26:1 Cortul sa-l faci din zece covoare de in subtire rasucit, si din materii vopsite in albastru, purpuriu si caramiziu; pe el sa faci heruvimi lucrati cu maiestrie.
Cortul. Din miskan, ,,locas”, un cuvant care deriva din sakan, ,,a locui”. El este inrudit cu Sechina, prezenta slavita a lui Dumnezeu (vezi Exod 25,8 si Geneza 3,24) in Sfanta Sfintelor (Exod 25,22). Cuvantul ,,tabernacol” poate fi redat mai clar astazi prin ,,cort” sau ,,locas”.
Mobilierul sacru al cortului a fost descris, cu exceptia altarului tamaierii. Acesta este luat in considerare in cap. 30,1-10. Capitolul 26 se ocupa cu directivele pentru construirea sfantului ,,cort” insusi. Acesta avea doua parti principale:
a. O incapere patrulatera de 30 coti lungime, pe 10 coti latime si 10 coti inaltime (13,34 m pe 4,45 m; vezi cap. 25,10), deschisa la unul din capete. Cele trei parti erau facute din scanduri de salcam acoperite cu aur si acesta era cortul propriu zis.
b. Un covor din par de capra era intins, probabil orizontal, pe deasupra cortului. Cuvantul ,,cort” este gresit tradus ca ,,acoperis” in versetul 7, apare corect in alta parte a capitolului (v.11-14, 36). Un acoperis exterior din ,,piei de berbeci vopsita in rosu”, sau piei de berbeci tabacite, si ,,piei
de vitel de mare” (vezi cap. 25,5) peste covorul de par de capra. Existau si parti secundare ale constructiei, precum:
a. ,,Imbucaturile” sau pridvoarele care trebuiau sa tina si sa sprijine in pozitie verticala scandurile care includeau cortul.
b. ,,Drugii” spre a fi folositi sa tina scandurile impreuna.
c. ,,Perdeaua” sau cortina intinsa pe stalpi de la o margine la cealalta a cortului, despartindu-l astfel in doua incaperi. Incaperea din fata, ,,locul sfant”, sau ,,intaiul cort” era de doua ori mai lunga decat ,,Sfanta Sfintelor”. (Exod 26,15-25, 33; vezi 1 Regi 6,16–20; Evrei 9,2–7) era de 20 coti in lungime si 10 coti in latime (8,89 m pe 4,46 m).
d. ,,Perdeaua” sau cortina care acoperea partea deschisa a cortului, care nu avea scanduri.
Zece covoare. Incheiate impreuna ca ,,latime” acestea au format partea interioara a celor patru ,,acoperisuri” (Exod 26,7.14), si astfel tavanul celor doua incaperi. Covoarele acestea erau cu doi coti mai scurte decat covoarele exterioare (v.7), facand astfel acoperisul interior cu un cot mai scurt de fiecare parte decat acoperisul exterior.
Heruvimi. Deoarece materialele folosite de Oholiab in broderia lui erau identice cu cele numite aici, este rezonabil a crede ca acesti ,,heruvimi” au fost brodati in ,,covoare” (cap. 35,35; 38,23). Acesti heruvimi reprezentau ostirea ingerilor care sunt in prezenta Domnului si indeplinesc porunca Lui (Psalmi 103,20.21; Evrei 1,13.14; vezi Geneza 3,24).
26:2 Lungimea unui covor sa fie de doua zeci si opt de coti, iar latimea unui covor sa fie de patru coti; toate covoarele sa aiba aceeasi masura.
Lungimea. Fiecare covor avea o lungime de 12,45 m si o latime de 1,78 m. Vazut de afara cortul nu avea nimic atractiv in mod deosebit. Dar pe dinauntru el era de o mare frumusete, cu aurul lui, ,,covoarele” albastre, purpurii si caramizii, si cu heruvimii brodati in ele.
26:3 Cinci din aceste covoare sa fie prinse impreuna, iar celelalte cinci covoare sa fie de asemenea prinse impreuna.
Verset ce nu a fost comentat.
26:4 La marginea covorului cu care se sfarseste cea dintai impreunare de covoare, sa faci niste chiotori albastre; tot asa sa faci si la marginea covorului cu care se sfarseste a doua impreunare de covoare.
Verset ce nu a fost comentat.
26:5 La cel dintai covor sa faci cincizeci de chiotori, iar la marginea covorului cu care se sfarseste a doua impreunare de covoare sa faci tot cincizeci de chiotori. Chiotorile acestea sa se potriveasca unele cu altele si sa vina fata in fata.
Verset ce nu a fost comentat.
26:6 Apoi sa faci cincizeci de copci de aur, si cu copcile acestea sa prinzi covoarele unul de altul, asa incat cortul sa alcatuiasca un intreg.
Verset ce nu a fost comentat.
26:7 Sa mai faci niste covoare de par de capra, ca sa slujeasca de acoperis peste cort; sa faci unsprezece covoare de acestea.
Covoare de par de capra. La tesutul corturilor lor. Arabii inca mai folosesc par de capra. Ceea ce a dat tarie si a protejat sanctuarul pe vreme umeda si furtunoasa a fost parul de capra. Aceste ,,covoare” erau cu doi coti mai lungi decat cele interioare din panza de in, sau de 13,34 m lungime. Asezate pe partea orizontala de sus a cortului, ele urmau sa ajunga pana la capatul de sus al ,,picioarelor” de argint, sau a temeliilor de fiecare parte (vezi v.19). Avea sa fie o bogata acoperitoare pentru peretele din spate ale cortului si, de asemenea, suficienta pentru a proteja partea de sus din fata.
26:8 Lungimea fiecarui covor sa fie de treizeci de coti, si latimea fiecarui covor sa fie de patru coti; toate cele unsprezece covoare sa aiba aceeasi masura.
Verset ce nu a fost comentat.
26:9 Pe cinci din aceste covoare sa le legi impreuna deosebit, si pe celelalte sase deosebit, iar pe al saselea covor sa-l indoiesti in fata cortului.
Verset ce nu a fost comentat.
26:10 Sa pui apoi cincizeci de chiotori la marginea covorului cu care se sfarseste cea dintai impreunare de covoare, si cincizeci de chiotori la marginea covorului cu care se sfarseste a doua impreunare de covoare.
Verset ce nu a fost comentat.
26:11 Sa faci cincizeci de copci de arama, si sa pui copcile in chiotori. Sa impreuni astfel acoperisul cortului, asa incat sa alcatuiasca un intreg.
Verset ce nu a fost comentat.
26:12 Fiindca va mai trece ceva din covoarele acoperisului cortului, jumatate din ce trece dintr-un covor, sa acopere partea dinapoi a cortului;
Verset ce nu a fost comentat.
26:13 iar ce mai trece din lungimea celorlalte covoare ale acoperisului cortului, sa cada cate un cot deoparte, si un cot de cealalta parte, peste cele doua laturi ale cortului, asa incat sa le acopere.
Verset ce nu a fost comentat.
26:14 Sa mai faci apoi pentru acoperisul cortului o invelitoare de piei de berbeci vopsite in rosu, si peste ea o invelitoare de piei de vitel de mare.
Piei de berbeci. Aceasta ,,invelitoare” avea sa fie peste ,,covoarele de par de capra” pentru a asigura o protectie in plus contra vremii. Nu este amintita nici o dimensiune, dar trebuie sa fi fost suficienta pentru a acoperi covoarele de par de capra (v.7).
Piei de vitel de mare. Erau piei de vitel de mare (vezi comentariul pentru cap. 25,5).
26:15 Apoi sa faci niste scanduri pentru cort; scandurile acestea sa fie de lemn de salcam, puse in picioare.
Sa faci niste scanduri. Acestea erau late de 4,45 m si groase de 0,66 cm (v.16). Ele erau tinute vertical prin asezarea celor doua ,,urechi” (v.17) ale fiecarei scanduri in doua ,,picioare” de argint, sau temelii. Scandurile erau poleite cu aur (v.29).
26:16 Lungimea fiecarei scanduri sa fie de zece coti, si latimea fiecarei scanduri sa fie de un cot si jumatate.
Verset ce nu a fost comentat.
26:17 Fiecare scandura sa aiba doua urechi unite una cu alta; asa sa faci la toate scandurile cortului.
Verset ce nu a fost comentat.
26:18 Sa faci douazeci de scanduri pentru cort, inspre latura de miazazi.
Verset ce nu a fost comentat.
26:19 Sub cele douazeci de scanduri, sa pui patruzeci de picioare de argint, cate doua picioare sub fiecare scandura pentru cele doua urechi ale ei.
Patruzeci de picioare. Acestea cantareau un talant fiecare bucata sau 34,2 kg (cap. 38,27). Fiecare formau un cub ceva mai mic decat 14,7 cm pe fiecare latura. ,,Picioarele” erau asezate unul langa altul pe pamant, formand o fundatie permanenta pentru peretii de scandura. Alte patruzeci erau necesare pentru peretele de nord (cap. 26,21), 16 pentru peretele de apus si patru pentru stalpii dintre cele doua incaperi, adica 100 de ,,picioare” in total (cap. 38,27). Faptul ca tabernacolul era ridicat pe aceasta fundatie formata din stalpi de argint simbolizeaza, dupa unii comentatori, ca reprezentand biserica separata de lume. El nu era un loc de odihna permanent, ci privea inainte prin credinta, spre ,,cetatea care are temelii tari, al carei mester si ziditor este Dumnezeu” (Evrei 11,10). ,,Caci noi n-avem aici o cetate statatoare, ci suntem in cautarea celei viitoare” (Evrei 13,14).
26:20 Pentru a doua latura a cortului, latura de miaza noapte, de asemenea sa faci douazeci de scanduri,
Verset ce nu a fost comentat.
26:21 impreuna cu cele patruzeci de picioare de argint ale lor: cate doua picioare sub fiecare scandura.
Verset ce nu a fost comentat.
26:22 Pentru fundul cortului, inspre latura de apus, sa faci sase scanduri.
Verset ce nu a fost comentat.
26:23 Sa mai faci doua scanduri pentru unghiurile din fundul cortului;
Verset ce nu a fost comentat.
26:24 sa fie cate doua la un loc, incepand de jos, si bine legate la varf cu un cerc; amandoua aceste scanduri, care sunt puse in cele doua unghiuri, sa fie la fel.
Verset ce nu a fost comentat.
26:25 Vor fi astfel opt scanduri, cu picioarele lor de argint, adica saisprezece picioare, cate doua picioare sub fiecare scandura.
Verset ce nu a fost comentat.
26:26 Sa faci apoi cinci drugi de lemn de salcam pentru scandurile uneia din partile cortului,
Drugi. Spre a tine scandurile in locas si pentru fortificarea peretilor, trebuiau sa fie facuti ,,cinci drugi” pentru fiecare latura si pentru capatul de apus si sa fie trecuti prin ,,verigi” intarite pe scanduri. Cel de-al cincilea, sau ,,drugul” de la mijlocul fiecarui perete trebuia sa treaca prin centrul fiecarei scanduri (vezi v.28). Este probabil ca cei patru drugi vizibili de pe fiecare perete erau pe partea dinafara a cortului.
26:27 cinci drugi pentru scandurile din a doua parte a cortului, si cinci drugi pentru scandurile din partea din fundul cortului dinspre apus.
Verset ce nu a fost comentat.
26:28 Drugul de la mijloc sa ajunga de la un capat la celalalt al scandurilor.
Verset ce nu a fost comentat.
26:29 Sa poleiesti scandurile cu aur, si verigile in care vor intra drugii, sa le faci de aur, iar drugii sa-i poleiesti tot cu aur.
Verset ce nu a fost comentat.
26:30 Cortul sa-l faci dupa chipul care ti s-a aratat pe munte.
Verset ce nu a fost comentat.
26:31 Sa faci apoi o perdea albastra, purpurie si caramizie, si de in subtire rasucit; sa fie lucrata cu maiestrie, si sa aiba pe ea heruvimi.
O perdea. Aceasta trebuia sa fie din acelasi material si maiestrie ca si cele ,,zece covoare” care formau acoperisul interior pentru tavan si peretii cortului (v.1), si de asemenea acestea trebuie sa fi avut figuri de heruvimi brodati in ea cu fir de argint si aur (PP 345).
26:32 S-o prinzi de patru stalpi de salcam, poleiti cu aur; stalpii acestia sa aiba niste carlige de aur, si sa stea pe patru picioare de argint.
Patru stalpi. ,,Perdeaua” (v.31) trebuia sa fie atarnata de ,,patru stalpi”. ,,Perdeaua pentru usa cortului” era suspendata de ,,cinci stalpi” (v.36, 37). Perdeaua dinauntru nu se intindea pana la tavan, ci ingaduia ca slava lui Dumnezeu, aratata deasupra scaunului harului, sa fie vizibila din Locul Sfant (PP 353). Cei patru stalpi aveau ,,carlige” de aur si se rezemau pe ,,patru picioare (temelii) de argint”, ca scandurile din pereti (v.15,19)
26:33 Sa atarni perdeaua de copci, si in dosul perdelei sa vari chivotul marturiei: perdeaua sa faca despartirea intre Locul sfant si Locul prea sfant.
Copci. ,,Copcile” erau cataramele, sau clemele care tineau perdeaua. Numai marele preot mergea dincolo de perdeaua care separa Locul Sfant de Locul Prea Sfant, si numai o data pe an, la Ziua Ispasirii ( Levitic 16; Evrei 9,7). In fata perdelei, sau in Locul Sfant, aveau loc diferite parti ale serviciului zilnic.
26:34 Sa pui capacul ispasirii pe chivotul marturiei, in Locul prea sfant.
Verset ce nu a fost comentat.
26:35 Masa s-o pui dincoace de perdea, si sfesnicul in fata mesei, in partea dinspre miazazi a cortului; iar masa s-o pui inspre partea de miaza noapte.
Verset ce nu a fost comentat.
26:36 La intrarea cortului sa mai faci o perdea albastra, purpurie si caramizie, si de in subtire rasucit; aceasta sa fie o lucrare de cusatura la gherghef.
O perdea. Aceasta ,,perdea” sau cortina, acoperea partea de rasarit sau fata cortului. Unii comentatori biblici cred ca era posibil ca aceasta cortina sa fie inaltata sau lasata in jos, dupa dorinta.
26:37 Pentru perdeaua aceasta sa faci cinci stalpi de salcam si sa-i imbraci cu aur; stalpii acestia sa aiba carlige de aur, si sa torni pentru ei cinci picioare de arama.
Cinci stalpi. Exista unele pareri cu privire la acoperisul cortului, si anume, daca era orizontal sau inclinat. Dovezile duc la concluzia ca era orizontal:
1. 1. Covoarele exterioare (v.8) erau lungi de 30 de coti, lungimea exacta cerea sa se prevada un acoperis orizontal si sa fie intinsa fiecare latura, ca un acoperis pentru peretii de scandura poleite cu aur. Un acoperis inclinat ar mari lungimea acoperitoarei cerute de acoperis si, drept urmare, ar scadea lungimea care mai ramane la dispozitie spre a acoperi laturile. Mai mult sau mai putin, partea inferioara a scandurilor poleite cu aur ar fi lasate dezgolite. Dar aurul era de altfel rezervat pentru interiorul constructiei. Faptul ca covorul interior a fost cu doi coti mai scurt decat cele trei exterioare, inseamna ca covoarele exterioare erau destinate sa-l protejeze si ca ajungeau probabil pana aproape de pamant.
2. 2. Nu este amintit nici un stalp de coama, nici nu reiese folosirea vreunuia. Ba mai mult, nu exista nimic spre a arata ca acei cinci ,,stalpi” variau in lungime.
3. 3. Nu este facuta nici o mentiune despre capetele frontale ale uni acoperis triunghiular si ar fi foarte improbabil ca aceste capete sa fie lasate deschise. In mod incidental, perdeaua care despartea Locul Sfant de Locul Prea Sfant nu se intindea pana la varful constructiei (PP 353), astfel ca putea fi vizibila parte din lumina Sechinei pe deasupra acesteia, din prima incapere a sanctuarului.
4. 4. Vechile cladiri mesopotamiene, egiptene si palestiniene aveau acoperisul orizontal. Primele dovezi arheologice despre corturi cu acoperisuri inclinate vin din Mesopotamia, secole mai tarziu. Schitele care arata cortul cu acoperis inclinat se intemeiaza pe conceptia imaginativa a artistului despre el.
5. 5. Cortul era o constructie portabila temporara, destinata spre a fi folosita in timpul peregrinarilor prin pustie, pana la ridicarea unei cladiri mai statornice in Tara Fagaduintei. Cantitatea de ploaie din pustia arida nu avea sa faca din acoperisul orizontal un inconvenient.
Comentariile lui Ellen G. White
1-37 PP 347, 348
1 GC 412; PP 347; SR 154
7,14 GC 412; PP 347
31,33 PP 347; SR 154
33 GC 412
34,35 PP 348
36 PP 347