscut nici un pacat” (2 Corinteni 5,21), El fiind singurul prin care poate fi facuta adevarata ispasire inaintea Tatalui. 28:39 Tunica s-o faci de in subtire; sa faci o mitra de in subtire, si sa faci un brau lucrat la gherghef. Tunica. ,,Haina” era o sutana sau tunica alba de in purtata peste ,,izmenele de in” (vezi v.42). Despre aceasta haina, Josef Flavius scria: ,,Vestmantul acesta ajungea pana jos la picioare si era strans pe corp si avea maneci care erau lipite strans de brate” (Antiquities iii 7,2). Braul. Acesta era facut din ,,in subtire rasucit” de diferite culori si era artistic brodat (cap. 39,29). La gherghef. Literal, ,,lucrarea unei brodeze”. Deoarece braul se purta direct peste tunica si sub mantia efodului, el nu era vizibil. Desi era ascuns, el era totusi pretios si frumos. In felul acesta, era data invatatura ca lucrurile consacrate in slujba lui Dumnezeu, fie ca se vad, fie ca nu se vad, trebuie sa fie spre onoarea lui Dumnezeu, si nu numai pentru a face ceva ce este placut inaintea oamenilor. (Galateni 1,10; 1 Tesaloniceni 2,4). Adevarata evlavie nu va face deosebire intre ce se vede si ce nu se vede, intre ce este ascuns si ce este la vedere, ci se va stradui mai degraba, sa arate sinceritate, cinste si utilitate in toate lucrurile care Ii apartin lui Dumnezeu. (Efeseni 6,5-7). 28:40 Fiilor lui Aaron sa le faci tunici, sa le faci braie, si sa le faci scufii, spre cinste si podoaba. Fiilor lui Aaron. Versetele 40-43 descriu imbracamintea preotului simplu. ,,Braiele” sau centurile de stofa probabil ca au fost facute din acelasi materiale si cu aceeasi maiestrie ca acelea ale marelui preot. ,,Scufiile” erau turbane de in. Pentru cinste. Este semnificativ ca imbracamintea simpla a preotului de rand, o mantie alba de in, trebuia sa fie ,,spre cinste si podoaba”, ca aceea a marelui preot (vezi v.2). Culoarea alba este folosita in Scripturi ca simbol al curatiei (Apocalipsa 4,4; 7,9.14; 19,8). 28:41 Sa imbraci cu ele pe fratele tau Aaron, si pe fiii lui impreuna cu el. Sa-i ungi, sa-i inchini in slujba, sa-i sfintesti, si-Mi vor sluji ca preoti. Verset ce nu a fost comentat. 28:42 Fa-le izmene de in, ca sa-si acopere goliciunea, de la brau pana la glezne. Izmene de in. Adica, indispensabili de in care ajungeau de la mijlocul corpului pana ceva mai sus pe genunchi. 28:43 Aaron si fiii lui le vor purta, cand vor intra in cortul intalnirii, sau cand se vor apropia de altar, ca sa faca slujba in locasul sfant; astfel ei nu se vor face vinovati, si nu vor muri. Aceasta este o lege vesnica pentru Aaron si pentru urmasii lui dupa el. Cortul intalnirii. Vezi comentariul pentru cap. 27,21. Imbracamintea preoteasca trebuia sa fie purtata intotdeauna ,,de Aaron si fii lui”, cand erau ocupati cu slujbele sfinte din sanctuar, ca sa nu se faca vinovati de profanarea lucrurilor sfintite si sa fie pedepsiti cu moartea. Preotia lui Aaron era atat reprezentativa cat si mediatoare. Marele preot, ca persoana, reprezenta poporul inaintea lui Dumnezeu si mijlocea pentru el (Zaharia 3,3-5; Evrei 2,17; 5,1; 8,3). El era veriga vitala intre Dumnezeul cel sfant si poporul nesfant. In ambele privinte, preotia lui Aaron a simbolizat-o pe cea a lui Hristos. Acest aspect era adevarat cu privire la slujba insasi (Evrei 3,1), cu privire la sfintenia personala si oficiala (Evrei 4,15; 7,26), cu privire la reprezentarea poporului (Evrei 6,19.20), cu privire la lucrarea Sa de mijlocire (Evrei 9,11.12.24) si cu privire la slava lui cereasca (Evrei 2,9). Comentariile lui Ellen G. White 1-36 PP 350-351 1 PK 304; PP 359 2 GW 173; PP 350 6-12 PP 351 15-21Ev 379; SR 183 15-27 PP 351 29 COL 148; GW 34 29-34 PP 351 30 SR 183 34 EW 36, 55, 251; LS 116 36 PK 584; PP 351; 5T 469 40-42 PP 350 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version: