25:3 Iata ce veti primi de la ei ca dar: aur, argint si arama;
Aur. Trei metale aveau sa fie folosite la tabernacol si la piesele mobilierului lui. ,,Arama” era un aliaj de cupru si cositor si, de aceea, mai de graba bronz decat arama. Cand evreii au plecat din Egipt, ei ,,imprumutasera” de la egipteni vase scumpe (vezi cap. 3,22; 12,35.36). Poporul a dat lui Dumnezeu ce a avut mai bun. Dumnezeu nu va primi o ,,jertfa” care este ,,oarba”, ,,schioapa”, sau ,,bolnava” (Maleahi 1,8). Aceasta nu inseamna ca Dumnezeu asteapta de la noi sa dam peste puterea noastra, ci mai degraba in masura posibilitatii noastre (2 Corinteni 8,12).
,,Paraua” vaduvei (Marcu 12,41-44) Ii este tot atat de placuta ca ,,vasul de alabastru cu mir foarte scump” (Matei 26,6-13), sau ,,pretul” unei proprietati depuse la picioarele apostolilor (Fapte 5,1.2). Aceasta daruire facuta lui Dumnezeu din cele mai bune lucruri ale noastre se aplica nu numai la posesiunile noastre, ci si la capacitatile, timpul si puterea noastra. Puterile noastre cele mai bune sa fie ale Lui, afectiunile noastre cele mai fierbinti, gandurile noastre cele mai adanci, aspiratiile noastre cele mai inalte. In slujba lui Hristos se cer multe feluri de daruri si nu exista nici unul asa de sarac sau lipsit de capacitate, incat sa nu-si poata face partea. Nu trebuie sa pierdem lectia invatata prin greseala omului cu un singur talant (Matei 25,14.15. 24-30). Izraelitii depun comorile lor in ceruri, consacrandu-le lucrarii si slujirii lui Dumnezeu (Matei 6,19-21). Ei nu erau inselati de ,,motivul profitului” lumii, pentru ca nu si-au pus drept scop s-o ,,castige” pe aceasta, ,,in schimbul” vietii viitoare (vezi Matei 16,25.26).