23:14 De trei ori pe an, sa praznuiesti sarbatori in cinstea Mea.
De trei ori. Versetele 14-17 raporteaza despre legea sarbatorilor sfinte. Toate vechile religii pagane aveau perioade anuale festive care comemorau presupusa binefacere a zeilor lor. Adunandu-se laolalta in adunari mari, poporul se insufletea si se incurajau unul pe altul la o consacrare mai mare si la o multumire mai din inima decat in alte ocazii. Astfel de sarbatori erau dese in Egipt si detineau un loc de seama in viata religioasa.
Probabil ca familia lui Avraam a sarbatorit ocazii de felul acesta in Mesopotamia si Domnul consfinteste acum aceste trei sarbatori ca o incurajare la evlavie. Aceste sarbatori trebuiau (1) sa fie deopotriva agricole si istorice, in legatura cu mersul vremii, precum si cu marile evenimente din viata natiunii; (2) sa fie pazite numai intr-un singur loc, acolo unde era asezat sanctuarul; (3) sa ia parte la ele toata populatia de parte barbateasca (v.17; vezi Levitic 23,2).